Epilepsie: simptome, crize și metode moderne de tratament

Crizele de epilepsie diferă de la o persoană la alta. Cum le recunoști și ce ai de făcut ca să le ții sub control

    Crizele de epilepsie se manifestă în funcție de zona din creier care este afectată. Există în prezent multe clase de medicamente antiepileptice, cu mecanisme diferite de acțiune. Le detaliază medicul neurolog.

    În unele situații, când epilepsia are drept cauză, de exemplu, un accident vascular cerebral, poate fi indicată chirurgia, care poate determina remisiunea epilepsiei.

    Dr. Irina Paraschiv Orban, medic specialist neurolog, ne-a explicat cum poate fi recunoscută o criză de epilepsie, ce măsuri de prim ajutor pot fi luate și ce metode moderne de tratament există.

    Până în 10% din oameni au epilepsie

    Smart Living: Ce e epilepsia și cât de frecvent apare?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Epilepsia este o patologie neurologică cronică frecventă. Afectează 8%-10% din populație, fiind mai prevalentă la vârste de peste 60 de ani. Reprezintă o afecțiune a sistemului nervos central care se definește prin prezența a cel puțin unei crize epileptice neprovocate (fără un factor declanșator cunoscut), cu risc crescut de survenire ulterioară a alteia.

    Criza de epilepsie constituie un episod de afectare neurologică tranzitorie, pe fondul activității neuronale exagerate dintr-o anumită regiune a creierului.

    Tipuri de epilepsie

    Smart Living: De câte tipuri poate fi?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Epilepsia este de mai multe tipuri, în funcție de cauză, anume:

    • genetică – atunci când are o cauză genetică, nu neapărat ereditară;
    • structurală – când are ca substrat o leziune cerebrală;
    • metabolică – atunci când poate fi declanșată de dezechilibre metabolice, precum hipo- sau hiperglicemie, hiponatremie (n.r. – nivel scăzut de sodiu), hipocalcemie, hipomagnezemie, uremie, hipertiroidism;
    • imună – când e asociată encefalitelor autoimune;
    • infecțioasă – când este secundară unei infecții;
    • necunoscută – când nu a fost descoperită o cauză.

    Expunerea la lumină intermitentă poate declanșa o criză de epilepsie

    Smart Living: Care sunt cauzele și factorii de risc ai acestei afecțiuni?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Pentru crizele provocate, cauza o poate reprezenta orice afecțiune neurologică acută:

    • un accident vascular cerebral ischemic/hemoragic acut,
    • o tulburare metabolică,
    • consumul de alcool/droguri,
    • un traumatism cranian recent,
    • o infecție a sistemului nervos central de tip encefalită/meningoencefalită.

    Află de aici ce simți în momentul în care faci un atac cerebral și de aici ce presupune recuperarea în urma unui astfel de eveniment.

    Pentru o criză de epilepsie neprovocată, cauza poate fi orice leziune cerebrală veche (accidente vasculare cerebrale vechi, tumoră cerebrală, demență) sau poate fi necunoscută.

    Epilepsiile reflexe constituie o categorie particulară. Crizele epileptice sunt declanșate de un anumit stimul, cea mai frecventă fiind epilepsia fotosensibilă (crize epileptice declanșate de expunere la lumină intermitentă).

    Smart Living: La ce vârstă e, de obicei, descoperită și ce investigații sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Epilepsia poate surveni la orice vârstă, aceasta variind în funcție de etiologia epilepsiei. Astfel, epilepsia genetică este mai frecventă la copii și tineri, în timp ce epilepsia structurală este mai frecventă la vârstnici.

    Diagnosticul se stabilește prin:

    • anamneză – istoricul detaliat al episodului/episoadelor, descris de pacient și de un martor la acesta;
    • EEG (electroencefalograma) – poate evidenția modificări ale activității undelor cerebrale care se traduc clinic prin crize;
    • investigații pentru stabilirea cauzei epilepsiei, anume imagistică cerebrală (preferabil IRM cerebral +/- contrast, cu protocol de epilepsie) și analize de laborator (pentru cauze metabolice).

    Citește aici ce trebuie să știi înaintea unui IRM.

    În situația suspiciunii unei cauze infecțioase sau imune a epilepsiei, este necesară efectuarea puncției lombare. În cazul suspiciunii unei cauze genetice a epilepsiei, este recomandabilă testarea genetică pentru încadrare corespunzătoare a sindromului epileptic.

    Epilepsie – simptome. Cum se manifestă o criză

    epilepsie-simptome-crize-si-metode-moderne-de-tratament criza focala si generalizata
    O criză de epilepsie se manifestă în funcție de zona cerebrală afectată FOTO: Shutterstock

    Smart Living: Care sunt simptomele care anunță epilepsia?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Epilepsia presupune prezența crizelor epileptice care reprezintă episoade tranzitorii de alterare neurologică. Crizele epileptice pot avea simptome foarte variate, însă se remarcă prin faptul că sunt episodice, de regulă cu durată de ordinul minutelor și sunt stereotipe, adică se comportă mereu la fel la același individ.

    Acestea pot fi:

    • focale (cu origine într-o regiune a creierului și care afectează numai o parte a corpului);
    • generalizate (cu origine la nivelul întregului creier și care afectează întregul corp).

    Crizele focale au simptome diferite, în funcție de localizarea leziunii cerebrale. Astfel, pot fi sub forma: mișcărilor involuntare/convulsiilor la nivelul unui membru sau al membrelor de pe o parte a corpului, amorțelii la nivelul unei părți a corpului, tulburării de limbaj (incapacitatea de a găsi cuvintele, de a vorbi coerent), halucinațiilor olfactive (perceperea unor mirosuri care nu există) etc.

    Pe de altă parte, crizele generalizate presupun pierderea stării de conștiență, urmată de contractura membrelor sau de prezența convulsiilor, cu durată de ordinul minutelor și cu somnolență sau confuzie ulterioară.

    Episoade de absență

    În categoria crizelor generalizate intră și episoadele de absență, în care persoana pierde contactul cu mediul (privește în gol, nu răspunde), acestea fiind mai frecvente la copii.

    „Am fost sănătoasă până la 15 ani. Într-o zi, eram la masă cu părinții când, subit, mi s-a făcut rău. Îmi amintesc doar că eram la masă și mâncam, iar apoi m-am trezit cu echipajul medical lângă mine. În rest, nu îmi mai aduc aminte nimic. Medicii m-au întrebat cum mă cheamă, le-am spus și… cam atât. Pentru părinții mei a fost un șoc, dar și pentru mine, că nu mă așteptam. Să nu ai nimic până la 15 ani și dintr-o dată să cazi…”, povestește Geanina, o tânără care a avut prima criză de epilepsie la 15 ani. Citește aici întreaga ei poveste.

    EXTRA INFO

    Criză de epilepsie în somn

    Unele persoane cu epilepsie manifestă crize în timpul somnului, în timp ce adorm sau la trezire, numite și crize epileptice nocturne. Potrivit Societății de Epilepsie din Marea Britanie, epilepsia cu crize în special în lobul frontal al creierului se manifestă frecvent în perioadele de somn NREM. Cum arată o criză de epilesie în somn? Ei bine, simptomele pot include: mișcări bruște ale membrelor, posturi neobișnuite, strigăte puternice sau chiar ridicarea din pat.

    Află de aici ce înseamnă somn REM și NREM.

    Crize asemănătoare epilepsiei

    Smart Living: Se pot confunda crizele epileptice cu alte afecțiuni?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Descrierea evenimentului are o importanță considerabilă în diagnosticul crizelor epileptice, întrucât poate distinge criza epileptică de alte afecțiuni neurologice episodice care o pot mima, precum:

    • sincopele – episoade de pierdere a stării de conștiență de cauză neurologică/cardiologică;
    • accidentele ischemice tranzitorii;
    • migrenele cu aură vizuală/senzitivă/motorie;
    • crizele nonepileptice sau psihogene.

    Citește aici ce semne arată că o durere de cap ascunde o boală gravă.

    Smart Living: Ce anume declanșează criza epileptică, în cazul unei persoane care suferă de epilepsie?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: În situația în care o persoană are epilepsie, trebuie evitați anumiți potențiali factori declanșatori ai crizelor epileptice, anume:

    • deprivarea de somn,
    • consumul excesiv de alcool,
    • oboseala fizică,
    • stresul,
    • dezechilibrele metabolice,
    • întreruperea tratamentului antiepileptic.

    În situația particulară a epilepsiilor reflexe, trebuie evitați stimuli incriminați în survenirea crizelor epileptice, precum expunerea la lumini intermitente, la apă fierbinte, la citit etc.

    Criza epileptică poate fi recunoscută cu ușurință la același individ, întrucât reprezintă o disfuncție neurologică temporară, stereotipă (se comportă similar de fiecare dată). Poate să fie cu pierderea stării de conștiență și cu cădere de la același nivel sau poate fi cu păstrarea conștienței.

    Poate să fie motorie, cu prezența mișcărilor involuntare sau a contracturilor la nivelul corpului, sau poate să fie non-motorie, cu fenotipuri foarte variate (dificultate în găsirea cuvintelor, amorțeală la nivelul unei regiuni a corpului, senzație de deja-vu/familiaritate, halucinații olfactive/gustative, flashuri de lumină etc).

    Uneori, criza epileptică poate fi precedată de o simptomatologie premonitorie, care semnalează persoanei afectate survenirea crizei epileptice.

    Primul ajutor în caz de criză de epilepsie

    epilepsie-simptome-crize-si-metode-moderne-de-tratament primul ajutor
    Așa se așază în poziție de siguranță victima unei crize de epilepsie generalizate FOTO: Shutterstock

    Smart Living: Cum putem ajuta pe cineva care are o criză epileptică?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: În cazul în care asistăm la o criză de epilepsie, trebuie în primul rând să tratăm situația cu calm. Crizele epileptice sunt, de regulă autolimitate, cu o durată de la câteva secunde la mai puțin de 5 minute. Trebuie supravegheată constant persoana afectată de criza epileptică.

    Dacă persoana prezintă o criză epileptică generalizată, cu cădere din picioare și cu convulsii, trebuie să o poziționăm în poziție laterală de siguranță și să ne asigurăm că nu sunt obiecte în jur de care s-ar putea lovi.

    Nu trebuie inserate obiecte în gură! Este utilă monitorizarea parametrilor vitali de către anturaj atunci când este posibil, anume evaluarea tensiunii arteriale, a pulsului și a saturației de oxigen. Este, de asemenea, utilă înregistrarea video a crizei epileptice de către anturaj, în scop de încadrare diagnostică ulterioară.

    În situația în care criza epileptică durează mai mult de 5 minute, trebuie alertat sistemul de urgență, întrucât simptomatologia constituie status epileptic, care este o urgență medicală.

    În orice situație de criză epileptică nou survenită, aceasta trebuie investigată la medicul specialist.

    Tratament pentru epilepsie: când e nevoie de chirurgie

    Smart Living: Cum se tratează astăzi epilepsia?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: După stabilirea diagnosticului de epilepsie, se va iniția un tratament antiepileptic. Trebuie luate în considerare eficiența acestuia asupra tipului de crize epileptice, potențialele efecte adverse, interacțiunea cu alte medicamente din schema de tratament a pacientului, prezența patologiilor asociate și eventuala dorință de sarcină în viitor.

    Află de aici ce pastile pot pune sarcina în pericol.

    Există multe clase de medicamente antiepileptice, cu mecanisme diferite de acțiune. În situația în care medicamentul ales inițial eșuează (lipsă de eficacitate, efecte adverse), se va alege alt medicament adaptat la tipul de criză epileptică, și cu doză crescută treptat. Se consideră epilepsie rezistentă la tratament situația în care două tratamente antiepileptice în doză maxim tolerată și optim alese eșuează în a controla crizele epileptice.

    În situația epilepsiei structurale (crizele epileptice generate de prezența unei leziuni cerebrale), se poate lua în considerare în situații particulare (tumoră cerebrală, malformație arteriovenoasă, displazie corticală focală), chirurgia epilepsiei, adică rezecția chirurgicală a leziunii cerebrale care reprezintă focarul epileptogen (originea crizelor epileptice).

    Chirurgia epilepsiei nu se referă numai la intervenția de rezecție a unei leziuni, ci poate presupune proceduri mai complexe și mai extinse în funcție de tipul epilepsiei rezistente la tratament.

    Smart Living: Poate fi vindecată?

    Dr. Irina Paraschiv Orban: Epilepsia poate fi considerată remisă în momentul în care o persoană cu un sindrom epileptic genetic dependent de vârstă și autolimitat depășește vârsta tipică pentru acel sindrom sau în situația în care persoana nu a mai făcut crize epileptice de minimum 10 ani, în condițiile întreruperii tratamentului antiepileptic de minimum 5 ani.

    Chirurgia epilepsiei este o procedură ce poate determina remisiunea epilepsiei. Cu toate acestea, este greu de estimat în ce măsură anumite persoane cu epilepsie pot să se vindece ulterior, însă se consideră că șansa de remisiune crește odată cu aplicarea unui tratament antiepileptic sau chirurgical optim.

    EXTRA INFO

    Alimente permise și interzise în epilepsie

    Deși nu există o listă cu alimente interzise sau permise în epilepsie, mai multe studii au demonstrat că o dietă ketogenică ar putea fi de ajutor în controlul simptomelor.

    Totuși, nu se cunoaște mecanismul exact prin care o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi reduce manifestările epilepsiei. Așadar, înainte de a începe o dietă strictă, cum este dieta ketogenică, ar trebui să discuți cu medicul neurolog.

    Citește aici ce presupune dieta ketogenică, ce riscuri și ce beneficii are.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare