Dr. Rareș Nechifor: „Ca radiolog intervenționist, pot trata omul ca un întreg“

Dr. Rareș Nechifor, radiolog intervenționist: „Am două sute de poze cu copii care s-au născut după embolizare“

Dr. Rareș Nechifor, medic primar de radiologie intervențională, este specialistul care a adus, pentru prima oară, în România, procedura de embolizare a fibromului uterin, în anul 2006.

S-a specializat în Franța, dar a refuzat să rămână să practice acolo radiologia intervențională. A preferat să se întoarcă în țară și să ofere soluții minim invazive pacienților care au indicație de operații radicale. Acum pregătește, la rândul său, medici, inclusiv din străinătate, care vor să se specializeze în această arie medicală.

Chiar dacă îi place să meargă în excursii și practică mai multe sporturi, mare parte din timpul liber și-o petrece dezvoltând aplicații care să-i permită pacientului să fie în legătură permanentă cu medicul curant. Pentru că susține că medicina trebuie să fie axată pe pacient și pe nevoile sale.

Tot mai multe femei cu fibrom uterin aleg embolizarea

Smart Living: Acum aproximativ 5 ani, când am vorbit cu dumneavoastră, îmi spuneați că, din păcate, radiologia intervențională nu e o specializare atât de cunoscută în România și că multe femei cu fibrom uterin ajung la histerectomie, deși ar fi posibilă salvarea uterului, datorită embolizării. S-au schimbat lucrurile de atunci?

Dr. Rareș Nechifor: Numărul de paciente a crescut progresiv, de la an la an. Numărul de medici ginecologi care le vorbesc pacientelor despre embolizare a mai crescut, deși nu atât de mult cât ar fi normal. În ultimii ani, vedem o informare mai corectă a pacientelor. Mai e un drum lung până la o informare corectă și completă pentru toată lumea, dar în ultimii ani s-au întâmplat lucruri bune.

Citește aici povestea Alinei, un medicul cu un fibrom gigant care a contrazis previziunile și a reușit să devină mamă.

Mesajul medicilor s-a mai schimbat. Acum 5 ani sau mai mulți, erau mesaje de genul „Asta nu se face în România“ sau „Nu e o metodă sigură“ sau „E o metodă la care s-a renunțat“, dar pe măsură ce pacientele au devenit mai informate, astfel de mesaje au dispărut.

Mesaje de tipul „Da, e o metodă bună, dar nu e pentru dumneavoastră“ mai există încă. Totodată, sunt medici care, la recomandări, pun fibromatoză uterină și indicație chirurgicală sau alternativă – embolizare. Asta e o informare corectă pentru paciente.

Am încercat să creștem, în ultimul timp, informarea pacientelor, prezența în mediul online, în media. Am lansat, de curând, o comunitate a femeilor cu fibrom uterin, care să fie un loc de dialog, de comunicare. Acolo, orice femeie care descoperă că are un fibrom și caută o soluție de tratament poate obține niște răspunsuri de la un grup de medici și de la alte femei care au trecut prin același lucru.

O mulțime de afecțiuni pot fi tratate minim invaziv, fără operație

Smart Living: Apropo de embolizarea fibromului uterin, știu că e procedura pe care dumneavoastră ați adus-o în România pentru prima dată. Ce v-a făcut să vă îndreptați atenția către această ramură?

Dr. Rareș Nechifor: Radiologia intervențională e o specializare medicală relativ nouă, chiar dacă deja s-au făcut 20 de ani de când o practic. Când am început eu, era nouă. Exista, în România, cardiologie intervențională, dar radiologie intervențională nu exista.

Spitalul Universitar, unde lucram, și-a luat un angiograf și șeful nostru ne-a întrebat, pe mine și pe unul dintre colegii mei, dr. Bogdan Dorobăț, dacă vrem să lucrăm pe un nou aparat care vine pe secție. Ne-a trimis la Spitalul Militar, unde se făcea cardiologie intervențională și am fost surprinși plăcut de ceea ce se poate face, de ce posibilitate ai să navighezi prin interiorul vaselor de sânge, oriunde în corp, și de a trata minim invaziv, înlocuind intervenții chirurgicale, o mulțime de afecțiuni.

Sunt mai mult de 70 de tipuri diferite de proceduri, afecțiuni și mai multe. Zona a devenit atât de vastă, încât un singur medic nu o poate acoperi pe toată și am ajuns să ne supraspecializăm.

Am intrat în anumite zone de interes și interesul meu major a fost în zona embolizării. Pentru că există un număr foarte mare de pacienți care au nevoie de astfel de terapii.

Operațiile radicale pot fi evitate

Nu cred că medicina trebuie să fie formată din intervenții mari, complicate, eroice, riscante. Cred că fiecare dintre noi, ca pacient, își dorește cel mai simplu și mai sigur tratament, nu intervenția chirurgicală cea mai complicată. De multe ori, astfel de intervenții chirurgicale nu sunt consecința bolii, ci a unei gestionări incorecte a bolii și se ajunge în situații mai complicate.

Sunt atât de multe femei cu fibrom uterin, cu adenomioză (n.r. – modificări care apar în interiorul uterului), cu sindrom de congestie pelvină și atât de mulți bărbați cu adenom de prostată, cu varicocel, cu protruzii și hernie de disc. Pentru toate, medicina oferă soluții chirurgicale, unele radicale: să-ți scoți uterul, să-ți scoți prostata, să faci o operație pentru o hernie de disc la coloană. Când pot fi înlocuite cu proceduri simple, de o jumătate de oră, cu stat maximum o noapte în spital și în două-trei zile cu revenit la viața socială și profesională.

Smart Living: Ce a însemnat pentru dumnevoastră această premieră și cum a fost primită de către comunitatea medicală și de către pacienți?

Dr. Rareș Nechifor: N-am făcut-o în ideea unei premiere, am făcut-o de nevoie, pentru că erau paciente care aveau nevoie. Poate la început erau paciente cu sângerări abundente în sfera ginecologică și, prin procedurile de embolizare, puteam să oprim sângerările. Apoi au apărut și paciente cu fibroame.

Deci, aveam echipamentul, aveam curiozitatea și suportul echipei de ginecologie și a întregului spital. Am găsit un loc în care colaborarea funcționa foarte bine.

Prima embolizare de fibrom uterin

Smart Living: Cum a decurs prima embolizare pe care ați făcut-o? Vă mai amintiți povestea pacientei, mai știți ceva de ea?

Dr. Rareș Nechifor: Prima pacientă era tânără, avea 27 de ani, cu fibrom de 9 cm. Nu avea copii și își dorea, și era păcat să i se scoată uterul. Și aceea a fost prima noastră pacientă. A fost cu succes, a fost bine.

Pacienta era surprinsă și încântată că poate să își salveze uterul. Indicația clară era că uterul trebuie să fie scos. Și atunci, această soluție a venit ca o salvare la o problemă ce nu găsea o rezolvare. A fost extrem de încântată. Și procedura a fost ușoară, simplă și a fost, din nou, fericită. Au fost 2-3 ore după intervenție în care a avut ceva dureri, dar am avut ajutorul atent al medicilor ATI-iști și durerea a fost controlată foarte bine.

„De ce nu mi s-a spus, până acum, că nu trebuie să îmi scot uterul?“

La fel se întâmplă și în continuare. În toți acești 20 de ani, pacientele descoperă cu entuziasm și cu surprindere că se poate și altfel decât cu operație radicală. Multe întreabă: „De ce am aflat atât de greu?“, „De ce nu mi s-a spus, până acum, că nu trebuie să îmi scot uterul?“ Și când intră în sala de angiografie, unele paciente sunt mai timorate, nu știu exact ce o să se întâmple.

Noi întotdeauna le spunem că e o procedură simplă, fără durere. E un ecran mare, unde se poate vedea toată procedura, noi le spunem că „Începe emisiunea live cu dumneavoastră și vă puteți uita aici“. Unele spun că nu vor să vadă nimic, dar sigur după 5 minute de la începutul intervenției, încep să se uite, să pună întrebări, pentru că nu doare nimic, nu se întâmplă nimic rău și în următoarele 10-15 minute, gata, s-a terminat.

Întotdeauna există mai multe fibroame, chiar dacă nu se văd la ecografie

Smart Living: Ce înseamnă, de fapt, embolizare, ce presupune această procedură și care sunt avantajele ei?

Dr. Rareș Nechifor: Embolizare înseamnă să închidem niște vase de sânge. Embolizarea fibromului uterin înseamnă să închidem vasele mici de sânge din interiorul tuturor fibroamelor ce s-au dezvoltat în uterul unei paciente. Spun „fibroame“ pentru că în majoritatea cazurilor, nu există un fibrom, ci mai multe.

Unele sunt vizibile ecografic, sunt identificate, dar mai sunt și altele micuțe, care nu se văd. E important să le tratăm pe toate simultan, iar embolizarea ne permite acest lucru. Injectând niște microparticule, care sunt ca niște dopuri în vasele de sânge care alimentează uterul și cumva, simplist spus, fiecare fibrom se comportă ca o sită care se înfundă cu aceste particule.

Și, nemaialimentându-se cu sânge, intră într-un proces de resorbție. Încep să scadă, să își reducă volumul, să se fibrozeze și să rămână, din fiecare, o cicatrice mică. Aproximativ 25% din volumul fibromului rămâne o cicatrice inertă.

Smart Living: Care este riscul de recidivă după procedura de embolizare a fibroamelor uterine?

Dr. Rareș Nechifor: Un avantaj mare al embolizării e că pot fi tratate simultan toate fibroamele și nu există recidivă. Adică, riscul ca o pacientă să dezvolte alte fibroame, după embolizare, e de 1 la 500 de cazuri. Foarte puțin, în comparație cu o intervenție chirurgicală, cum ar fi miomectomia în cazul căreia, în 2 ani de zile, 1 din 4 femei are, din nou, un fibrom, iar la 5 ani, riscul e de 60%, adică 2 din 3 femei au deja alte fibroame. O diferență uriașă.

Smart Living: Ce vă spun pacientele în urma intervenției, mai ales cele care își doresc copii?

Dr. Rareș Nechifor: Atunci când pacientele își doresc copii, spunem că tratamentul s-a încheiat atunci când ne trimit poză cu copilul.

Surpriza e mare pentru că simptomele dispar cam din prima lună după intervenție. Dacă înainte se confrunta cu un ciclu hemoragic, chinuitor, cu dureri menstruale, acestea dispar din prima lună.

Apoi, pe măsură ce fibroamele își reduc dimensiunile, scade și presiunea în burtică, dispar nevoia de urinat frecvent, mers noaptea la toaletă, senzația de burtă plină și disconfort, balonare. Toate acestea dispar foarte repede. Apoi, la ecografie, când vedem că fibromul a scăzut, bucuria e maximă.

Cicatricea fibromului poate induce ginecologii în eroare

Uneori, mai avem dificultăți legate de colaborarea cu colegii. Ecografiile sunt făcute, în principal, de medicii ginecologi și nu toți cunosc aspectul normal după embolizare. Și se mai întâmplă ca pacientele să primească mesaje de genul: „Fibromul dumneavoastră avea 10 cm, acum are 4 cm. A scăzut, e bine că ați făcut embolizare, dar fibromul acesta de 4 cm trebuie scos ca să nu crească din nou“. Lucru care e total greșit.

Acolo nu mai e niciun fibrom, e cicatricea lui care e total inertă și nu mai are niciun potențial ecologic. Nu are sens să faci o intervenție pentru ceva ce nu te supără, nu te deranjează absolut deloc. Și atunci trebuie să ducem o muncă de lămurire pentru a liniști pacienta care imediat ne sună și ne spune. Noi îi spunem că nu e nevoie de operație, să ne trimită ecografia, să vedem sau facem noi alte controale și ne lămurim că totul e OK.

Smart Living: Câte poze cu copii aveți, ca rezultat al finalizării tratamentului, cum spuneați mai devreme?

Dr. Rareș Nechifor: Am două sute de poze cu copii care s-au născut după embolizare. Și aflu în continuare. Vin paciente care îmi spun că au aflat de embolizare de la rude ale lor pe care le-am tratat în urmă cu câțiva ani, și care acum au copii și sunt fericite. Și atunci le spun: „Salutați-o și o rog să ne trimită poze“.

Trebuie să avem un diagnostic clar de fibromatoză uterină

Smart Living: Care sunt riscurile embolizării?

Dr. Rareș Nechifor: Procedura e simplă și sigură atunci când toate investigațiile, toată pregătirea pacientei este făcută corect, adică atunci când indicația este făcută corect. Când tehnica procedurală e corectă, când medicul are experiență și face corect ceea ce trebuie făcut și atunci când comunicarea și urmărirea pacientei după intervenție este, din nou, corectă. Dacă toate aceste lucruri nu sunt făcute corect, pot apărea probleme.

Trebuie să avem un diagnostic clar de fibromatoză uterină, să facem deosebirea de un cancer, dacă există vreun semn de întrebare, de infecții din sfera genitală, de anexite, de chisturi ovariene, o altă patologie pe care trebuie să o identificăm și să o tratăm corespunzător, nu prin embolizare.

Citește aici povestea Cristinei, o femeie din județul Brașov cu un chist ovarian gigant, operat laparoscopic. „Recuperarea a fost foarte rapidă“

Tehnica operatorie. Sigur că, în atâția ani și cu atâtea mii de paciente tratate, au venit și medici ca sa învețe și încercăm să facem o standardizare, adică un protocol foarte clar în care știm, de la început până la sfârșit, ce trebuie să facem pentru ca procedura să fie sigură, simplă, fără probleme.

Urmărirea pacientelor, iar e importantă, avem un sistem de monitorizare cu care urmărim simptomele, dacă își iau pastilele, pentru că, timp de trei zile trebuie să ia antiinflamator, asta e important.

dr. Rareș Nechifor în sala de radiologie intervențională
Embolizarea e simplă și sigură, dacă toți pașii sunt respectați corect, spune dr. Rareș Nechifor

Contraindicațiile embolizării

Sunt și paciente care au contraindicații. Trebuie să identificăm dacă au alergie la substanța de contrast, dacă au infecții active, dacă sunt însărcinate, atunci nu facem procedura de embolizare.

Sunt paciente care pot să aibă fibroame în cavitatea uterină. Acele fibroame, după embolizare, vor fi expulzate, ca o naștere. Dacă fibromul e foarte mare, el trebuie ajutat să iasă, nu trece singur prin colul uterin, mai ales dacă pacienta nu a avut o naștere înainte.

Nu o să lăsăm o pacientă cu fibrom mare în cavitatea uterină să plece în Anglia și să nu mai știm nimic de dânsa. Și acolo să nu știm cu cine interacționează, cu ce medic. Avem întotdeauna grijă să avem un canal de comunicare deschis, mai ales pentru pacientele care pot să aibă nevoie de ajutorul nostru după intervenție.

Radiologia intervențională salvează diabeticii de la amputații ale picioarelor

Smart Living: Ce alte afecțiuni pot fi tratate cu ajutorul radiologiei intervenționale?

Dr. Rareș Nechifor: Cardiologia intervențională a ajuns să fie foarte cunoscută și practicată și și-a dovedit eficiența. Mortalitatea prin infarctul miocardic s-a redus enorm după ce angioplastia a devenit o metodă uzuală de tratare a infarctului miocardic și a cardiomiopatiei ischemice.

Află din acest material ce trebuie să știi despre stenturile montate la nivelul arterelor coronare ale inimii.

Același lucru trebuie să se întâmple și cu radiologia intervențională. Pentru că sunt multe alte afecțiuni care creează mari probleme.

Sunt pacienți diabetici cu arteriopatie periferică, în care vasele de sânge din picioare se înfundă progresiv. Apar răni la picioare și pacienții, din păcate, sunt ținuți, îngrijiți local până când ajung la amputații.

Este păcat, pentru că noi, într-o jumătate de oră, printr-o intervenție simplă, putem să desfundăm acele vase de sânge și să salvăm piciorul pacientului, doar că procedura trebuie făcută la timp. Pentru asta e importantă și educarea, nu numai a pacientului, dar și a medicilor care îngrijesc pacientul diabetic. Trebuie să existe și accesul pacienților la proceduri.

Află de aici care sunt primele semne de diabet.

Pacienții dializați, din cauza presiunii sângelui din vena de dializă, aceasta ajunge să se îngusteze și, la un moment dat, să se închidă, să se înfunde. Ceea ce creează o mare problemă. Nu trebuie să se întâmple acest lucru, noi tratăm și astfel de stenoze și ocluzii. Prin angioplastie le deschidem și astfel le îmbunătățim calitatea vieții, a procedurii de dializă.

Filtrarea sângelui se face ulterior mult mai bine și, de fapt, le salvăm viața. Pentru că există o rată anuală a centrelor de dializă ce se apropie de 20% de pierdere a pacienților. Având o întreținere și o menținere a căii de dializă deschisă, această proporție se reduce enorm.

Bărbații cu adenom de prostată. Toți bărbații peste 65-70 de ani încep să aibă probleme. Intervenția chirurgicală este posibilă, dar nu este lipsită de riscuri. Prin embolizare putem să obținem un rezultat bun printr-o procedură ambulatorie. Pacienții vin și pleacă, în aceeași zi, acasă și nu avem toate riscurile legate de incizii, de menținerea sondei, de anestezie, de afectarea sfincterului vezical cu incontinență urinară, de diferite lucruri.

Durerile de spate pot fi rezolvate cu proceduri de radiologie intervențională

Pacienții de vârstă adultă, media e undeva la 40 de ani, atât bărbați, cât și femei, au dureri de spate, de la protruzii, hernii de disc ce apar din cauza unei poziții incorecte a coloanei. Se pot face proceduri de radiologie intervențională la nivelul coloanei vertebrale pentru herniile, pentru protruziile de disc, tasările vertebrale, afecțiuni ce sunt frecvente.

Pentru că stăm la birou, nu facem mișcare, în weekend vrem să recuperăm și facem niște mișcări mai bruște, mai brutale decât coloana noastră mai e pregătită să ducă. În felul ăsta ne stricăm coloana. Și e nevoie să o reparăm. Or, fizioterapia, kinetoterapia, pastilele nu repară coloana. Păcălesc un pic durerea, contractura musculară, ele sunt o soluție de moment, de câteva zile, dar problema revine.

Citește aici în ce situații e indicată operația pentru hernie de disc.

Intervenția chirurgicală este indicată într-un număr limitat de cazuri. 20%-25% beneficiază de intervenție chirurgicală, cu riscurile asociate. Restul, mai mult de 50% dintre pacienți, ajung să trăiască cu durere repetitivă, cu o frecvență mai mare sau mai mică, în funcție de câte greșeli fac în mecanica coloanei, fără să aibă o soluție reală. Noi exact în zona aceasta intervenim și reparăm acele probleme, permițându-i omului să aibă o viață normală, sănătoasă.

Am pacienți care vin după 10 ani de la tratament și spun: „Sunt foarte bine, nu am mai avut dureri“. Sigur că atunci când mecanica și grija pentru sănătate nu sunt respectate, e posibil să avem, mult mai repede, pacientul înapoi. A ridicat o greutate, a căzut la ski sau cine știe ce a făcut și trebuie să reparăm, din nou.

Procedurile pentru varicocel și adenom de prostată readuc fericirea în cuplu

Smart Living: Pe care dintre procedurile care țin de radiologia intervențională o efectuați cel mai des și care vă place cel mai mult?

Dr. Rareș Nechifor: Sigur, procedurile de embolizare sunt cele mai frecvente, pentru fibrom, pentru adenom, pentru varicocel.

Varicocelul e principala cauză de infertilitate la bărbat. Sunt multe cupluri care nu reușesc să aibă un copil și, în 25% din cazuri, cauzele țin de problemele bărbatului. Or, tratând varicocelul – și se tratează simplu, ușor – aducem fericire în cuplu.

Aceste intevenții poate mă bucură cel mai mult. De fibroame uterine, de adenomioză, varicocele. Mă bucur când primesc un telefon de la pacienți care-mi spun: „Soția e însărcinată, a născut și e bine“. E minunat!

Embolizare pentru adenomioză uterină și pentru fibroame: cele mai rapide rezultate

Smart Living: În cazul căror afecțiuni se obțin cele mai bune rezultate cu ajutorul radiologiei intervenționale?

Dr. Rareș Nechifor: Pentru fiecare afecțiune, rezultatul cel mai bun îl obții dacă intervii la timp și nu lași afecțiunea să creeze prea multe și prea mari probleme. Și atunci e bine ca fiecare pacient, când are probleme, să meargă la medic. Dar totodată, el trebuie să fie conștient că nu există o singură soluție terapeutică și că e necesar să întrebe despre alternative, să se informeze pentru a putea să aleagă. Altfel riscă să fie o chestiune de noroc: ceea ce i-a oferit primul medic poate să fie cea mai bună sau poate să fie singura soluție pe care acel medic o poate oferi, nu înseamnă neapărat că e cea mai bună.

Cele mai rapide rezultate: fibroamele și adenomioza. Adenomioza uterină produce multă suferință pentru că e o îngroșare a peretelui uterin și produce sângerare menstruală abundentă. În fiecare lună, ciclul e un chin, cu anemie, cu oboseală după aceea. Și poate să dea și foarte multă durere. Or, după procedura de embolizare, din prima lună, de la primul ciclu, problemele legate de adenomioza uterină au dispărut. E surprinzător.

Soluții pentru pacienți cu dureri cronice de articulații

De curând, am început să facem și alte proceduri, tot de embolizare, dar care se adresează articulațiilor, durerilor articulare, fie că e o durere de umăr, de șold, de genunchi. Se adresează pacienților care au dureri cronice, la care tratamentul de recuperare nu este satisfăcător și care nu au indicație chirurgicală. Sunt pacienți la care articulația nu e atât de distrusă încât să trebuiască pusă o proteză. Pentru acești pacienți facem o procedură de embolizare în care închidem anumite vase mici de sânge și durerea dispare de a doua zi.

Vertebroplastie, o procedură eficientă în cazul osteoporozei

Există soluții de tratament prin radiologie intervențională și pentru pacienții cu tasări vertebrale care apar, în general, pe fond de osteoporoză. Sunt persoane în vârstă care, fie că au făcut o mișcare bruscă, fie au avut o căzătură, au ridicat ceva sau uneori, pur și simplu, o vertebră se tasează, adică apare o fractură la nivelul vertebrei. Vertebra fiind un os de la nivelul coloanei.

Această fractură de os creează foarte multă durere. Tratamentul obișnuit, clasic înseamnă imobilizare la pat, cu corset, pentru o lună sau mai mult. Iar pentru o persoană în vârstă, să stea în pat, să nu se miște deloc atât de mult timp e periculos. Pacientul ajunge, uneori, să nu se mai ridice din pat.

Avem o procedură, se numește vertebroplastie, prin care injectăm un ciment polimer în vertebrele afectate. Vertebra este consolidată în 10 minute. Pacientul stă o oră în spital, pleacă acasă și când pleacă, deja simte ameliorare și de a doua zi trebuie să ne sune și să ne spună: „Mă plimb prin casă, nu mai am durere, am scăpat de chinuri“. Este extraordinar să vezi așa ceva.

Radiologie intervențională de urgență, pentru accident vascular cerebral

Aici am vorbit despre procedurile pe care le practic eu. Dar sunt și multe alte proceduri care nu intră în zona mea, la fel de surprinzătoare și care salvează vieți. Este vorba despre accidentul vascular cerebral, de exemplu, despre accidentul vascular ischemic, sângerarea la nivelul creierului sau artere înfundate.

Radiologia intervențională ne permite să acționăm, în urgență, la fel ca la infarctul miocardic, să desfundăm acele vase de sânge și viața pacientul să fie salvată. Este doar o chestiune de timp. Pacientul trebuie adus rapid într-un centru cu dotări potrivite și cu medici pregătiți, și viața lui poate fi salvată.

Iarăși, există o patologie nu tocmai rară, aceea de tromboză venoasă profundă, adică vene de la nivelul picioarelor care s-au înfundat, când există o imobilizare prelungită la pat. Sau, mai ales femei, persoane tinere se deshidratează pentru că nu beau suficientă apă, fumează și iau anticoncepționale. Aceste lucruri le cresc mult riscul de tromboză. Dacă au și trombofilie, o tulburare de coagulare, riscul devine foarte mare.

O tromboză venoasă profundă înseamnă că acele vene mari, profunde ale piciorului sunt blocate, există un risc vital, se poate muri prin embolie pulmonară. Dar și dacă au scăpat, 90% din cei cu tromboză venoasă profundă rămân cu sindrom post-trombotic: un picior umflat, dureros pentru tot restul vieții.

Cât de greu trebuie să fie pentru o persoană tânără să ajungă într-o astfel de situație! Putem să desfundăm și acele vene, chiar dacă accidentul s-a produs cu mult timp în urmă. Deschidem venele blocate, refacem fluxul de sânge și piciorul se dezumflă, durerea dispare și calitatea vieții se îmbunătățește. 

Școală de pregătire a radiologilor intervenționiști

Smart Living: Ce presupune specializarea de radiologie intervențională? Orice medic radiolog poate face și radiologie intervențională?

Dr. Rareș Nechifor: Este un pas obligatoriu să fii deja medic radiolog. Întâi trebuie să faci radiologie, după care te poți supraspecializa în radiologie intervențională. După cursul de pregătire de radiologie intervențională, există două examene pentru atestat – nivelul 1 și nivelul 2, care îți dau dreptul să practici și să faci aceste intervenții în România. Cardiologii au, similar, o pregătire pentru cardiologia intervențională.

Mai sunt și medici de alte specialități care încep să fie interesați și își doresc să înceapă să practice proceduri. E o muncă îndelungată, sunt multe lucruri de învățat și niciodată drumul scurt nu e bun. Și atunci, în pregătirea lor, trebuie să existe toate modulele necesare pentru a putea să facă acest pas.

Vom lansa o școală de pregătire a radiologilor intervenționiști. În centrul nostru sunt în permanență medici și am făcut un sistem de pregătire. Oferim și niște burse prin care să vină și să învețe, în mod corect, cum se fac aceste proceduri. Nu este chiar ușor să înveți pentru că trebuie să ai acces, în primul rând, într-un centru unde volumul de activitate este foarte mare, astfel încât zilnic să ai un număr mare de intervenții, să ai într-un timp scurt posibilitatea să înveți.

Altfel, dacă există câteva proceduri pe săptămână, într-un astfel de centru, nu ai cum să înveți. Și sunt mulți medici interesați și am început programul de pregătire a lor astfel încât România să aibă cât mai mulți radiologi intervenționiști și să existe cât mai multe locuri în țară în care procedurile acestea să poată fi făcute.

Smart Living: Cum ați evoluat de la primele experiențe cu angiograful de la spitalul Universitar?

Dr. Rareș Nechifor: Eram rezident, în ultimul an, la Spitalul Universitar, când spitalul și-a luat angiograf. Pe mine și pe colegul meu ne-au trimis la Spitalul Militar, unde se făcea cardiologie intervențională. Acolo, a fost dragoste la prima vedere, ne-a plăcut enorm ce aveam de făcut, am învățat, am stat cam un an acolo. Apoi, am mers la Spitalul Bagdasar, unde era un echipament și doctorul șef de acolo ne-a inițiat în investigațiile de diagnostic pentru neuroradiologie.

„Am primit invitația să rămân în Franța, dar am refuzat. Am ales bine ce am ales“

Ne-am întors la spital, am început să practicăm, să facem proceduri de diagnostic și prima parte a radiologiei intervenționale, adică angiografia. Apoi, a urmat o perioadă de pregătire în Franța. Timp de un an, am fost în Paris, unde am învățat, în principal, neuroradiologie intervențională.

A fost o experiență foarte frumoasă, acolo lucrurile erau mult dezvoltate. Am primit invitația să rămân, pentru că aveau nevoie de oameni, dar din moment ce aceste lucruri nu se făceau în România, m-am gândit că e mult mai bine să le fac aici. Am ales bine ce am ales, sunt convins de asta, pentru că, din fericire, am găsit la Spitalul Universitar sprijinul necesar și lucrurile au putut să evolueze frumos.

Sigur că, dintotdeauna, au existat și vor exista, în continuare, limitări materiale importante în spitalele de stat. A venit un moment în care am considerat că dezvoltarea mea profesională stagnează și am ales să mă mut în zona privată, unde nu existau probleme de echipamente, de materiale, unde puteam să lucrez la fel de bine ca în Franța. Iar lucrurile au evoluat, au crescut, cu multe pregătiri, schimburi de experiență și am tot învățat până când am început să-i învăț eu pe alții.

În prezent, pentru că zona mea principală de interes sunt embolizările de fibrom, de adenom de prostată, am ajuns să fiu trainer pentru aceste proceduri. O serie de firme internaționale m-au ales ca trainer și au adus medici care să învețe. Au venit medici din 27 de țări. Unii au venit cu acest suport, alții pe cheltuială personală să învețe și din Brazilia, și din Australia, și din Africa de Sud, toată Europa, inclusiv de la Kremlin, șeful de secție de acolo.

Lucru care e foarte plăcut pentru că îți împărtășești din experiențe și totodată poți să înveți din experiența celorlalți. Cunoscând atât de mulți medici, din atât de multe locuri, descoperi și întotdeauna ai de învățat și se creează o comunitate medicală.

Smart Living: Ați fost primul membru român al Societății Europene de Radiologie Intervențională și Cardiovasculară, în 2006. Cum așa? Până atunci nu exista o preocupare în acest sens în România?

Dr. Rareș Nechifor: Nu erau medici care să facă radiologie intervențională. Eu cred că atunci eram proaspăt întors din Franța, pregătit și dornic de muncă. Și atunci nu puteai avea acces în acea Societate decât la recomandarea altor trei radiologi intervenționiști care au fost acceptați în Societate.

Și pentru că am avut experiența din Franța, colegii mei de acolo mi-au dat toate recomandările necesare și atunci am avut acces într-o Societate foarte importantă pentru că acolo sunt discutate și stabilite toate protocoalele și toate direcțiile și toate lucrurile noi.

Smart Living: Cât de căutată este această specializare de către tinerii absolvenți de Medicină din România?

Dr. Rareș Nechifor: Radiologia intervențională e o chestie de vocație, trebuie să ai în sânge, în suflet acest lucru. E o problemă pentru că, în momentul în care un medic a terminat specializarea de radiologie și imagistică medicală, are imediat posibilitatea să aleagă să lucreze și să dea rezultate de CT, de RMN sau să-și continue pregătirea în zona de radiologie intervențională.

Citește aici ce trebuie să știi despre RMN înainte să faci această investigație

Majoritatea aleg să rămână în zona de diagnostic pentru că deja pot să practice, să câștige bani și nu intră într-o zonă mai dificilă și care implică o responsabilitate mai mare. Pentru că resonsabilitatea unui diagnostic corect este importantă, dar nu se compară cu responsabilitatea unui act terapeutic, mai ales în cazul unei proceduri care presupune să navighezi prin interiorul pacientului și poate în creier.

Atunci, sunt destui care se opresc la partea de radiologie, dar sunt și oameni pasionați care vor să facă radiologie intervențională și mă bucur să îi văd, să îi pregătesc și să facem echipă.

„Când eram mic, îmi doream să devin căpitan de vas“

Smart Living: Să trecem la o discuție puțin mai personală. Dacă nu ați fi devenit medic, ce altceva v-ar fi plăcut să faceți?

Dr. Rareș Nechifor: Căpitan de vas! Dacă îmi doream ceva când eram mic era să fiu căpitan de vas. Dar, având un unchi radiolog și vizitându-l la spital, am fost impresionat de ce am văzut acolo și mi-am dorit și eu să fiu medic. Apoi, mi-am dorit să tratez oameni, dar parcă nu voiam să tratez doar un anume organ.

La un moment dat, a venit la noi în vizită un cardiolog și m-a întrebat: „Ce vrei să te faci?“ Și i-am zis că doctor. „A, cardiolog vrei să te faci?“ Nu, nu cardiolog vreau să mă fac, pentru că nu vreau să tratez numai inimi, vreau să tratez oamenii pe de-a-ntregul. Și cumva viața m-a dus chiar în acest loc.

Atunci când eram student mă gândeam că nu poți trata cu totul decât dacă faci medicină generală. Dar medicina generală oferă un suport primar, nu are un loc unde să crească la o performanță foarte înaltă. Și e, din păcate, grefată de foarte multă birocrație și de multe hârtii.

Ca radiolog intervenționist pot să tratez o mulțime de afecțiuni, prin metode noi, revoluționare și pot să tratez omul ca un întreg, așa cum mi-am dorit.

Smart Living: Deci bănuiesc că nu regretați, niciun moment, alegerea făcută?

Dr. Rareș Nechifor: În niciun caz! În afară de, să spunem, prima lună, când m-am întors din Franța, a fost oarecum un șoc, cu toate echipamentele și materialele pe care le aveam acolo și am ajuns aici și nu aveam mai nimic și fiecare lucru micuț ce trebuia achiziționat era o luptă cu referat, cu justificări, cu așteptări.

Atunci a fost un moment în care m-am întrebat de ce nu am rămas eu în Franța unde puteam să practic foarte bine. Dar lucrurile s-au rezolvat. Trebuie să trecem peste obstacole, nu să fugim de ele.

În timpul liber lucrează la soluții software pentru pacienți

Smart Living: Ce vă place să faceți în timpul liber?

Dr. Rareș Nechifor: Foarte multe lucruri. Sigur, la fel ca multora dintre noi, îmi place să călătoresc, să descopăr lucruri noi și minunate. Îmi plac unele sporturi cum sunt snowboarding, wakeboarding (n.r. – sport pe apă în care sportivul, care stă în picioare pe o placă similară cu cea de snowboarding este tras de o barcă cu motor) și kitesurfing, ce au legătură cu apa, fie că e lichidă sau solidă. Eu sunt zodia pești și poate are legătură. Îmi place fotografia.

La liceu am fost pasionat și de partea de informatică, de programare. În medicină există, din păcate, o gestionare proastă a informației medicale, a parcursului pacientului.

Așa că, împreună cu câțiva prieteni, am înființat o firmă de software medical și mare parte din timpul liber mi-l petrec dezvoltând aplicații care să facă drumul pacientului până la starea de sănătate să nu fie un labirint plin de necunoscut, de emoții, de risipă de bani, de timp și de suferință fizică. Și să fie o metodă prin care fiecare pacient să fie însoțit de un case manager, o persoană care să îi ofere informațiile și sprijinul de care are nevoie.

În jurul lui să se construiască o echipă medicală, nu un singur medic, care să-i ofere un plan terapeutic, adică toți pașii pe care îi are de făcut, acel plan să se modifice în funcție de evoluția lui și mai ales în funcție de dorința pacientului.

Răspunsurile la întrebări ca: E normal să fac febră 37,5“, „E normal să mă mai doară burta?“

Toate lucrurile acestea se pot face cu oameni, dar pentru a-i lega, a crea canalele de comunicare, e nevoie și de o soluție soft, pe care am dezvoltat-o.

Am conștientizat, ca medic, că odată ce ai tratat un pacient și îl trimiți acasă, mulți dintre noi considerăm că lucrurile s-au rezolvat, s-au încheiat. Are o rețetă și trebuie să revină la controale. Dar pacientul pleacă acasă cu foarte multe neliniști, nelămuriri, îndoieli, întrebări. Începând de la „E normal să fac febră 37,5“, E normal să mă mai doară burta?“, „Pastilele trebuie să le iau așa cum scrie în rețetă?“, „Toate odată sau pe rând, înainte de masă sau după masă?“.

Nu există un canal de comunicare între pacientul care a plecat acasă cu toate grijile și întrebările lui și sistemul medical care i-a oferit tratamentul.

Și atunci, am dezvoltat un sistem de monitorizare a pacientului la domiciliu, care să îi ofere zilnic, în primul rând, suportul, să se asigure că o serie de simptome rămân în limite normale, că nu are febră 39, că nu are dureri mari sau alte lucruri care să-l ducă la medic, că își ia tratamentul atunci când trebuie. Sistemul îi oferă sprijinul nostru nu numai în spital, ci și acasă.

Asta îmi oferă multă bucurie: să văd cum oamenii pot să fie îngrijiți mai bine, nu cu mai mult efort, pentru că există și pentru doctor mai puțin efort, pentru că acest sistem te pune în legătură cu problemele reale și te scapă de cele care nu sunt reale. Pentru că 9 din 10 telefoane nu sunt semnificative, sunt întrebări care pot să primească un răspuns dintr-un sistem automatizat.

„Medicul nu e un mic Dumnezeu“

Smart Living: Totuși, așa ar trebui să decurgă lucrurile peste tot

Dr. Rareș Nechifor: Se vor întâmpla, nu ne oprim și vrem ca medicina să devină centrată pe pacient, să nu fie o medicină cum, în mod tradițional – și poate încă în prezent – e încă centrată pe medic.

Medicul nu e un mic Dumnezeu, deși unii ajung să se creadă. Niciun medic nu deține toate soluțiile și toate răspunsurile și nu este în măsură să spună: „Numai așa se poate face și altfel nu se poate“. Atunci, trebuie să fim în slujba pacientului, și să facem echipă și să comunicăm între noi, asta trebuie să fie medicina modernă.

Mai mult de 90% din anevrismele cerebrale se rezolvă prin radiologie intervențională

Smart Living: Radiologia intervențională mai este numită și chirurgia viitorului, credeți că ar putea înlocui cu totul operațiile clasice?

Dr. Rareș Nechifor: Cu totul nu va înlocui intervențiile chirurgicale. Aici suntem într-o zonă de dilemă care poate nu e complet rezolvată. O să vă spun așa: malformațiile și anevrismele cerebrale, înainte erau operate, neurochirurgul, printr-o intervenție complicată, riscantă, intra și rezolva aceste probleme.

În prezent, mai mult de 90% din această patologie este rezolvată prin proceduri de radiologie intervențională. Pacientul a doua zi pleacă acasă și rămâne întreg. Fibroamele uterine, în 90% din cazuri se pot trata endovascular și nu este necesară intervenția chirurgicală.

Multe alte afecțiuni se pot rezolva în acest fel, și chirurgia nu mai este necesară. Dar ducem colegii chirurgi într-o zonă delicată pentru că un număr tot mai mic de pacienți vor ajunge la dânșii: este vorba despre cazurile foarte complicate, pentru care radiologia intervențională nu are o soluție.

Smart Living: Nu are o soluție în acest moment, bănuiesc.

Dr. Rareș Nechifor: Asta e o altă zonă și o speranță de dezvoltare ca să acoperim mai mult și să oferim soluții pentru orice caz. Dar, în momentul în care operezi mai puțin și cazuri tot mai complicate, zona nu mai este de interes pentru medicii tineri. Înseamnă o investiție de mulți ani într-o zonă medicală ce se restrânge și s-ar putea să intrăm într-o problemă. Asta e o chestiune de viitor.

Citește aici un interviu cu conf. dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg: „Anevrismul cerebral e ca o bombă cu ceas în creierul pacientului și nu știm la ce oră este setată să explodeze“

Radiologia intervențională în tratarea cancerului

Smart Living: Cum ajută radiologia intervențională în cancer?

Dr. Rareș Nechifor: Este poate una dintre zonele cele mai dinamice, cu dezvoltarea cea mai rapidă a radiologiei intervenționale. Asta și pentru că afecțiunile oncologice, la rândul lor, sunt într-o creștere alarmantă și noi ar trebui să fim mult mai atenți la cum trăim și ce mâncăm și ce respirăm. Din păcate, lucrul acesta prea puțin se întâmplă.

Radiologia intervențională are foarte multe soluții terapeutice pentru pacienții oncologici. Există, în cadrul Societății Europene și Americane de Radiologie Intervențională, un departament aparte de radiologie oncologică. Există congrese organizate numai pentru radiologia intervențională oncologică.

E o zonă în care putem să ajutăm mult, o zonă cu posibilități extraordinare pentru că noi, prin interiorul vaselor de sânge, putem să navigăm și să ajungem aproape oriunde în corp. Există, la nivel experimental posibilitatea ca, în zona bolnavă, să navigăm și fără o intervenție chirrugicală, să eliberăm local anumite soluții terapeutice. Pot să fie niște particule încărcate cu citostatic care e eliberat local și tratează strict tumora și nu face acel rău întregului organism.

Citește acest material pentru mai multe informații despre chimioterapie.

Sau poate să existe terapie genică, să eliberăm niște celule încărcate cu substanțe active, cu niște gene care să activeze o serie de mecanisme de tratament al tumorii. Sau niște virusuri modificate care, puse acolo unde trebuie, pătrund în celulele tumorale și le distrug. Acestea toate sunt cercetări. Noi venim cu posibilitatea de a elibera local agentul terapeutic, indiferent care e acesta. Putem să facem lucruri foarte importante pentru pacienții oncologici.

Riscurile la care se supune un radiolog intervenționist

Smart Living: Apropo de factorii care cresc riscul de cancer, la ce riscuri se expune un specialist în radiologie intervențională în timpul numeroaselor proceduri?

Dr. Rareș Nechifor: Ghidarea angiografică presupune folosirea razelor X, ceea ce crește riscul de cancer pentru medic. Pentru pacient, doza primită este una mică, echivalentă unui examen pulmonar sau gastric. Dar, pentru medicul care face asta zi de zi, lucrurile se pot însuma. Din fericire, există echipamente de protecție eficiente, iar echipamentele angiografice au devenit atât de performante, încât doza de expunere a scăzut semnificativ. Asta protejează pacientul și ne protejează și pe noi.

Măsurătorile făcute în spatele ecranului de protecție, cu echipament, ne duce spre 0 doza de raze. Tehnica trebuie să fie corectă. Statistic, știm că incidența unor probleme oncologice este mai frecventă la radiologi și la cardiologii intervenționiști. Noi cred că suntem mai protejați decât cardiologii pentru că avem un background de radiologie, înțelegem ce sunt razele X, știm să ne protejăm. Nu întotdeauna același lucru îl fac și cardiologii intervenționiști, care tratează mai ușor problema razelor X.

Soluții noi de tratament pentru hipertensiune arterială

Smart Living: Cum a evoluat radiologia intervențională de când ați început dumneavoastră și până acum și ce descoperiri s-au făcut?

Dr. Rareș Nechifor: În primul rând, aparatele ne oferă o imagine de calitate și mai bună, posibilitatea de a fuziona diferite modalități imagistice, adică să combinăm imaginile angiografice cu cele ecografice sau RMN, să avem reconstrucții tridimensionale și să navigăm printr-o structură tridimensională, adică să facem procedura mai simplă, mai rapidă, mai sigură, cu rezultate obținute mai repede.

Ca indicații, ele se extind și prin dezvoltarea nu numai a echipamentelor, ci și a materialelor, a cateterelor, a stenturilor, a ghidurilor, a baloanelor, a altor dispozitive pe care le putem introduce prin interiorul vaselor de sânge și să tratăm diferite afecțiuni. Avem modele de sonde de ecografie care sunt atât de fine, încât le putem conduce prin interiorul vaselor de sânge, să facem o ecografie prin interiorul vasului, să vedem ce e în jurul lui și cum e placa de aterom și ce se întâmplă.

Avem dispozitive de distrugere, de fragmentare cu ultrasunete a plăcilor de aterom, avem dispozitive de dezobstrucție a vaselor de sânge, de fragmentare a cheagurilor și de extragere.

Sunt proceduri care pot trata hipertensiunea arterială prin blocarea unor receptori ce nu funcționează corect la nivelul arterelor renale. Asta face ca semnalele de acolo să transmită creierului mesajul eronat că tensiunea e mică, să comande creșterea tensiunii și atunci pacientul e hipertensiv și ia o grămadă de pastile degeaba. Și atunci, această procedură ne permite să tratăm.

„O medicină modernă ar trebui să fie centrată pe afecțiuni

Toate lucrurile astea sunt noi sau relativ noi și sunt multe altele care extind enorm radiologia intervențională. În SUA, există structurile de pregătire ca să fie o specialitate de sine stătătoare. Să nu mai fie o supraspecializare a radiologilor, ci de la început, după ce ai terminat facultatea, să intri într-un program de pregătire, în radiologia intervențională. E atât de vastă și importantă să își poată ocupa locul alături de celelalte specialități.

Are un element aparte pentru că tratează atât de multe afecțiuni. Așa că medicina modernă nu e organizată pe specialități – ginecologie, urologie, cardiologie – pentru că o afecțiune, în prezent, nu e tratată doar de o singură specialitate, doar printr-o singură modalitate.

O medicină modernă ar trebui să fie centrată pe afecțiuni, să avem secție de insuficiență cardiacă, de exemplu, să nu avem secție de ginecologie, ci de fibrom uterin, unde să fie tratat, atât prin embolizare, cât și chirurgical sau prin alte soluții. Adică, pacientul să primească toate alternativele și tratamentul cel mai potrivit în același loc, să nu fie nevoit să umble din medic în medic. Trebuie o restructurare a modului de a face medicină.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare