Regim pentru colesterol mare. Ce alimente se recomandă și când trebuie luate și medicamente

    Un regim pentru colesterol mare trebuie să includă neapărat fibre, grăsimi sănătoase, cereale integrale și suplimente cu drojdie de orez roșu. În plus, e nevoie și de activitate fizică. Cu toate acestea, în unele situații dieta și mișcarea nu sunt suficiente și e nevoie de tratament cu statine.

    Dr. Mihaela Amariei, medic specialist cardiolog la centrele ARES, ne-a detaliat ce valori e normal să aibă colesterolul și ce regim pentru colesterol este nevoie să adoptăm, atunci când situația o impune.

    Cardiologul Mihaela Amariei ne sfătuiește ce alimente să alegem atunci când avem colesterolul crescut

    Smartliving: Care sunt implicațiile colesterolului asupra sănătății cardiovasculare?

    Dr. Mihaela Amariei: Nivelul crescut de colesterol reprezintă unul din factorii de risc cardiovasculari (FRCV) majori, cu impact semnificativ asupra riscului de boală coronariană ischemică (BCI)  sau accident vascular cerebral (AVC), însă face parte din categoria FRCV cu mare prevalență și susceptibilitate de a fi modificat (prin dietă, tratament, activitate fizică, etc).

    Colesterolul crescut, risc de mortalitate cardiovasculară

    Practic, apar o serie de tulburări ale metabolismului lipidic cu potențial de inducere și întreținere a procesului  aterosclerotic (principalul mecanism implicat în bolile vasculare).  

    Studiile recente au demonstrat că există o relație directă între valorile serice ale colesterolului total și morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară. Pentru fiecare procent de creștere a concentrației de colesterol total, riscul cardiovascular (CV) crește cu 2-3%.

    Smartliving: Care este valoarea normală a colesterolului în funcție de vârstă?

    Dr. Mihaela Amariei: S-au stabilit niște valori considerate optime (pentru adulți) ale colesterolului total și fracțiile acestuia (LDL-colesterol, HDL-colesterol) : colesterol total sub 200mg/dl,

    • LDL-colesterol sub 100mg/dl,
    • HDL-colesterol peste 60mg/dl,
    • Trigliceride sub 150mg/dl.

    Însă ghidurile actuale plasează LDL-colesterol în postura de principal «agresor aterogen», acesta fiind practic ținta terapeutică esențială, care se stabilește în funcție de riscul cardiovascular asociat și de patologia fiecărui pacient (în funcție de prezența/absența factorilor de risc cardiovasculari asociați) se stabilește un grad de risc și  o «țintă».

    De pildă, pentru un pacient care are risc cardiovascular foarte înalt, ținta pentru LDL-colesterol este < 50mg/dl, iar pentru un pacient cu risc cardiovascular scăzut: LDL-colesterol sub 116mg/dl.

    Atenție la factorii de risc asociați!

    Screening-ul pentru factorii de risc cardiovasculari incluzând profilul lipidic, ar trebui luat în considerare la bărbații peste 40 ani și femeile de peste 50 ani sau post-menopauza.

    Factori de risc cardiovasculari asociati :

    • fumat,
    • hipertensiune arterială,
    • boală cardiovasculară ischemică cunoscută,
    • diabet zaharat,
    • dislipidemie,
    • obezitate,
    • sedentarism,
    • sexul masculin,
    • vârsta – peste 45 ani la bărbați, peste 55 la femei,
    • istoricul familial de boală cardiovasculară ischemică la vârstă tânăra : sub 55 la rudele de sex masculin și sub 65 ani la rudele de sex feminin.

    Smartliving: Când este cazul să ne îngrijorăm și să luăm măsuri pentru a scădea colesterolul ? Ce simptome trebuie să ne dea un semnal de alarmă?

    Dr. Mihaela Amariei: În funcție de valoarea colesterolului (așa cum am detaliat mai sus) pacientul este dator să se prezinte la medic care va decide în funcție de prezența celorlați FRCV asociați și valoarea colesterolului (profilului lipidic), conduita terapeutică adecvată.

    Depozite de colesterol în jurul pleoapelor

    Colesterolul crescut nu produce simptome (nu dă dureri de cap, greață, amețeală sau alt disconfort); unii pacienți pot prezenta modificări la nivel cutanat: depozite de colesterol în jurul ochilor și pe pleoape (xantelasme). Pentru a afla dacă nivelul colesterolului  este crescut, trebuie efectuate analize de sânge (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride).

    Smartliving: Ce alimente/băuturi/ suplimente ne ajută să scădem nivelul colesterolului ?

    Dr. Mihaela Amariei: Creșterea consumului de fibre din alimentație, consumul de alimente funcționale îmbogățite cu fitosteroli (uleiuri vegetale, nuci, cereale integrale, semințe crude: semințe uscate de soia, dovleac, susan, in, floarea soarelui, etc.) consumul de suplimente cu drojdie de orez roșu.

    Ce să evităm dacă ținem regim pentru colesterol mare

    Smartliving: Ce alimente și băuturi ar trebui să evităm în cazul colesterolului mare? 

    Dr. Mihaela Amariei are următoarele recomandări în privința alimentației:

    • evitarea grăsimilor trans din alimentație (ce provin din alimentele prelucrate);
    • reducerea consumului de grăsimi saturate (uleiuri tropicale, grăsimi, carne grasă sau procesată, dulciuri, smântână, unt, brânză obișnuită);
    • reducerea cantității totale de carbohidrați din alimentație;
    • reducerea aportului de mono și dizaharide;
    •  înlocuirea grăsimilor saturate cu mono( ulei de măsline extra virgin) sau polisaturate (ulei vegetal non-tropical);
    • reducerea consumului de alcool (sub 10 g/zi atât pentru bărbați cât și pentru femei);
    • trebuie descurajat consumul de băuturi și alimente la care s-a adăugat zahăr, în special băuturile răcoritoare, mai ales la cei care au probleme cu greutatea, diabet, sindrom metabolic;
    • încurajarea consumului de fructe, legume și leguminoase: nuci, cereale integrale și pește (în special gras), avocado;
    • reducerea consumui de sare (sub 5g/zi) prin evitarea sării de masă și limitarea folosirii sării în mâncare, precum și prin folosirea de alimente proaspete sau congelate fără sare;
    • nu în ultimul rând, pe lângă regimul alimentar, trebuie încurajată activitatea fizică constantă, având ca țintă exerciții fizice regulate cu duarata de minimum 30 minute, în fiecare zi;
    • de asemenea, trebuie descurajat fumatul și expunerea la tutun.

    Smartliving: Cafeaua ne e prieten sau dușman când vorbim de colesterol și sănătatea inimii?

    Dr. Mihaela Amariei: Datele științifice au demonstrat că un consum moderat de cafea nu crește riscul de boală cardiovasculară ischemică sau AVC. Consumată regulat, în cantitate moderată, nu crește incidența hipertensiunii arteriale, iar dacă este preparată în anumite condiții (filtru, de pildă și nu la ibric), nu influențează negativ metabolismul lipidic și poate avea efecte benefice asupra metabolismului glucidic. Chiar și nefiltrată, dacă nu este consumată în cantitate mare nu influențeaza semnificativ nivelul de LDL-colesterol.

    Regim pentru colesterol mare la cele trei mese

    Smartliving: Ne puteți da exemplu un meniu pentru o persoană care trebuie să scadă nivelul de colesterol ?

    Dr. Mihaela Amariei:

    Micul dejun: cereale integrale cu lapte sau iaurt degresat. Se poate asocia și un fruct sau câteva semințe sau nuci, migdale, crude (sau pot fi consumate la ora 10.00 AM).

    Prânz: pește la grătar sau preparat la cuptor sau carne de pasăre (preparată în același mod) fără piele + legume fierte sau la grătar sau preparate la cuptor.

    Cină: salata +legume crude (roșii, castraveți, etc) la care se pot asocia câteva cubulețe de brânză semidegresată+ o lingură de ulei de măsline extra virgin sau un sos slab/muștar/oțet balsamic; de asemenea, se poate opta pentru pește la grătar cu legume.

    Smartliving: În ce situații dieta nu este suficientă și este nevoie de statine?

    Dr. Mihaela Amariei: În funcție de factorii de risc cardiovasculari asociați, de nivelul colesterolului (de pildă, un colesterol de peste 300mg va impune tratament încă de la început) sau dacă nivelul colesterolului se menține ridicat în ciuda adoptării unei diete hipolipemiante corespunzătoate + activiate fizică regulată.

    Smartliving: Daca luam statine mai este necesar regimul alimentar ?

    Dr. Mihaela Amariei: Pentru obținerea unui nivel optim al profilului lipidic este obligatorie respectarea măsurilor ce privesc atât partea non-farmacologică (dieta, activitatea fizică regulată, controlul greutății, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, etc) cât și terapia farmacologică (tratamentul hipolipemiant).

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook