13 reguli de urmat după un atac cerebral, explicate de neurolog

Atacul cerebral, recuperare. După un accident vascular cerebral (AVC), e nevoie de mai multe tipuri de terapii, pe o perioadă lungă de timp, dar și de schimbarea, uneori majoră, a stilului de viață.
Dietă echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat, aceleași lucruri pe care ar trebui să le facem ca să prevenim un AVC, sunt indicate și după un atac cerebral.

„Recuperarea după AVC presupune o suită de terapii și de activități al căror scop vizează remiterea sau ameliorarea deficitelor neurologice și redobândirea abilităților pierdute în urma bolii. Ea trebuie începută cât mai precoce, la 1-3 zile după AVC acut – practic, încă din timpul internării la neurologie. Cu cât este instituită mai rapid, cu atât deficitele neurologice pot fi depășite mai ușor,” potrivit dr. Radu Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina, care ne-a detaliat, mai jos, ce e de făcut, pas cu pas, după un atac cerebral.
Recuperarea constă în kinetoterapie – pentru creșterea forței, a mobilității, a coordonării și pentru diminuarea spasticității și în masaj – pentru diminuarea durerilor, a anxietății, a edemelor și posibil pentru ameliorarea funcțiilor motorii și senzoriale, și uneori este chiar asistată de dispozitive – terapie cu oglinzi, echipamente de realitate virtuală, stimulare electrică funcțională a musculaturii.
Atacul cerebral, recuperare
Se utilizează, de asemenea, terapia mișcării induse de constrângere, în care membrul „bun”, funcțional, este imobilizat, pentru a forța pacientul (și creierul acestuia, prin mecanisme de neuroplasticitate) să utilizeze membrul paralizat.
Este nevoie și de logopedie pentru ameliorarea tulburărilor de limbaj (înțelegere, exprimare), de pronunție și de deglutiție (de înghițire), psihoterapie și de terapia ocupațională, precum și de utilizarea toxinei botulinice pentru tratamentul spasticității (al contracturilor musculare) post-AVC sau a ortezelor pentru corectarea pozițiilor defectuoase ale extremităților membrelor.
Conform medicului neurolog, există și terapii aflate încă în faze experimentale, care promovează repararea neuronală – cum ar fi stimularea magnetică transcraniană, sau tratamente biologice sau medicamentoase.
Atacul cerebral, recuperare. Familia are un rol major
Recuperarea maximă se poate face în primele 3-4 luni de la debutul AVC, însă putem obține o ameliorare progresivă și până la 1-2 ani distanță de acesta. Ea se începe încă din cursul internării la neurologie, putând fi continuată, în funcție de starea și de necesitățile pacientului, la domiciliu sau la azil, în centre de recuperare ambulatorii sau în secții de recuperare și implică o echipă multidisciplinară (medici, asistenți, fizioterapeuți, logopezi, psihologi, asistenți sociali etc). Uneori, pacienții necesită după AVC o reconversie profesională.
„Aș dori să amintesc și de rolul major pe care îl are familia în procesul de recuperare. Sprijinul acesteia este esențial, membrii cei mai apropiați trebuind să fie incluși în procesul de reabilitare – pe de o parte, dincolo de rolul lor evident în chestiunile administrative, în susținerea activităților zilnice uzuale și ca suport psihologic, pot efectua unele manevre specifice la domiciliu după un minim instructaj și sunt un martor ideal al evoluției pacientului, putând ghida prin observațiile lor conduita terapeutică ulterioară,” punctează neurologul Radu Mihăilescu.
Cele mai importante schimbări ale stilului de viață
Cerințele privind schimbarea stilului de viață sunt similare atât în cazul prevenției primare (prevenirea primului AVC), cât și în cazul prevenției secundare (prevenirea recidivelor AVC), potrivit medicului neurolog.
Atacul cerebral, recuperare. Mai concret, după un AVC este nevoie ca cei care au trecut printr-o astfel de experiență:
- Să nu fumeze. Să nu consume droguri. Să evite alcoolul, sau în cel mai rău caz, să îl consume în cantități moderate.
- Să piardă din greutatea în exces – ideal cu ajutorul unui medic nutriționist.
- Să fie activi, nu sedentari, și să facă activitate fizică în mod regulat (exerciții aerobice minim 2 ore și jumătate pe săptămână – mers rapid, ciclism).
- Să doarmă suficient.
- Să urmeze o dietă bogată în fructe și legume de tipuri şi culori diferite, fibre. Să aleagă preferabil cereale integrale. Să mănânce cel puţin o porție de pește pe săptămână. Să consume alimente bogate în potasiu (spanac, broccoli, ciuperci, fasole, mazăre, dovlecei, vinete, salate).
- Să evite excesul de dulciuri, inclusiv băuturile răcoritoare. Să evite excesul de sare, care duce la valori crescute ale tensiunii arteriale. Să evite excesul de grăsimi saturate (ce se gasesc în proporții mari în alimentele prăjite, unt, margarină, smântână, brânzeturile grase şi carnea grasă, snack-uri, biscuiți). Întrucât statinele sunt o clasă de medicamente frecvent prescrisă la pacienții cu AVC, atrag atenția că pacienții care au anumite statine în tratament (atorvastatină, simvastatină sau lovastatină) vor trebui să evite grapefruit-urile sau sucul de grapefruit.
- Să bea multe lichide.
- Să evite, chiar în cazul în care ar fi teoretic posibil, un program de muncă de peste 10 ore pe zi. În particular, la unii pacienți, chiar și programe de muncă mai scurte ar putea deveni obositoare.
- Să evite eforturile excesive – accentul cade pe „excesive”, sportul, în general, nefiind contraindicat.
- Dacă rămân cu tulburare de mers (prin scădere de forță sau prin probleme de coordonare), să evite mersul pe teren accidentat sau la înălțime.
13 reguli de aur după AVC
Atacul cerebral, recuperare. Medicul primar neurolog Radu Mihăilescu explică mai jos care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facă orice persoană ce a suferit un AVC:
- Să respecte măsurile de schimbare a stilului de viață descrise anterior.
- Să trateze corect bolile asociate, în special cele care reprezintă factori de risc pentru AVC – să țină, așadar, sub control valorile tensiunii și ale glicemiei, să trateze fibrilatia atrială, apneea de somn, obezitatea sau valorile mari ale colesterolului. Să identifice în timp util aceste boli sau agravarea lor prin controale medicale periodice
- Să aibă măcar un control medical anual și să nu renunțe niciodată la tratamentele prescrise, în lipsa unor efecte adverse certe sau fără o indicație medicală expresă;
- Să își țină actele medicale într-un loc ușor accesibil din casă, cunoscut lor și familiei. Vor avea nevoie de ele în eventualitatea unei urgențe medicale sau a unui nou consult. Și – foarte important, deși poate părea ciudat că simt nevoia să precizez – să și citească atent, preferabil împreună cu membrii apropiați ai familiei și de mai multe ori, recomandările scrise în biletele de externare;
- Să cunoască semnele de avertizare ale unui AVC și să se solicite ambulanța sau să meargă imediat la medic atunci când le prezintă.
- Să evite anumite medicamente, precum unele tratamentele hormonale (de exemplu, în menopauză) sau antiinflamatoarele nesteroidiene în exces. Utilizarea medicamentelor folosite pentru disfuncția erectilă (Viagra, Cialis) ar trebui întrerupte cel puțin în primele 3 luni după un AVC și pe toată perioada unor valori necontrolate ale tensiunii arteriale. Activitatea sexuală nu este câtuși de puțin contraindicată în AVC, chiar dacă limitările fizice și temerile sau jena pot impune uneori ajustări față de rutina anterioară sau consiliere psihologică;
- Să nu uite că mintea, memoria trebuie și ele exersate, prin citit, exerciții pentru memorie sau jocuri de tipul rebus, sudoku.
- Să fie atenți la căderi – tratamentele luate în AVC ischemice pot favoriza apariția unor sângerări, iar traumatismele pot întârzia semnificativ recuperarea post-AVC. Uneori, tulburarea de mers sau de echilibru și paraliziile pot impune modificări ale locuinței, în sensul montării unor bare de sprijin sau a unor covoare antiderapante;
- Deși mulți se concentrează asupra limitărilor fizice aduse de AVC, este esențial să nu neglijeze schimbările emoţionale (depresie, nervozitate, frustrare, lipsă de energie) şi cognitive (pierdere de memorie) care necesită un program corect şi susţinut de recuperare fizică, logopedică şi psihologică, în urma căruia se pot remite sau ameliora semnificativ;
- De asemenea, e important să rețină că procesul de recuperare și obișnuința cu posibilele limitări apărute după un AVC necesită timp; vor trebui să învețe să aprecieze fiecare mic pas către mai bine și să înțeleagă că îndemînarea și redobândirea unor deprinderi vor crește pe măsura repetițiilor și a experienței. Uneori, le va fi necesar să experimenteze noi moduri de a îndeplini activitățile zilnice;
- Să nu renunțe la viața socială. Mulți sunt deprimați sau jenați, sau pur și simplu apatici, pierzându-ți apetitul pentru orice le-ar putea altminteri aduce o bucurie. Boala însă nu este o rușine – pentru a le pune lucrurile în altă perspectivă îi putem întreba dacă ei și-ar fi abandonat sau judecat prietenii și familia în caz că aceștia s-ar fi îmbolnăvit. Pot planifica ieșiri cu prietenii sau primirea de vizite la domiciliu;
- Să fie blânzi și înțelegători cu membrii familiei care îi ajută. E firesc să se simtă uneori iritați, dar să nu își verse nervii pe cei din jur. Nimeni nu s-a născut învățat, iar procesul de înțelegere a nevoilor lor de pacienți, de deprindere a procedurilor de mobilizare, de alimentare, de igienă etc, precum și ajustarea propriului program pentru a le acorda lor mai mult timp sunt, toate, lucruri pentru care familia lor poate necesita de asemenea un timp mai îndelungat și eforturi deloc de neglijat până ajunge să le stăpânească;
- Să plănuiască și să se bucure de noi experiențe fără a mai privi înapoi la „cum erau” și fără a face neîncetat comparații.