10 informații utile despre stenturile la inimă
În sistemul privat, prețurile pentru stenturi variază în funcție de numărul de stenturi, tipul de stenturi, tehnica de montare între 6.400 de lei și 25.000 de lei
Sunt necesare stenturi pentru inimă atunci când una, două sau toate cele trei artere coronare, care alimentează inima, sunt blocate. Stentul este un dispozitiv metalic, flexibil, în formă de tub, care este introdus în interiorul unei artere pentru a menține fluxul sanguin. Implantarea stentului se face minim invaziv, cu anestezie locală.
Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog, ne-a explicat care sunt cele mai importante informații despre stenturile coronariene.
1. Cel mai frecvent, stenturile sunt folosite pentru arterele coronare.
Acestea sunt arterele care irigă miocardul astfel încât acesta să poată funcționa normal. Vascularizația inimii este realizată de trei artere coronare care pornesc din aortă.
În timp, arterele coronare pot suferi îngustări (stenoze) sau blocaje (ocluzii) de vină fiind factorii de risc cardiovascular. Cu cât o persoană are mai mulți factori de risc cardiovascular, cu atât riscul de apariție a leziunilor coronariene crește.
Leziunile coronariene sunt cauzate de plăcile de aterom, adică depuneri de colesterol. Leziunile coronariene semnificative, capabile să producă ischemie (diminuarea circulației ce duce la afectarea organului), sunt stenozele mai mari de 70%. Acest tip de leziuni pot afecta o arteră coronară, două sau pe toate trei.
Există cazuri când pe o arteră coronară sunt mai multe leziuni semnificative. Stenturile sunt implantate pentru rezolvarea acestor leziuni semnificative și pentru salvarea țesutului miocardic în cazul unui infarct.
2. E necesară o coronarografie înainte de montarea unui stent
Leziunile coronariene semnificative se manifestă prin -angină pectorală– fiind și cel mai întâlnit motiv pentru care pacienții se prezintă la medicul cardiolog. Odată ridicată suspiciunea de afectare coronariană medicul va recomanda o serie de investigații ce vor confirma sau infirma prezența leziunilor coronariene și vor stabilit riscul de infarct miocardic acut.
Investigația prin care se descoperă leziunile coronariene și se stabilește gradul de stenoză se numește coronarografie. După efectuarea coronarografiei, medicul va decide varianta de tratament a leziunilor coronariene.
Există varianta intervențională (angioplastia – cu stenturi, balon) sau chirurgicală (by-pass-ul aorto-coronarian) fiecare variantă având indicații precise.
În cazul infarctului miocardic pentru că este nevoie de o restabilire rapidă a fluxului sanguin în artera coronară, coronarografia și angioplastia ar trebui efectuate cât mai rapid de la debutul simptomelor.
3. Și tinerii pot avea avea nevoie de stenturi pentru inimă
Există si tineri care au nevoie de stenturi și sunt din ce în ce mai mulți. Cei care au diabet zaharat tip 1, cei dializați, cei cu dislipidemie familială pot avea afectare coronariană de la o vârstă fragedă.
Pe lângă această categorie de pacienți care au moștenit patologii cu risc aterogen mare mai sunt și pacienții care, prin stilul lor de viață, ajung în această situație nedorită.
„Vârsta din ce în ce mai mică la care adolescenții încep să fumeze, noile țigări electronice, alimentația hipercalorică, lipsa educației pentru prevenția obezității și a bolilor cardiovasculare au făcut ca, în ultima perioadă, să întâlnesc pacienți din ce în ce mai tineri”.
Dr. Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog
Cel mai tânăr pacient avea 32 de ani
Medicul cardiolog ne-a spus că cel mai tânăr pacient al său a fost un bărbat de 32 de ani care s-a prezentat la camera de gardă cu durere toracică anterioară și care avea infarct anterior. Pacientul a avut o evoluție bună pentru că s-a prezentat foarte repede de la debutul durerii și astfel a beneficiat de tratamentul intervențional de dezobstrucție și implantarea a două stenturi.
Tânărul a povestit cum se uita la televizor în fiecare seară și vedea același spot publicitar cu descrierea simptomelor din infarctul miocardic acut și cum a simțit durerea a înțeles că e o urgență.
De obicei, tinerii au o evoluție nefavorabilă după un infarct miocardic pentru că se produce o leziune pe o suprafață mare și prezentarea la medic se face de obicei târziu, atenționează medicul cardiolog.
Cereți sfatul unui medic înainte să vă apucați de sport
O atenționare specială pentru cei care se apucă de sport: „În ultima perioadă, am avut pacienți între 35-45 ani care au dorit să-și schimbe stilul de viață și începând să alerge au făcut angină. Unii dintre ei aveau leziuni bicoronariene și unul în vârstă de 39 ani avea leziuni tricoronariene. Cel din urmă avea un risc mare de moarte subită în timpul efortului”, mai explică specialistul care recomandă tuturor celor care vor să se apuce de sport să consulte un medic, iar dacă în timpul efortului apare angina să întrerupă activitatea fizică până ce va primi acordul unui medic cardiolog.
4. Implantarea stentului se face minim invaziv cu anestezie locală
Stentul este implantat abia după efectuare angiografiei. Implantarea unui stent (angioplastie coronariană) este o procedură minim invazivă care presupune anestezie locală la locul puncției (inghinal dacă se intră prin artera femurală sau la nivelul încheieturii mâinii dacă se alege artera radială).
Prin puncție se introduce un tub subțire numit cateter care are la capăt un sistem balon stent pliat cu un diametru sub 1mm.
Stentul, acest tub dantelat din metal (foto) se depliază prin umflarea balonului pe care este montat și apoi acesta rămâne în vas după extragerea balonului. Unii pacienți simt o jenă retrosternală la umflarea balonului. După procedură, în funcție de tehnică, pacientul trebuie să stea imobilizat în pat 12 ore (dacă se alege arteră femurală) sau câteva ore cei care au făcut procedura prin abord radial.
În timpul procedurii se folosește o substanță de contrast care se elimină renal astfel că este recomandat ca pacientul să fie bine hidratat oral sau în cazul în care acesta nu poate, prin perfuzie.
5. După implantarea stentului e nevoie de medicamente și schimbarea stilului de viață
După montarea unui stent, pacienții vor avea o medicație obligatorie. În funcție de tipul de stent implantat, durata medicației antitrombotice variază.
Unii pacienți își imaginează că după implantarea stentului sunt ca noi. Adevarul este că viața lor a fost salvată, au scăpat de simptome, însă ei trebuie să-și mențină starea de sănătate astfel obținută prin medicație și schimbarea stilului de viață.
Viața înainte și după stenturi la inimă
După ce înțeleg acest lucru, pacienții au o calitatea a vieții foarte bună. Singurele restricții pe care le va avea vor fi cele care sunt recomandate tuturor oamenilor.
Pacienții care au suferit un infarct aparent în plină stare de sănătate au parte de o experiență traumatizantă care fie îi deprimă și devin anxioși, fie îi motivează și devin oameni atenți la sănătatea lor, a mai constatat medicul cardiolog.
6. Cât durează un stent?
Durata de viață a unui stent depinde foarte mult:
- de modul de implantare,
- de tipul de stent ales,
- de patologia asociată,
- de complianța pacientului la tratament,
- de modificarea stilului de viață.
Sunt mulți factori implicați, așa că nu există un număr care poate să fie valabil pentru toată lumea. E important de știut ce trebuie să facă pacientul pentru a nu ajunge în situația în care stentul se restenozează, cât de importantă este medicația, cât de strict trebuie controlați factorii de risc, cum trebuie să-și schimbe dieta, cât sport trebuie să facă.
Medicul cardiolog spune că are pacienți care au stenturi de mai mult de 10 ani și pentru că au fost atenți și au înțeles tot ce i-a sfătuit să facă, probabil vor dubla vârsta stentului.
7. Simptome după montare stent? De obicei, nu există
În mod ideal, după implantarea stentului pacientul ar trebui să fie asimptomatic. Cu o incidență foarte mică, există cazuri de infarct periprocedural în primele 48 ore după implantare.
Imediat după impantare, disconfortul resimțit ține mai mult de abordul prin care a fost introdus stentul (abord femural, abord radial) pentru că în cazul abordului femural este necesară o imobilizare de 12 ore.
Ulterior, pacientul își reia activitățile obișnuite, însă unii rămân cu anxietate din cauza fricii că se restenozează stentul.
8. Tomboza de stent poate apărea și după un an
Tromboza de stent este formarea unui tromb (cheag) la nivelul stentului, cel mai adesea cu producerea unei ocluzii și deci infarct miocardic acut. În funcție de intervalul scurs de la montarea stantului, tromboza de stent poate fi:
- acută (în primele 24 de ore),
- subacută (în primele 30 zile),
- tardivă (în primul an),
- foarte tardivă (peste 1 an).
De ce apare stenoza de stent
Întârzierea sau chiar lipsa reendotelizării în cazul stenturilor farmacologic active este benefică pentru revenirea restenozării, dar totodată riscantă pentru că lasă scheletul metalic descoperit și vulnerabil la tromboză.
Factorii favorizanți ai trombozei intrastent sunt factori asociați procedurii/leziunii (folosirea de stenturi multiple, stanoze mici, bifurcații, vas cu diametru mic, flux lent, disecții coronariene, malpoziția stantului) sau factori caracteristici pacientului (întreruperea medicației antiplachetare, necomplianța la tratament, dislipidemia, diabetul).
9. Speranța de viață cu stent poate crește
Speranța de viață a pacientului după montarea unui stent coronarian depinde în primul rând de boala cardiacă subiacentă, vârsta și starea medicală a pacientului. Un pacient mai tânăr, de exemplu, care are o inimă puternică și nu a suferit niciodată un infarct, va trăi, cel mai probabil, o viață activă.
Pe de altă parte, în cazul unei persoane de 70 sau 80 de ani care are o inimă slăbită de multiplele infarcte anterioare și care are alte probleme medicale grave, speranța de viață va crește după inserarea stentului însă nu va atinge speranța de viață ca a unui individ de aceeași vârstă fără patologie cardiovasculară.
10. Cât costă un stent la inimă? Procedura e decontată prin asigurări
Atât coronarografia, cât și angioplastia cu stent sunt proceduri decontate de Casa Națională de Asigurări și pot fi realizate în mai multe spitale de stat din București și din țară. Pacienții cu infarct miocardic acut primesc acest timp de tratament de urgență prin programul STEMI.
Există si cazuri foarte complexe care necesită anumite tipuri de stent sau proceduri adjuvante shockwave, rotablație care nu se găsesc în toate centrele de cardiologie intervențională astfel că pacientul apelează la sistemul privat.
În sistemul privat, prețurile variază în funcție de numărul de stenturi, tipul de stenturi, tehnica de montare astfel că o angioplastie coronariană cu stent metalic (BMS) poate ajunge la 6.400 de lei însă procedurile cu mai multe stenturi pot ajunge și la 25.000 de lei.
