Distensia abdominală sau de ce abdomenul se mărește în volum

O distensie abdominală se referă, mai exact, la umflarea abdomenului, în cele mai multe situații, din cauza balonării. Sindromul de colon iritabil, dar și unele tumori pot fi de vină. În alte cazuri, distensia abdominală este cauzată de acumularea de lichid în abdomen, întâlnită, de obicei, în cazul cirozei.

Totuși, această problemă ar trebui investigată, pentru că și banala balonare poate ascunde probleme grave de sănătate, așa cum sunt ocluziile intestinale.

Distensie abdominală asimetrică, în caz de tumori

Medicul precizează că mai sunt și alte circumstanțe, întrucâtva mai particulare:

• unele fiziologice, așa cum este sarcina;
• altele patologice, ca în cazul tumorilor intraabdominale gigante sau ca în cazul patologiei urologice obstructive, de pildă în adenomul de prostată, care poate să provoace glob vezical (vezică întinsă pe fondul retenției de urină).

Mărirea în volum a abdomenului ca urmare a dezvoltării unei tumori este întrucâtva asimetrică.

Acumularea de lichid în cavitatea abdominală poartă numele de ascită. Este întâlnită cel mai frecvent în bolile cronice de ficat decompensate, în special în ciroze.

Femeile au mai frecvent abdomen balonat

„Cel mai adesea, bolnavii se prezintă la medic pentru balonare, adică pentru meteorism abdominal (acumularea de gaz în tractul digestiv). Această manifestare este totodată și cea mai frecventă cauză a distensiei abdominale“, explică prof. dr. Dina.

Meteorismul se însoțește de o senzație de plenitudine și disconfort, flatulență și eructații (eliminarea zgomotoasă de gaze pe cale bucală). Acest sindrom este, potrivit gastroenterologului, întâlnit atât la copii, cât și la adulți. Femeile sunt mai afectate, pe fondul unor oscilații hormonale lunare, care provoacă o încetinire a tranzitului intestinal, prin scăderea contractilității și a motilității intestinului gros. 

În mod normal, în perioada dintre mese, cantitatea de gaz din tractul gastrointestinal este de 100 ml și este distribuită în 6 compartimente:

• stomac,
• intestin subțire,
• colon ascendent,
• colon transvers,
• colon descendent,
• colon distal.

Cauzele balonării: de la colon iritabil și intoleranțe alimentare, la tumori

„Imediat după digestie, cantitatea de gaz crește cu peste 65%. În situații patologice, cantitatea de gaz crește excesiv, iar mecanismele prin care se explică această creștere sunt reprezentate de alterarea florei microbiene intestinale, a așa-numitei microbiote, de creșterea bacteriană anormală a florei în intestinul subțire (SIBO – Small Intestinal Bacterial Overgrowth) sau de alterarea motilității intestinale, așa cum se întâmplă în caz de colon iritabil.“

Prof. dr. Ion Dina, medic primar gastroenterologie și medicină internă

În caz de colon iritabil, în afară de durere și de alternanța de constipație cu diaree, 90% dintre bolnavi se plâng de balonare. 

Cauzele balonării mai pot fi: intoleranța alimentară și malabsorbția de carbohidrați (incapacitatea organismului de a digera complet carbohidrații), în care se selectează o anumită floră (bifidobacterium) care crește cantitatea de gaz, constipația și unele modificări hormonale de care am amintit anterior.

„Oricum ar sta lucrurile, diagnosticul trebuie stabilit de către medic. Pot exista și unele afecțiuni grave care produc meteorism abdominal, așa cum se întâmplă în obstrucția tractului digestiv, cel mai adesea tumorală și care conduce la ocluzii sau subocluzii. În aceste situații, sunt necesare explorări diagnostice suplimentare pentru a stabili cauzele balonării“, atrage atenția medicul gastroenterolog.

Tratament pentru o distensie abdominală provocată de acumularea de gaze

Diagnosticul corect este estențial pentru stabilirea unui tratament pentru distensie abdominală prin acumulare de gaze. Acesta este, în general, individualizat.

Potrivit medicului, tratamentul poate include:

• adoptarea unor măsuri igieno-dietetice generale, cum ar fi evitarea ingestiei rapide a alimentelor. Dacă mâncăm prea repede, înghițim și aer în timpul meselor (aerofagie).
• tratamentul cu antibiotice neresorbabile pentru combaterea creșterii bacteriene intestinale anormale.
• probiotice.
• prokinetice.
• intervenții dietetice.
• folosirea așa-numitului regim „low FODMAP“, care constă în eliminarea din alimentație a carbohidraților fermentabili (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli); există o întreagă listă de alimente care conțin aceste substanțe).

Alte medicamente mai sunt cele care absorb gazele, pe bază de simeticonă, și altele. 

Distensie abdominală însoțită de rigiditate

Dacă îți simți abdomenul umflat și tare, acest lucru se întâmplă, de obicei, din cauza unor alimente și băuturi.

Această senzație ar trebui să dispară, în mod normal, după ce încetezi să mai consumi orice tip de mâncare sau băutură care a declanșat-o. Dacă simptomele continuă să persiste, însă, e indicat să mergi la medic.

Băuturi carbogazoase

Uneori, gazul acumulat în urma consumului prea rapid de băuturi carbogazoase poate duce la întărirea stomacului. Această senzație inconfortabilă dispare pe măsură ce gazul este eliminat.

Exces de mâncare

Din cauza programului din ce în ce mai încărcat, mulți uită sau nu au timp să mănânce în timpul zilei. Și încearcă să recupereze seara, la cină. Ei bine, dacă mănânci prea mult la o masă sau mănânci prea repede, e foarte probabil să te confrunți cu o senzație inconfortabilă de preaplin și cu rigiditate abdominală. Disconfortul dispare de obicei în timp, pe măsură ce alimentele încep să se digere.

Constipație

Rigiditatea abdominală poate fi cauzată și de constipație. Constipația provoacă o senzație inconfortabilă de preaplin, se asociază cu balonarea și cu întărirea abdomenului.

Intoleranțe alimentare

Dacă te confrunți cu probleme în digerarea anumitor alimente – de exemplu, lactatele, în cazul intoleranței la lactoză – consumul acestor alimente poate duce la balonare și rigiditate abdominală.

Sindromul de colon iritabil

Sindromul de colon iritabil poate provoca mai multe simptome care duc la rigiditate abdominală:

• balonare,
• crampe,
• durere abdominală.

Boli inflamatorii intestinale

Bolile inflamatorii intestinale se referă la afecțiuni precum colita ulcerativă și boala Crohn, care pot provoca balonare și crampe și care pot da senzația de stomac întărit.

Diverticulita

Diverticulita, o inflamație și infecție a tractului digestiv, poate duce, de asemenea, la balonare și rigiditate abdominală.

Gastrita

Gastrita este o inflamație a stomacului cauzată, de obicei, de un ulcer stomacal sau de o infecție bacteriană cu Helicobacter pylori. Simptomele includ:

• durere,
• balonare,
• rigiditate abdominală.

Cancer la stomac

Cancerul de stomac sau cancerul gastric implică, de obicei, fie țesutul care căptușește stomacul, fie pereții mușchilor stomacului. Se poate manifesta prin rigiditate abdominală. Totuși, acesta este un cancer rar.

Când e cazul să mergi la medic

Dacă îți simți stomacul tare și umflat mai multe zile, ar trebui să te adresezi medicului. De asemenea, e recomandat să mergi la un consult de specialitate dacă ai și alte simptome, cum ar fi:

• scaun cu sânge,
• dificultăți de respirație,
• dureri abdominale severe,
• greață și vărsături severe,
• scădere inexplicabilă în greutate,
• îngălbenirea pielii.