7 simptome ale tumorilor cerebrale care pot fi confundate cu oboseala sau stresul: STUDIU. „Cred că am avut simptome două sau trei luni”
În unele cazuri, simptome aparent banale pot ascunde o tumoră cerebrală. Specialiștii avertizează că diagnosticul tardiv al unor tumori cerebrale înseamnă tratamente mai invazive.
Un studiu din 2025, condus de Laura Standen, cercetătoare la Wolfson Institute of Population Health, din cadrul Queen Mary University of London, Marea Britanie, a scos la iveală că pacienții, dar și medicii de familie, tind să minimizeze manifestările tumorilor cerebrale. Mulți dintre cei diagnosticați recunosc că au ignorat simptomele mult timp.
„Cred că am avut simptome cu două sau trei luni înainte”, a mărturisit unul dintre pacienții intervievați de Standen.
Creierul poate ascunde tumori mari cât o portocală
Creierul uman are o capacitate uimitoare de adaptare, o caracteristică pe care specialiștii o numesc plasticitate cerebrală.
„Creierul uman este un organ fenomenal, poate să se acomodeze și să facă loc unei leziuni care depășește chiar și dimensiunea unei portocale, dacă are timp suficient”, a explicat conf. dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg, într-un interviu pentru SmartLiving.
Această plasticitate explică de ce unele tumori cerebrale rămân nedetectate atât de mult timp. Totul depinde de viteza de creștere a leziunii.
„Leziuni care survin într-o cutie închisă (cutia craniană este o cutie închisă) provoacă ceea ce noi denumim un efect de masă. Acest efect de masă, dacă survine rapid (minute, ore) poate să agraveze statusul bolnavului până la comă și moarte”, a detaliat dr. Toader.
Dar în cazul tumorilor cu creștere lentă lucrurile stau diferit. După cum precizează neurochirurgul, o leziune cu creștere lentă, de ani sau decenii (cum sunt meningioamele), deși poate avea efect de masă, creierul are timp să se acomodeze și să-i facă loc. Acești bolnavi nu suferă inițial și mențin o viață nediferențiabilă de un om sănătos. Totul depinde de raportul timp/volum al leziunii.
Paradoxal, acest mecanism de protecție devine un dușman al diagnosticului precoce, deoarece pacienții nu simt nimic alarmant până când tumora ajunge la dimensiuni considerabile.
Șapte semne ale unei tumori cerebrale confundate adesea cu oboseala sau stresul
În studiul desfășurat de Laura Standen, pacienții au descris simptome pe care le-au ignorat luni de zile, considerându-le efecte ale oboselii, anxietății sau vârstei de mijloc (menopauzei). Aceste simptome, luate individual, par banale. Combinate sau persistente însă, merită investigații amănunțite.
1. Dificultăți în găsirea cuvintelor
Unii pacienți au observat că le e greu să găsească cuvinte specifice, să formuleze propoziții complete sau să participe la conversații fără întârzieri. Un pacient a descris experiența ca fiind „ciudată și necaracteristică”, dar a minimalizat-o la momentul respectiv.
Altul și-a notat simptomele pe hârtie pentru că nu le putea spune cu voce tare, știind că ceva nu era în regulă, dar nu putea explica nimănui ce se întâmplă. Uitarea cuvintelor poate fi cauzată uneori de oboseală, stres sau chiar anxietate, dar când persistă sau se manifestă brusc, e nevoie de investigații suplimentare.
2. Ceața mentală
Mai mulți pacienți au descris o stare generală de confuzie: dificultăți de concentrare, gândire neclară sau probleme de memorie. Unul dintre ei a programat o consultație la medicul de familie, dar când a venit momentul, uitase de ce făcuse programarea.
Ceața mentală e un simptom nespecific și poate fi asociat cu multe situații, inclusiv cu menopauza, somnul prost sau stresul. Unul dintre pacienții incluși în studiul britanic a povestit că medicii au pus inițial problemele de memorie pe seama menopauzei. Când ceața mentală se asociază cu modificări de vorbire, vedere neclară sau pierderea echilibrului, este necesar un consult neurologic rapid.
3. Amorțeală sau furnicături
Unii participanți au raportat că au simțit furnicături sau amorțeli, iar în unele cazuri senzația era limitată la o singură parte. „Jumătatea dreaptă a feței, inclusiv limba și interiorul gurii”, povestea unul dintre ei.
Acest lucru se poate întâmpla când o tumoră afectează zonele senzoriale sau de control motor ale creierului, adică regiunile care trimit și primesc semnale către diferite părți ale corpului. Deși amorțeala poate avea și alte explicații (cum ar fi compresia nervilor, circulația deficitară sau migrenele), simptomele noi sau unilaterale ar trebui întotdeauna verificate.
4. Tulburări de vedere
Tulburările de vedere au fost printre primele semne observate de unii pacienți. Unul dintre ei a început să vadă dublu și a crezut inițial că problema ține de dioptrii, nu de o afecțiune neurologică. Alt pacient a observat că liniile drepte păreau curbate, un detaliu pe care l-a pus pe seama unor obiecte deformate. Astfel de percepții vizuale anormale pot fi însă un semn timpuriu al unei tumori care afectează zonele creierului responsabile de procesarea imaginii.
„Tulburările de vedere, cum ar fi pierderea completă sau parțială a vederii, precum și modificările acute ale câmpului vizual (cecitate bitemporală sau cecitate unilaterală) sunt, de obicei, asociate cu leziuni grave și necesită o abordare chirurgicală promptă. De vină pot fi: o apoplexie pituitară, un anevrism cerebral sau o tumoră hemoragică prezentă pe traiectul căii optice”, a atras atenția conf. dr. Corneliu Toader.
Modificările vizuale pot avea multe cauze, inclusiv oboseala ochilor sau migrenele. Dar distorsiunile bruște sau neobișnuite, mai ales când apar alături de alte simptome neurologice precum dureri de cap, amețeli, dificultăți de vorbire, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului sau probleme de coordonare, reprezintă un semnal de alarmă.
5. Scrisul dezordonat
Mai mulți pacienți au relatat că și-au pierdut treptat precizia mișcărilor. Unul dintre ei a observat că, în timpul unei ședințe, scrisul i s-a transformat brusc într-o înșiruire dezordonată de semne, deși până atunci nu avea astfel de dificultăți.
Astfel de modificări pot părea minore la început și pot fi puse pe seama oboselii, însă deteriorarea progresivă a scrisului, a coordonării sau a echilibrului indică posibile afectări ale zonelor cerebrale care controlează mișcările fine și sincronizarea gesturilor.
6. Schimbări de personalitate
Schimbările de dispoziție sau de comportament ascund uneori o cauză neurologică. Un pacient a povestit că devenise tot mai irascibil și lipsit de motivație, crezând că trece doar printr-o perioadă de epuizare la locul de muncă: „Nu am prea făcut conexiunea. Voiam doar să mă pensionez pentru că eram sătul”.
Schimbările emoționale sunt normale în perioadele stresante, însă când apar brusc sau se accentuează fără motiv clar, mai ales împreună cu alte simptome, pot semnala o disfuncție la nivelul creierului.
7. Dureri de cap persistente
Durerile de cap sunt frecvente și, de obicei, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Dar pentru unii dintre pacienții cu care a vorbit Standen, durerea a fost constantă și persistentă, pe parcusul mai multor săptămâni.
„Cefaleea, sau durerea de cap, poate să însemne foarte multe lucruri diferite, de la sindrom migrenos până la leziuni amenințătoare de viață. Deci este foarte important ca medicul, în particular neurochirurgul, să examineze aceste simptome și să se pronunțe cu un diagnostic definitive,” a subliniat dr. Toader.
- Citește și: 90% din durerile de cap nu au complicații. Ce semne arată că o durere de cap ascunde o boală gravă
Diagnosticul rămâne o provocare
Pentru că simptomele tumorilor cerebrale sunt atât de variate și se suprapun adesea cu afecțiuni banale sau cu situații fiziologice normale, cum e cazul menopauzei, diagnosticul este dificil.
„Nu există un simptom sau un semn asociat direct cu prezența unei tumori cerebrale. Din acest motiv, trebuie să mergem la medic la orice simptom care ridică suspiciuni și să ascultăm cu atenție sfatul acestuia.”
Conf. dr. Corneliu Toader, medic primar neurochirurg
Cercetarea actuală a Laurei Standen investighează dacă instrumentele noi pot ajuta medicii generaliști să identifice mai devreme potențialele tumori cerebrale. Acestea includ teste ale funcției cognitive, care pot evalua memoria, atenția și abilitățile lingvistice, precum și biopsii lichidiene (teste de sânge care caută fragmente de ADN tumoral circulant în fluxul sanguin).
De asemenea, amețelile pot face parte dintr-o multitudine de sindroame, explică dr. Toader: „discopatie cervicală, sindroame din sfera ORL sau cerebrale. Acestea pot fi și de cauză centrală sau periferică”. Tocmai această diversitate de cauze face ca pacienții să întârzie prezentarea la medic, presupunând că este vorba despre o problemă minoră.
Când ar trebui să te îngrijorezi
Studiul publicat de echipa din cadrul Queen Mary University of London subliniază că în majoritatea cazurilor, simptomele enumerate mai sus nu vor avea legătură cu cancerul. Dar când schimbările neobișnuite apar împreună sau persistă mai mult decât te-ai aștepta, nu ar trebui ignorate.
Toți pacienții cu care a vorbit Standen au transmis același mesaj: „Dacă ceva nu pare normal, verifică. Chiar dacă se dovedește că nu e nimic grav, liniștea ta sufletească merită efortul.”
