10 lucruri despre durerile de cap explicate de neurolog

Sindrom cefalalgic, cefalee sau durere de cap. Indiferent de denumire, cu toții am experimentat un astfel de episod, cel puțin o data în viață.

Durerea de cap este extrem de frecventă și, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă un semnal major de alarmă, însă e bine să o investigăm. Indiferent de cauză, există tratamentul potrivit, care poate preveni sau ameliora durerea.

Dr. Irina Paraschiv Orban, medic specialist neurolog, ne-a explicat, mai jos, cele mai importante 10 lucuri pe care să le știm despre sindrom cefalalgic.

1. Cefaleea sau durerea de cap reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme medicale. Fiecare persoană a avut cel puțin un episod de durere de cap în viață.

Cefaleea poate fi primară (când nu este atribuită unei patologii specifice) sau secundară (când are o cauză care o determină).

Dintre cele primare, 90% sunt specifice unei anumite categorii, dintre care cele mai frecvente sunt migrena, cefaleea tensională și cefaleea de tip cluster (durere pe jumătate de cap).

Sindrom cefalalgic. Migrena necesită consult medical

Cefaleea secundară presupune prezența unei cauze subiacente (afecțiune febrilă, puseu hipertensiv, sinuzită, traumatism cranian, secundară patologiei de coloană cervicală sau tumorilor intracraniene care asociază presiune intracraniană crescută).

Cea mai frecventă cefalee este cefaleea tensională episodică, în timp ce cea mai frecventă cefalee care impune prezentarea la medic este migrena.

2. Cauzele sindromului cefalalgic primar nu sunt complet cunoscute. Ele depind de tipul durerii de cap. În migrenă, mecanismul este activarea unor terminații nervoase de la nivelul vaselor și secreția unor substanțe implicate în durere. În cefaleea tensională, durerea se consideră a fi secundară activării unor receptori de durere de la nivel muscular.

Cauze și factori favorizanți

În ceea ce privește durerile de cap secundare, ele pot surveni din cauza:

• creșterii presiunii intracraniene (în cazul tumorilor cerebrale sau accidentelor vasculare de mari dimensiuni);
• afectării vaselor cerebrale (în cazul rupturilor anevrismelor, disecțiilor arteriale);
• afectării meningelui (în cazul meningitei sau meningoencefalitei).

3. Factorii ce se consideră că favorizează cefaleea sunt:

• factorii hormonali (perioada menstruală),
• hidratarea și alimentarea inadecvată,
• consumul de alcool,
• lipsa somnului precum și somnul în exces sau expunerea la stimuli luminoși,
• stresul emoțional.

Simptome asociate, în funcție de tipul durerii

Se consideră că există o componentă genetică în apariția anumitor tipuri de durere de cap, așa încât cei cu istoric in familie de durere de cap (mai ales dacă este cronică) au o probabilitate mai mare de a dezvolta durere de cap. De asemenea, cei care asociază factorii favorizanți descriși (stresul, factorii hormonali, hidratarea și alimentarea inadecvată, consumul de alcool, lipsa somnului) au probabilitate crescută să aibă durere de cap recurentă.

4. În funcție de tipul durerii de cap, sunt anumite simptome și semne ce se asociază cu aceasta. 

Migrena este însoțită, în mod caracteristic, de greață, vărsătură, fotofobie (sensibilitate la lumina), fonofobie (sensibilitate la zgomot), osmofobie (aversiune la apă) sau sensibilitate cutanată importantă la nivelul scalpului, preferențial pe partea cu durerea.

Cefaleea cluster (durere pe jumătate de cap) se însoțește, în mod caracteristic, de simptome vegetative, anume ptoza (căderea pleoapei pe partea cu durerea), mioza (scăderea în dimensiuni a pupilei pe partea cu durerea), lacrimație, înroșirea ochiului pe partea cu durerea, rinoree, transpirație mai abundentă pe partea capului cu durerea.

5. Orice durere de cap care interferă cu activitățile de zi cu zi (fie prin intensitate, fie prin frecvența de survenire) impune prezentarea la medic pentru stabilirea unei conduite terapeutice, întrucât inițierea unui tratament preventiv poate ameliora semnificativ calitatea vieții. 

Sindrom cefalalgic și investigații necesare

6. Sunt însă anumite situații specifice în care este imperioasă prezentarea la medic și efectuarea unor investigații suplimentare, anume:

• cefaleea nou instalată (o durere nouă, care este frecventă, fără istoric anterior de durere), cefaleea de intensitate foarte crescută;
• cefaleea cunoscută care își schimbă tiparul (localizarea, frecvența de survenire sau severitatea);
• cefaleea care se asociază cu semne neurologice (precum somnolență, redoare de ceafă, deficit motor, tulburare de vedere etc);
• cefaleea care nu răspunde la tratamentul de durere sau prea puțin.

Suplimentar, anumite situații în care survine durerea de cap impun prezentarea la medic, precum asocierea cu febră, cu istoricul de neoplazie (cancer), durerea de cap în sarcină sau durerea de cap la o persoană cu infecție HIV.

7. Sunt câteva tipuri de dureri de cap cu caracteristici specifice, care reprezinta o urgență medicală și impun prezentarea la camera de gardă.

Când reprezintă o urgență medicală

Acestea sunt dureri de cap suspectate a fi secundare unor alte patologii. Dintre acestea:

• O durere de cap care are o intensitate foarte crescută de la debut (“în lovitură de trăznet”), fiind cea mai importantă durere din viața respectivei persoane, poate sugera prezența unei afecțiuni amenințătoare de viață, hemoragia subarahnoidiană.
• O durere de cap care survine sau se agravează semnificativ când stăm în picioare și se ameliorează când ne întindem, poate sugera prezența unei hipotensiuni intracraniene, o patologie care survine mai ales la pacienții care au facut puncție lombară și care poate fi corectată cu ușurință printr-o intervenție minim invazivă.
• O durere de cap asociată cu semne de presiune intracraniană crescută (accentuată la mișcare, mai ales la aplecare, însoțită de greață/vărsătură) poate sugera prezența unei tumori intracraniene.
• O durere de cap de intensitate crescută sau constantă asociată unui traumatism cranian.
• O durere de cap în context febril, cu atât mai mult cu cât se asociază și semne neurologice, precum redoare de ceafă sau alterare a stării de conștiență, poate sugera meningita/meningoencefalita.
• Durere de cap în context posibil de intoxicație cu monoxid de carbon.
• Durere de cap sau de gât asociată cu semne neurologice, precum modificări pupilare, cu atât mai mult cu cât survine după un traumatism la nivelul gâtului.

8. În funcție de tipul durerii de cap, se indică anumite investigații specifice. 

În situațiile menționate anterior (cefalee nou instalată, cefalee care și-a schimbat caracterul, cefaleea asociată cu semne neurologice etc), se impune efectuarea unei imagistici cerebrale prin IRM cerebral sau CT cerebral. În funcție de suspiciune, se optează pentru completare cu secvențe angio arteriale și venoase și cu substanță de contrast (pentru a se observa vasele de sânge).

Tratament de atac sau preventiv pentru sindrom cefalalgic

În anumite situații, precum suspiciunea de hemoragie subarahnoidiană sau suspiciunea de meningită, se impune și efectuarea puncției lombare, însă numai după efectuarea imagisticii cerebrale.

9. Opțiunile de tratament depind de tipul durerii de cap (migrenă, cefalee tensională, cefalee cluster etc), însă indiferent de tipul durerii de cap, există două linii de tratament, anume tratament de atac și tratament preventiv. 

Tratamentul de atac se rezervă pentru episodul acut de durere de cap, atunci când acesta este intens, și poate fi constituit de antialgice precum paracetamol sau antiinflamatoare nesteroidiene, precum aspirina, nurofen etc. Acest tratament nu trebuie să fie administrat regulat mai mult de jumătate de lună, acest lucru putând să genereze o durere de “abuz medicamentos”.

Tratamentul preventiv presupune un tratament de fond care se administrează zilnic și care își propune scăderea frecvenței și a intensității episoadelor de cefalee, atunci când cefaleea este frecventă.

Medicamentele utilizate ca tratamente de fond sunt medicamente cu indicație și pentru alte afectiuni.

Metode de prevenție

În cazul sindromului cefalalgic secundar, tratamentul este constituit de corectarea afecțiunii de bază.

10. Pentru prevenția durerilor de cap și pentru asigurarea unei frecvențe scăzute a episoadelor de durere de cap, este recomandabil un regim de viață echilibrat, cu hidratare și alimentare adecvată, durată de somn optimă, evitarea fumatului și a consumului de alcool în exces, evitarea pe cât posibil a stresului. 

În situația în care există deja durere de cap frecventă, este recomandabilă începerea unui tratament preventiv, pentru asigurarea unei frecvențe scăzute a episoadelor de durere de cap.

În situația în care este vorba despre o durere de cap secundară, trebuie corectată cauza care o determină.

În situația în care este vorba despre o durere de cap de abuz medicamentos (atunci când se administrează tratament antialgic sau antiinflamator regulat, mai mult de 10 zile/lună, mai mult de 3 luni), se recomandă începerea unui tratament preventiv și intreruperea treptată a tratamentului de atac.