Kilogramele și emoțiile: mâncatul pe fond emoțional hrănește complexele

Să mănânci nu ar trebui să fie o terapie, o alinare sau, dimpotrivă, o corvoadă: mâncăm pentru a supravieţui, pentru a funcţiona normal şi pentru a întreţine un corp şi o minte sănătoase. Când intervine, însă, un dezechilibru, ajungem la mâncatul pe fond emoțional: periculos și necontrolat.

Din păcate, uneori o acţiune simplă precum a mânca se transformă într-un mecanism de apărare în faţa emoţiilor negative, a supărării sau a tristeţii şi aşa apare mâncatul pe fond emoţional: nu te mai hrăneşti de foame, pentru energie şi nutrienţi, ci o faci de supărare, pentru a alina durerile sufleteşti. Un astfel de mecanism poate duce la apariţia supărătoarelor kilograme în plus, la sentimente de vinovăţie şi la un cerc vicios al alimentaţiei necorespunzătoare.

Mâncatul pe fond emoțional. Cum se manifestă și la cine apare

Laura Monica Radu, psihoterapeut principal autonom, afirmă că mâncatul pe fond emoţional „apare sub formă de episoade de alimentare masivă ce sunt dezvoltate atunci când cineva se simte singur şi are o stare de disforie. Consumul este rapid, imperios şi se asociază cu sentimentul de pierdere a controlului. Genul acesta de episoade apar în diverse situaţii clinice atât la persoanele obeze, cât şi la subponderali ca efect al anorexiei nervoase.”

Şi normoponderalii pot avea episoade de mâncat compulsiv. Nu e un comportament pe care îl poți controla ușor și trădează și un dezechilibru emoțional, nu numai alimentar!

Laura Monica Radu, psihoterapeut

Această problemă nu este caracteristica doar celor supraponderali sau celor ce suferă de alte probleme de sănătate şi poate apărea atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Mâncatul pe fond emoțional. De ce apare

În afară de problemele de sănătate, cum ar fi anorexia, mâncatul pe fond emoțional apare din cauza stresului la locul de muncă, dificultăţilor din relaţiile amoroase, evenimentelor traumatizante fizic sau emoțional.
Orice durere sufletească poate duce la acest tip de comportament în care mâncarea devine refugiul. 

De ce îţi găseşti alinarea în mâncare?

Există câteva motive pentru care mâncarea devine un refugiu şi anume:

• Mâncarea poate crea o falsă impresie de “umplere” a unui vid şi a unei goliciuni emoţionale, atunci când ne simţim storşi de energie.
• Poftele cauzate de creşterea nivelului de cortizol în corp, creştere cauzată de stres. Cortizolul mai este denumit şi “hormonul stresului”.
• Lipsa unor alte activităţi pentru a alina suferinţa, tristeţea.
• Neînţelegerea diferenţei dintre foamea emoţională şi cea fizică.

Foamea reală vs. foamea emoţională

Iată cum să deosebeşti între nevoia normală de a-ţi hrăni corpul şi momentele în care îţi cauţi refugiul emoţional în mâncare:

Foamea reală este o senzaţie ce creşte gradual în intensitate, nu implică o poftă anume (atunci când îţi este foame ai mânca o varietate de preparate), nu te simţi vinovată după masă, iar senzaţia de saţietate te face să te opreşti din mâncat. Pe de altă parte, foamea emoţională apare brusc, implică una sau mai multe pofte anume, senzaţia de saţietate nu apare, iar după masă poţi resimţi sentimente de vinovăţie. 

Mâncatul pe fond emoțional. Cum să te opreşti

„În cazul în care această problemă este un simptom al unei tulburări de comportament alimentar, ea necesita o atenţie sporită şi un tratament multidisciplinar care include evaluare multidimensionala (internist, psihiatru, nutriţionist), asistență la alimentare (planificare mese), psihoterapie (individuală sau de grup) şi/sau terapie farmacologică”, ne spune psihoterapeutul Laura Monica Radu. 

Alte metode prin care poţi gestiona foamea emoțională, în special atunci când nu apare pe fondul unei afecţiuni comportamentale, sunt:

• Meditaţia. Te poate ajuta să scapi de stresul cotidian, să te relaxezi şi să îţi canalizezi energia asupra ta. Începe cu exerciţii simple, precum câteva respiraţii profunde în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară înainte de culcare. Dacă ai nevoie, există aplicaţii ce oferă meditaţii ghidate, centrate pe diverse target-uri, cum ar fi meditaţie pentru a adormi, pentru a elimina furia etc.
• Exerciţiile fizice. Emoţiile şi stresul pot fi mai bine gestionate cu ajutorul sportului. Fie că e vorba de jogging, fitness, dans sau câteva exerciţii la saltea executate acasă, orice tip de mişcare practicat regulat îţi va aduce numeroase beneficii asupra sănătăţii fizice şi emoţionale. Yoga poate fi şi ea o variantă, reprezentând o îmbinare a meditaţiei cu exerciţiul fizic şi fiind recunoscută pentru efectele sale pozitive asupra sentimentelor de depresie şi anxietate.
• Începe un jurnal alimentar. Începe prin a-ţi nota într-un caiet sau o agendă toate mesele pe care le iei, inclusiv gustările. Acest lucru te va ajuta să îţi faci ordine în alimentaţie şi să identifici ce alimente consumi cel mai des în perioadele stresante. Astfel, poţi înlocui alimentele consumate compulsiv cu alternative sănătoase dacă este cazul sau chiar poţi identifica perioadele din zi în care eşti tentată să mănânci pe fond emoţional şi să planfici alte activităţi, care nu implică mâncarea. 
• Socializează, cunoaşte oameni noi! Alinarea stresului şi a durerilor sufleteşti se poate realiza şi atunci când le împărtăşim cu ceilalți sau când găsim lucruri care să ne bucure şi să ne facă să uităm de probleme. Socializarea îţi poate aduce atât momente de veselie şi voie bună, cât şi momente în care îţi poţi descărca sufletul în faţa unui om care te ascultă și căruia îi pasă. Încearcă să faci tot posibilul pentru a ieşi cât mai des din casă, a cunoaşte oameni noi, a petrece timp alături de prieteni şi a avea activităţi interesante.
• Tratează-te cu înţelegere şi blândeţe! În momentele în care te simţi vinovată pentru că ai mâncat compulsiv, înlocuieşte cuvintele dure pe care ţi le adresezi, cu unele frumoase: oferă-ţi înţelegere sau momente de relaxare ce nu au legătură cu alimentaţia, cum ar fi o baie sau o plimbare. 
• Cere ajutor! Dacă simţi că acest obicei îţi scapă de sub control, nu ezita să ceri ajutorul, fie că îl ceri unui membru al familiei, unui prieten sau unui medic specialist. Sprijinul unui profesionist, cum ar fi psihologul sau medicul nutriţionist, și sprijinul celor dragi sunt reţeta ideală pentru a scăpa definitiv de această problemă.

O mai bună gestionare a stresului şi a suferinţelor emoţionale împreună cu conştientizarea şi acceptarea sinceră a problemei te pot ajuta să depăşeşti momentele grele generate de mâncatul pe fond emoţional. Chiar dacă pare un ideal îndepărtat, o alimentaţie corespunzătoare poate fi obţinută cu ajutorul nutriţionistului şi al terapiei, iar tu îţi poţi recăpăta starea de bine fără a fi nevoie să apelezi la refugiul fals oferit de mâncare.