Ce simți când faci infarct și ce ai de făcut. Femeile au simptome de infarct diferite
În Infarct, durerea se simte în centrul pieptului și poate avea o intensitate mai scăzută la femei Foto: Shutterstock
Nimeni nu este prea tânăr sau prea sănătos pentru a suferi un infarct. De aceea, cu toții trebuie să știm cum se manifestă și ce avem de făcut. Cu cât ajungem mai repede la spital, cu atât mai mari sunt șansele de a fi salvați și recuperați. Aflăm în continuare de la cardiolog care sunt cele mai frecvente simptome de infarct și cât de mult diferă ele la femei și la bărbați.
Șansele de a fi salvați și de a ne recupera după un infarct miocardic acut sunt foarte mari dacă recunoaștem rapid simptomele și ajungem la spital în primele 4-6 ore de la debutul lui. Cu cât lăsăm să treacă mai mult timp, cu atât se deteriorează mai mult mușchiul inimii și apar complicații, fatale uneori. De aceea, infarctul miocardic este o urgență majoră și trebuie să știm cum se manifestă pentru a cere ajutor medical cât mai repede.
„În perioada acută, imediată, pot apărea complicații severe, inclusiv stopul cardiac. Apoi, cu cât trece mai mult timp de la debutul infarctului, cu atât scad șansele de salvare a mușchiului inimii și zona afectată este mai mare, crescând riscul de insuficiență cardiacă pe termen lung”, a explicat pentru Smart Living dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Monza-Ares Cluj-Napoca.
Care sunt principalele cauze de infarct miocardic
Cunoscut și ca atac de cord, infarctul miocardic acut înseamnă moartea unor celule din mușchiul cardiac, ca urmare a întreruperii circulației sângelui. Mecanismul cel mai frecvent prin care se instalează infarctul implică un fenomen numit ateroscleroză. Mușchiul inimii (numit miocard) are nevoie de un flux continuu de sânge pentru a funcționa normal. Arterele responsabile de aportul de sânge către el se numesc artere coronare. Acestea au rolul de a hrăni inima cu oxigen și nutrienți.
Atunci când pe una dintre aceste artere se depun grăsimi, se formează o placă de aterom. În timp, ea crește și devine instabilă la un moment dat, se rupe, iar deasupra se formează un cheag care blochează trecerea sângelui prin artera deja îngustată. Când fluxul de sânge se oprește brusc, miocardul suferă leziuni și se deteriorează.
Acest fenomen de ateroscleroză este cauza cea mai frecventă de infarct, atât la femei, cât și la bărbați. „Există și câteva forme atipice, particulare de infarct miocardic acut, cu alte cauze decât ateroscleroza. Acestea sunt întâlnite mai des la femei”, potrivit medicului cardiolog Simona Cozma.
Bolile de inimă fac mai multe victime printre femei
Până la vârsta de 65 de ani, infarctul miocardic este mai frecvent la bărbați, pentru ca, după 75 de ani, el să devină mai frecvent în rândul sexului feminin și să aibă o mortalitate mai mare din cauza vârstei înaintate, a bolilor mai numeroase asociate și a fragilității mai mari a femeilor.
Per ansamblu, în România, bolile cardiovasculare fac mai multe victime în rândul femeilor decât al bărbaților, potrivit celei mai recente statistici Eurostat, care datează din 2018. Ele reprezintă principala cauză de deces la ambele sexe, atât în România, cât și în majoritatea statelor UE, cu excepția Franței, Olandei și Danemarcei (unde cancerul face mai multe victime). În țara noastră, 57,1% dintre decese sunt produse de bolile cardiovasculare, iar infarctul și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze. Găsește aici, în proiectul Panorama.ro, o evoluție la zi a deceselor prin boli cardiovasculare în fiecare județ din țară.
Află de aici cine este sexul slab când vine vorba de sănătate.
Infarctul apare tot mai des la femeile tinere
Până la vârsta menopauzei, se consideră că sexul feminin este protejat de hormonii estrogeni și probabilitatea de a suferi un infarct este mică. Totuși, el nu ocolește întotdeauna femeile mai tinere de 55 de ani. Mai mult, studiile recente au arătat că incidența infarctului este în creștere la ele.
Atherosclerosis Risk in Communities study, o cercetare derulată de Școala de Medicină Johns Hopkins, din SUA, demonstrează că vârsta nu mai este un reper în apariția infarctului. Cazurile sunt tot mai frecvente la grupa de vârstă 35-54 de ani, în special în rândul femeilor. Motivul pentru care infarctul apare tot mai des la adulții tineri are legătură cu vârsta din ce în ce mai mică la care se instalează factorii de risc pentru boli cardiovasculare, cum sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea și alții, explică Virginia Colliver, medic cardiolog într-una dintre clinicile Johns Hopkins Medicine.
Cazurile de infarct miocardic la femei tinere nu sunt foarte frecvente, dar am întâlnit mai multe decât aș fi crezut și mi le amintesc pe majoritatea pentru că au avut câte o poveste deosebită – de exemplu, un deznodământ trist, o cauză rară sau surpriza ca singurul factor de risc să fie fumatul.
Dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog, Spitalul Monza-Ares Cluj-Napoca
Citește aici recomandările medicului pneumolog pentru renunțarea la fumat.
Cele mai întâlnite simptome de infarct
Pentru majoritatea celor care trec printr-un infarct miocardic acut, bărbați și femei în egală măsură, principalul semnal de alarmă este o durere intensă în mijlocul pieptului, care se simte ca o apăsare puternică sau o senzație de presiune. Adesea, cei care suferă un infarct descriu această durere ca o „gheară” sau „strângere”.
„De obicei, această durere apare pe o zonă mai mare, nu în punct fix”, detaliază dr. Simona Cozma. Ea poate fi resimțită și în umeri, în unul dintre brațe sau în ambele, în spate, la baza gâtului și/sau în mandibulă.
Durerea toracică localizată în stânga, în dreptul inimii, pe care cei afectați o descriu ca pe o înțepătură, nu anunță un infarct. Când este localizată în punct fix, o astfel de durere este semnul unor boli pulmonare (pneumonie, hipertensiune pulmonară, tromboembolism pulmonar ș.a.), pleurale (suferințe ale membranei care acoperă plămânii) sau afecțiuni ale cutiei toracice (nevralgie intercostală, metastaze costale).
Durerea poate fi însoțită de alte câteva simptome de infarct:
- transpirații reci;
- stare generală de rău;
- senzație de lipsă de aer și respirație greoaie;
- palpitații;
- greață sau vărsături.
Simptome de infarct la femei
Femeile, mai mult decât bărbații, experimentează simptome de infarct atipice. „Mai multe studii observaționale au arătat că ele au mai frecvent durere în alte zone (mână, gât, mandibulă, stomac) și lipsă de aer, dar nu este o regulă”, potrivit medicului cardiolog. Oboseala extremă, senzația de leșin și indigestia sunt, de asemenea, simptome de infarct mai frecvent întâlnite la ele.
O altă particularitate a simptomelor de infarct la femei este tipul de durere în piept. Acestea pot simți doar un disconfort ușor sau o senzație de presiune în piept de intensitate moderată.
| Simptome de infarct la bărbați | Simptome de infarct la femei |
| durere sau presiune apăsătoare în piept | durere în piept, dar nu întotdeauna |
| durere în mandibulă, gât sau spate | durere sau presiune în piept sau în abdomenul superior |
| greață sau vărsături | durere în mandibulă, gât sau spate-superior |
| senzație de lipsă de aer | greață sau vomă |
| senzație de lipsă de aer | |
| senzație de leșin | |
| indigestie | |
| oboseală extremă |
Infarctul miocardic este mai letal la femei
Pentru că simptomele lor sunt mai puțin evidente, femeile au dificultăți în recunoașterea unui infarct. Spre deosebire de bărbați, femeile au tendința să amâne cu peste 12 ore prezentarea la medic, potrivit unui studiu al Societății Europene de Cardiologie. Identificarea unui infarct la pacientele de sex feminin este o provocare și pentru medici, semnalează același studiu. „După prima consultație, tendința este ca femeile să fie suspectate mai des de o problemă non-ischemică, în comparație cu bărbații”, spune dr. Gemma Martinez-Nadal, autoarea studiului.
Simptomele atipice, mai dificil de identificat, reprezintă unul dintre motivele pentru care infarctul miocardic este mai letal la femei decât la bărbați, atrag atenția cardiologii American Heart Association, citați de Web MD.
Află de aici ce investigații trebuie să cuprindă un pachet de analize pentru femei.
Cât ai tensiunea când faci infarct?
Multe persoane care suspectează că trec printr-un infarct miocardic acut iau ca reper valoarea tensiunii arteriale. Nu este relevant cât ai tensiunea când faci infarct, atrage atenția medicul cardiolog Simona Cozma.
„În momentul instalării infarctului, tensiunea arterială nu este un indicator. Ea poate avea valori foarte crescute sau foarte scăzute și nu este un criteriu de recunoaștere a infarctului. Legătura dintre infarct și tensiunea arterială este una cauzală, în sensul că tensiunea crescută netratată sau necontrolată corespunzător reprezintă un factor de risc important, pe termen lung, de apariție a infarctului miocardic”, detaliază specialistul cardiolog.
Găsește aici simptomele care anunță o cardiomiopatie ischemică, boala care duce la infarct.
Durere de infarct, angină sau atac de panică?
Când fluxul de sânge către mușchiul cardiac se reduce prin procesul de ateroscleroză și nu mai primește suficient oxigen, apare o manifestare numită angină pectorală. Aceasta anunță apariția bolii coronariene care poate evolua spre infarct sau accident vascular cerebral.
Principalul simptom al anginei este durerea în piept, iar ea poate fi confundată cu durerea din infarct. „La modul teoretic, ele au cauze similare și caracter asemănător. Totuși, se diferențiază prin condițiile de apariție/dispariție și prin durată. Angina pectorală dispare după o perioadă de câteva minute și la repaus, pe când durerea din infarct este prelungită (peste 30 de minute), nu trece în repaus și, de cele mai multe ori, are o intensitate mai mare”, potrivit dr. Simona Cozma.
Citește aici ce simți când suferi de angină pectorală și cum se deosebește de infarct.
Simptome de infarct versus atac de panică
Atacul de panică este o altă cauză de dureri în piept care pot fi puse pe seama infarctului miocardic. Pentru o persoană aflată în timpul crizei, diferențierea simptomelor este foarte dificilă. Pe lângă durerea în piept, apar adeseori manifestări care se suprapun cu cele din infarct.
„De obicei, în practică, la camera de urgență, personalul medical face ușor diferența dintre un atac de panică și un infarct. Avem la îndemână și alte instrumente, dar, pentru pacientul aflat acasă ce se simte rău, încă nu am găsit soluția ideală. Atacurile de panică au tendința să se repete și, în timp, pacienții pot să recunoască și să gestioneze ceea ce li se întâmplă”, spune medicul cardiolog.
Află de aici ce trebuie să faci dacă crezi că ai un atac de panică.
Cum recunoaștem un infarct „dus pe picioare”
Unele persoane trec printr-un infarct cu simptome silențioase, care nu le afectează activitățile de zi cu zi. Durerea în piept, simptomul considerat „clasic” în infarct este foarte difuză sau absentă, iar senzația de lipsă de aer lipsește și ea. Cel mult, pot să existe simptome asemănătoare unei răceli, precum durerea în maxilar și în gât, asociate cu o stare de oboseală. Alteori, infarctul silențios poate fi pus pe seama unei indigestii sau poate semăna cu o întindere a mușchilor pectorali.
Infarctul dus pe picioare apare mai frecvent la persoanele vârstnice sau la diabetici, potrivit medicului cardiolog Simona Cozma. Chiar dacă nu are simptome intense, atacul de cord silențios distruge țesutul cardiac la fel de mult ca infarctul „clasic”. „Cel mai adesea, există consecințe. Spre exemplu, în timp, infarctul silențios sau nerecunoscut duce la apariția insuficienței cardiace, adică la slăbirea inimii, afectarea valvelor cardiace și scăderea toleranței la efort”, detaliază specialistul.
În lipsa simptomelor, singurul mod prin care poate fi depistat un infarct silențios este o investigație de tipul electrocardiogramei (EKG) sau ecografiei cardiace.
Ce avem de făcut când suspectăm simptome de infarct
Primele ore de la debutul unui atac de cord sunt critice pentru persoana afectată. Fără o intervenție medicală, necroza mușchiului cardiac se extinde și există riscul de deces prin stop cardiac.
Dacă sunteți în fața unei persoane care trece printr-un infarct, trebuie să aplicați două măsuri:
- Anunțați serviciul de urgență apelând 112.
- Supravegheați persoana și interveniți dacă observați instalarea stopului cardiac.
„Se întâmplă ca pacienții care suferă un infarct miocardic să facă stop cardiac, anunțat prin pierderea cunoștinței. Până la sosirea personalului medical, se pot aplica manevre de resuscitare cardiorespiratorie dacă acestea vă sunt cunoscute. Dacă pacientul este stabil, e bine să rămână în repaus, sub supraveghere, până la sosirea ambulanței”, recomandă medicul cardiolog Simona Cozma.
Cum se efectuează resuscitarea unei persoane cu infarct de miocard aflați din acest material al Societății Române de Cardiologie.
Dacă e vorba de propria persoană, rămâne valabilă recomandarea de anunțare imediată a serviciului de urgență și, eventual, a unui apropiat care să rămână lângă noi până la sosirea ambulanței.
Ce NU trebuie să faceți în caz de infarct:
- Nu încercați să transportați prin mijloace proprii la spital persoana afectată, fiindcă riscați agravarea infarctului miocardic.
- Nu administrați apă cu zahăr, apă cu piper Cayenne sau alte remedii despre care ați auzit că ajută în infarct. Nu există niciun „truc” prin care să puteți opri un infarct în evoluție.
Cum se investighează infarctul la spital
Prima investigație care se efectuează unei persoane cu suspiciune de infarct în unitatea de primiri urgențe a spitalului este EKG-ul. Nu toate atacurile de cord se văd pe EKG, așa încât se efectuează și analize de sânge care arată că se distrug celulele din mușchiul inimii. În serviciile de urgență, aceste analize specifice au timp de procesare foarte scurt.
Ulterior, în funcție de tipul de infarct și de timpul scurs de la instalarea lui, pacientul ar trebui să urmeze o evaluare coronarografică pentru a depista artera implicată și a restabili cât mai rapid fluxul de sânge în aceasta.
Stentul este un dispozitiv metalic, flexibil, în formă de tub, care este introdus în interiorul unei artere pentru a menține fluxul sanguin. Implantarea stentului se face minim invaziv, cu anestezie locală.
