Ce este un RMN, ce pregătire presupune și ce efecte secundare are

Opt întrebări esențiale despre RMN și răspunsurile de la specialist

Ce este un RMN, când e util, cât durează, ce presupune pregătirea? Acestea sunt unele dintre cele mai comune curiozități despre imagistica prin rezonanță magnetică, pe care ni le-a lămurit, pe larg, as. univ. dr. Mihaela Buzoianu, medic specialist radiologie și imagistică, cu specializare în RMN de abdomen, pelvis și prostată.

As. univ. dr. Mihaela Buzoianu detaliază care sunt utilizările RMN-ului și care sunt avantajele aparatelor moderne de imagistică prin rezonanță magnetică

1. Ce este un RMN?

Dr. Mihaela Buzoianu: Cunoscută sub două denumiri, anume cea veche, de RMN (rezonanță magnetică nucleară) și cea nouă, IRM (imagistică prin rezonanță magnetică), aceasta este o tehnică imagistică noninvazivă și avansată. Utilizează un câmp magnetic foarte puternic și impulsuri de radiofrecvență, pentru a produce imagini anatomice detaliate tridimensionale.

Cel mai performant aparat RMN din România este Magnetom Vida 3 Tesla de la Siemens cu tehnologie Biomatrix. Acesta oferă imagini extrem de omogene și de o calitate excepțională în tot volumul examinat.

Tehnica RMN are o sensibilitate crescută a contrastului tisular. Oferă posibilitatea de a distinge între mai multe categorii de țesuturi și, implicit, detectarea superioară a leziunilor, comparativ cu alte tehnici imagistice. Permite, de asemenea, obținerea de imagini detaliate în diverse planuri, ceea ce duce la o localizare exactă a leziunilor, foarte utilă în planificarea intervențiilor chirurgicale.

Totodată, pot beneficia de această investigație cu aparatele cele mai moderne și pacienții supraponderali, de până la 240 de kg.

2. Pentru ce e folosită această investigație?

Imagistica prin rezonanță magnetică se folosește doar la indicația medicului curant sau a medicului radiolog. Este adesea utilizată pentru detectarea și diagnosticarea anumitor afecțiuni, cât și în monitorizarea postterapeutică a acestora.

Examinarea de tip IRM este utilizată în:

3. Cât durează un RMN?

Durata examinării IRM variază în funcție de regiunea examinată și de complexitatea evaluării. Poate dura de la 25 de minute (cum e cazul unei examinări IRM a unui segment de coloană vertebrală), până la aproximativ 50-60 de minute (în cazul unei examinări a etajului abdominal sau pelvin, cu administrarea substanței de contrast).

4. Este frica de RMN justificată? Cum o depășim?

Tehnica RMN nu presupune folosirea de radiații. Până în prezent, nu există dovezi că această metodă imagistică ar putea avea vreun efect nociv asupra organismului. Prin urmare, frica de RMN din acest punct de vedere este nejustificată.

Cât despre frica de spații închise, e bine de știut că aparatele de RMN cele mai moderne sunt deschise la ambele capete, puternic luminate, ventilate și spațioase. Diametrul tubului este de 70 de cm, ceea ce oferă un confort îmbunătățit semnificativ pentru pacienții claustrofobi.

Totodată, există posibilitatea de comunicare pe tot parcursul examinării cu operatorul. Toate acestea îmbunătățesc semnificativ confortul pacientului în timpul examinării.

Pacienții claustrofobi ar trebui să consulte medici specialiști cu care să discute detaliat despre ce presupune RMN-ul, pentru a depăși această teamă. Aceștia pot opta, bineînțeles, și pentru varianta efectuării unui RMN cu sedare. Se face sub supravegherea unui medic de specialitate, în cazurile extreme, în care este absolut necesară o astfel de investigație.

5. Ce înseamnă RMN cerebral? Ce pregătiri necesită?

Este o metodă imagistică de elecție în evaluarea etajului cranio-cerebral. Este utilă pentru diagnosticarea, evaluarea și monitorizarea unei diverse game de patologii, precum cea tumorală, inflamatorie, vasculară, malformativă, degenerativă, multisistemică, posttraumatică, a orbitei, a regiunii hipofizare și a urechii interne. 

Protocolul de examinare conține secvențe morfologice (convenționale) și, în funcție de afecțiune, secvențe funcționale precum: DWI (difuzie), PWI (perfuzie), spectroscopie, tractrografie (DTI) și secvențe angiografice (ARM 3D TOF și ARM 2D TOF).

Această investigație nu necesită o pregătire prealabilă specială. Totuși, este indicat să nu mănânci și să nu bei lichide cu aproximativ 2-3 ore înainte de examinare. Astfel, în cazul în care este necesară administrarea substanței de contrast, putem evita apariția unor stări de greață. Pacientelor le este recomandat să se demachieze înainte de investigație. Unele produse cosmetice pot conține diferite pudre metalice, care pot interfera cu imaginea.

5. Ce efecte adverse poate avea un RMN cerebral?

Efectuarea unei examinări IRM cranio-cerebrale nu prezintă niciun risc, aceasta fiind o examinare noninvazivă și neiradiantă. Totuși, dacă RMN-ull cerebral necesită administrarea de substanță de contrast, atunci trebuie să ne asigurăm că pacientul nu prezintă alergii sau anumite grade de insuficiență renală, pentru a evita diverse efecte adverse.

6. Când e recomandat un RMN abdominal?

Rolul examinării IRM în evaluarea abdomenului a crescut considerabil în ultima perioadă. Avantajele acestei investigații sunt reprezentate de o caracterizare amănunțită a leziunilor focale intraparenchimatoase și de lipsa iradierii, importantă în special pentru persoanele tinere, pentru femeile însărcinate și pentru persoanele ce necesită investigații imagistice seriate pentru monitorizarea bolii, în special în patologia oncologică.

Evaluarea IRM abdominală este recomandată în patologia hepato-biolio-pancreatică, suprarenaliană sau renală, atât ca metodă complementară de diagnostic, cât și pre- sau post-operator.

7. Ce pregătire trebuie să facem pentru RMN abdominal?

Pentru efectuarea unei evaluări RMN a etajului abdominal, trebuie să se țină cont de următoarele recomandări și să se facă următoarele pregătiri:

  • Cu o zi înainte de efectuarea investigației, trebuie evitate din alimentație fibrele dure, băuturile carbogazoase, pâinea neagră și produsele lactate. De asemenea, investigația se efectuează pe stomacul gol, astfel încât se evită alimentația cu 6 ore înaintea investigației.
  • Este necesară prezentarea documentației medicale anterioare, care are legătură cu patologia investigată. Aceasta îi este necesară medicului radiolog pentru a oferi un diagnostic cât mai corect.
  • Trebuie menționat gradul de insuficiență renală, pentru că, uneori, poate fi contraindicată administrarea substanței de contrast.
  • Dacă se urmează un tratament medicamentos, este recomandat să se întrebe medicul curant dacă poate fi urmat și înaintea investigației sau dacă este necesar să fie întrerupt. De asemenea, dacă există diverse alergii cunoscute, trebuie informat medicul radiolog în privința acestui aspect, pentru a se evita diverse efecte adverse în cazul în care se decide administrarea substanței de contrast.
  • În cazul utilizării substanței de contrast, este necesară recoltarea analizelor funcției renale (creatinină și uree serică) cu cel mult 30 de zile înainte de investigație.
  • Înaintea investigației, este necesară îndepărtarea tuturor obiectelor metalice, deoarece acestea pot fi atrase rapid de către magnetul puternic.
  • Este necesară și informarea medicului dacă ai orice fel de implant metalic (stent cardiac, pacemaker, sterilet). Acesta poate să nu mai funcționeze corect după evaluarea IRM.

8. Ce contraindicații are RMN-ul?

Există câteva categorii de pacienți care nu pot efectua acest tip de investigație și aici sunt incluse persoanele:

  • care au implanturi metalice, precum cei cu stimulatoare cardiace sau dispozitive de resincronicare cardiacă (fiind expuși riscului de încălzire/mișcare a dispozitivului și aritmie în timpul examinării IRM), care au pompe de insulină sau de medicamente, catetere cu componente metalice, valve cardiace metalice, implanturi cohleare, proteze de șold, tije, implanturi dentare magnetice, aparate auditive, piercing-uri sau orice alt fel de dispozitive metalice implantate în organism;
  • care au stenturi coronare, traheostome;
  • care au dispozitive intrauterine (trebuie să se informeze medicul asupra lor, deoarece unele contraindică investigația, altele permit evaluarea la aparate de 1.5 Tesla); 
  • care suferă de insuficiență renală (nu pot beneficia de administrarea substanței de contrast); 
  • care sunt claustrofobe, agitate, care fac convulsii;
  • care au antecedente alergice (reprezentând o contraindicație relativă pentru examinarea cu administrare de contrast, necesitând măsuri de prevedere suplimentare. Totuși, gadoliniul este foarte bine tolerat de toate categoriile de pacienți și riscurile sunt considerabil mai mici decât în cazul administrării altor substanțe de contrast, cum ar fi iodul);
  • femei însărcinate în primul trimestru de sarcină.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare