Downshifting: Renunțăm la carieră pentru alte nevoi mai importante?

Downshifting înseamnă schimbarea rolului nostru profesional, dintr-unul recompensat financiar, dar solicitant și stresant, într-unul mai puțin satisfăcător material, dar încărcat cu recompense la nivel personal. Poate părea un act de rebeliune într-o societate motivată de performanțe profesionale și putere financiară, dar poate fi și o întoarcere către sine, către nevoi de multe ori lăsate în plan secundar de dragul muncii.

Ce înseamnă downshifting?

Am auzit prima dată de downshifting în 2007, la începutul carierei mele de psiholog, când un coleg mi-a citit povestea pescarului din Mexic, care se întâlnește cu un milionar. Dialogul lor face referire la termenul de downshifting, care presupune schimbarea carierei sau a stilului de viață dintr-unul plin de satisfacții financiare, dar stresant, pentru unul mai puțin solicitant și mai puțin plătit, dar mai satisfăcător.

Probabil fiecare dintre noi a auzit de o astfel de poveste în viața reală. Recunosc că pe mine m-a marcat această poveste și adesea m-am gândit la mesajul ei privind alegerile pe care le facem legat de calitatea vieții.

Dacă nu ați auzit până acum de persoane care fac astfel de schimbări și de ceea ce presupun ele, vă recomand articolul de aici sau videoclipul acesta.

Cum apare nevoia de downshifting

Așadar, în viața unor oameni, la un moment dat, se pune problema de a face o schimbare majoră de stil de viață, care are un puternic impact asupra calității vieții. Cum ajung oamenii în acest punct? Ce beneficii au făcând astfel de schimbări? Sunt răspunsuri care ne pot inspira în deciziile pe care le luăm în propria viață.

În general, acest tip de decizie apare în viața persoanelor care au avut o orientare puternică spre viața profesională și au construit o carieră impresionantă, prin eforturi semnificative.

De regulă, această alegere a fost însoțită de mari satisfacții și venituri financiare bune, dar și de renunțări, amânări ale momentelor cu valoare personală.

Când persoana a ajuns la o saturație în zona profesională și resimte lipsa unor satisfacții de alt tip (pasiuni, timp petrecut cu oamenii dragi, acțiuni izvorâte din propriile valori) sau atunci când simte că viața curentă nu mai respectă valorile personale, ajunge la o analiză de tip cost – beneficiu asupra stilului de viață și decide asupra modului în care dorește să-și trăiască viața în continuare. Se  observă că femeile care iau această decizie o fac de obicei în preajma maternității.

„Toți prietenii mei mă etichetaseră drept workaholic și nu a crezut nimeni că voi renunța la jobul meu bine plătit și la poziția pe care o ocupam în compania pentru care lucram de 8 ani. Dar am făcut-o și cred că a fost cea mai bună decizie.

Deși câștigam foarte mult, am realizat că da, și consum mai mult, cumpăr mai mult, iar acest «mai mult» nu îmi dă, de fapt, nicio satisfacție. Am renunțat la poziția pe care o aveam, iar partenera mea de atunci a renunțat la mine. Motivul declarat fiind că mi-am pierdut mințile. Cert e că m-am regăsit pe mine.

Acum am un loc de muncă decent, care îmi acoperă perfect nevoile de bază, lăsându-mi timp și energie pentru tot ceea ce îmi lipsea înainte: relaxare, hobby-uri, prieteni… și o relație de cuplu autentică, în care sunt valorizat pentru ceea ce sunt și în care am timp și dorința de a mă implica. Înainte, pe primul loc era mereu jobul, nu exista alternativă dacă voiam să am randament și să fac performanță. Doar că nu acesta este rostul meu în viață… performanța. Mă simt mult mai împlinit acum, așa cu… mințile mele pierdute.”

Momentul pentru un downshifting

Cum realizăm că e momentul să facem un downshifting? În primul rând e important să ne auto – observăm, să fim conștienți când ceea ce facem zi de zi reprezintă o presiune prea mare, o suprasolicitare, iar corpul nostru începe să spună NU (simțim oboseală, probleme de concentrare a atenției etc).

Asta e momentul în care ne putem așeza în liniște, să analizăm beneficiile și costurile vieții actuale, iar apoi să identificăm acțiuni concrete de a ajusta zonele în care simțim că pierdem energia.

Decizia de downshifting este o decizie majoră, motiv pentru care este foarte important să analizăm foarte bine care sunt nevoile noastre reale din prezent, ca să acționăm eficient, adresând nevoile în ordinea importanței.

Aș începe cu întrebarea: Care din nevoile mele actuale, dacă o satisfac, îmi va impacta pozitiv cea mai mare parte a vieții? Care sunt cele mai eficiente soluții să satisfac această nevoie?        

O schimbare majoră presupune o analiză riguroasă

Downshifting-ul presupune o schimbare cu impact major asupra vieții profesionale, dar și personale, asupra familiei, așadar decizia merită bine cântărită.

Ideal este să discutați și cu un coach, un terapeut sau un prieten bun căruia să-i expuneți argumentele pentru care doriți să faceți această schimbare și cum doriți să o implementați. Să fiți curioși și să explorați ideile aduse de cei cu care împărtășiți dorința astfel încât să vă asigurați că ați atins toate aspectele importante și că prin downsifting adresați corect nevoile.

Totodată, asigurați-vă că toți cei implicați realmente înțeleg și susțin viziunea voastră.

Tipuri de downshifting

Downshiftul poate fi de mai multe feluri, cel mai adesea este întâlnit în schimbări precum: plecarea din orașe mari spre zone rurale cu orientare spre o viață cât mai ecologică, dar schimbarea poate presupune și plecarea dintr-un oraș mare spre un oraș mai mic, cu aglomerație redusă și solicitări reduse, dar și cu oportunități profesionale diferite.

În primul rând contează să ai o viziune legat de ceea ce îți dorești și cum dorești să o împlinești. Aceasta este sursa de energie și păstrează motivația chiar și atunci când descoperi că noul stil de viață ți-a luat poate din confortul financiar sau te-a dus departe de oamenii cu care erai obișnuit să interacționezi.

Downshifting înseamnă și schimbarea completă a domeniului profesional, poate cu o orientare îndreptată către acele pasiuni și talente pe care nu le-am explorat întrucât nu le-am putut monetiza îndeajuns.

Pandemia a oferit o nouă perspectivă asupra downshifting-ului

Companiile au dezvoltat diverse proiecte de wellbeing (acces la psihoterapie, coaching, telemuncă etc) pentru că nevoile angajaților în această zonă au fost foarte crescute, mai ales în orașele mari, iar aceste programe puteau amâna sau anula decizii de downshifting.

Odată cu pandemia, telemunca a devenit foarte răspândită, nevoile angajaților s-au schimbat, iar programele de wellbeing vor fi adaptate în timp. Mulți angajați care lucrează de acasă și-au găsit soluții inedite de a răspunde nevoilor lor și au ales să se mute la țară, la casă, fie la părinți sau au închiriat case pentru a avea acces ușor la aer curat, liniște, libertate.

O parte din această decizie aduce beneficii din zona de downshifting, iar ulterior pandemiei, e posibil ca multe persoane să aleagă să trăiască în acest mod. Totodată, pandemia ne-a dat mai mult curaj de a lua decizii importante în viața noastră și de a fi mai atenți la ceea ce avem cu adevărat nevoie.

Așa cum spune celebra autoare Isabel Allende: „persoanele creative, artiştii, oamenii de ştiinţă, tinerii şi numeroase femei, cu toţii reflectează la felul în care va arăta lumea de după. Nu doresc să se întoarcă la vechea lume. Este cea mai mare miză a epocii noastre: visul unei lumi diferite. Trebuie să ajungem acolo”.