Slăbiciunea musculară. Ce boli poate să ascundă și când se impune să mergi la medic
De multe ori și din multe motive se poate întâmpla să ne simțim slăbiți din punct de vedere fizic. Însă când nu este vorba de lipsă de energie, ci de lipsă de putere într-o zonă bine delimitată a corpului, nu mai poate fi de vină doar oboseala. Slăbiciunea musculară are uneori cauze serioase, pe care trebuie să le depistezi și tratezi.
Slăbiciunea musculară nu este un simptom banal, ca dovadă, există și un termen medical care o definește: miastenia. Atunci când slăbiciunea pe care o resimți îți dă de înțeles că ceva nu este în regulă cu tine din punct de vedere medical, ai nevoie de un consult și de o serie de investigații. Cauzele slăbiciunii musculare sunt foarte diverse și, tocmai de aceea, nu întotdeauna ușor de depistat.
Ce suspectează medicul în caz de slăbiciune musculară
Cauzele posibile ale unei asfel de probleme ni le-a explicat dr. Daniela Bulacu, medic primar medicină internă, la Centrul Medical Medsana:
Cel mai frecvent, slăbiciunea musculară este dată de lipsa de mișcare sau îmbătrânire, dar poate fi și un simptom al unor boli cronice sau acute:
- diabet,
- insuficiență cardiacă,
- boli renale cronice,
- anemie,
- BPOC,
- fibromialgie,
- miastenia gravis,
- arterite,
- hipotiroidie,
- polimiozită,
- lupus,
- artrită reumatoidă,
- distrofii musculare,
- tumori cerebrale,
- AVC,
- scleroză multiplă,
- boala Parkinson și multe altele.
- Slăbiciunea musculară poate fi și un efect advers al unor tratamente cum ar fi statinele, cortizonul, interferonul, amiodarona, antidepresive, somnifere.
TOP cauze
Dacă slăbiciunea pe care o simți nu este urmarea unei accidentări și nu are altă cauză lesne de bănuit, din păcate ea poate fi efectul secundar al unui număr mare de afecțiuni. Câteva dintre ele sunt mult mai frecvente:
►Afecțiuni musculare, neurologice sau reumatice (precum distrofii musculare, poliartrită reumatoidă, artroze, bursite, diverse forme de scleroză).
►Infecții
Chiar și un virus gripal puternic sau virusul SARS-CoV-2 pot cauza bolnavului o stare generală proastă, slăbiciune și dureri musculare, febră, tuse. Slăbiciunea se poate menține câteva săptămâni sau luni după vindecare.
►Disfuncționalități ale glandei tiroide
Pentru a afla dacă ai probleme cu tiroida, trebuie să faci câteva analize de sânge, precum TSH, FT4, ATPO. Cel mai înțelept este să nu le alegi după ureche, ci să te programezi la un medic endocrinolog, care poate interpreta mult mai corect slăbiciunea de care te plângi, recomandându-ți investigații specifice.
►Anemie
Cauzată de obicei de lipsa de fier (anemie feriprivă), anemia se poate manifesta prin slăbiciune musculară, amețeală, paloare, palpitații.
Unul dintre principalele simptome ale unui accident vascular cerebral este slăbiciunea și lipsa de control asupra unei părți a corpului. Dacă slăbiciunea musculară se instalează brusc, iar în paralel cu ea te confrunți și cu asimetria feței, dificultăți de vorbire sau de coordonare, trebuie apelat imediat serviciul de urgență.
►Paralizia Bell
Este o formă de paralizie destul de comună, caracterizată de slăbiciunea severă a mușchilor de pe o parte a feței. Ea nu trece neobservată, întrucât partea respectivă a feței capătă un aspect căzut, care îngrozește pacientul și persoanele apropiate. Totuși, este relativ ușor de tratat, iar majoritatea pacienților se recuperează complet.
Alte afecțiuni care pot avea drept efect senzația de slăbiciune musculară: dermatomiozita, boala Addison, Lyme (cauzată de mușcătura de căpușă).
Slăbiciune în picioare – simptome și cauze
Când simți că îți este greu să te ridici de pe scaun, să urci sau să cobori scările, să mergi firesc sau să practici alte activități banale pentru că picioarele nu te mai ajută, atunci suferi de slăbiciune musculară la acest nivel.
Pot să apară și furnicături, înțepături, greutate în picioare. În cazul sportivilor, aceste simptome sunt trecătoare și apar de obicei în urma unui antrenament intens.
În alte cazuri, slăbiciunea poate fi provocată de convalescență, de repaus fizic prelungit (după o fractură sau intervenție chirurgicală), de o inflamație sau un blocal la nivelul nervului sciatic sau alte tulburări musculare sau neurologice.
Analize pentru slăbiciunea musculară
Înainte de toate, atunci când te confrunți cu slăbiciunea musculară, este necesară o vizită la medic. În urma unui examen clinic și a unei discuții amănunțite despre simptomele pe care le ai, îți vor fi recomandate diferite investigații.
„Pentru stabilirea cauzei, medicul poate recomanda analize de sânge, diverse teste pentru evaluarea echilibrului și coordonării mișcărilor, biopsie musculară, RMN, CT sau radiografii“, spune dr. Daniela Burlacu.
De exemplu, slăbiciunea musculară care se manifestă prin lipsa forței într-un anumit membru poate fi investigată cu ajutorul unei electromiografii (EMG), în alte situații poate fi necesară o biopsie musculară etc.
Slăbiciunea musculară – despre tratament și recuperare
Tratamentul slăbiciunii musculare depinde, evident, de cauza care a dus la instalarea ei, astfel că poate fi total diferit de la un pacient la altul.
În anumite afecțiuni reumatice se administrează cortocosteroizi și imunosupresoare, în afecțiuni neurologice poate fi necesară administrarea de B-uri, în caz de diabet, anemie sau disfuncții tiroidiene trebuie corectat dezechilibrul de bază (prin administrarea de antidiabetice, tratamente hormonale etc.).
În plus, de cele mai multe ori, tratamentul medicamentos trebuie însoțit de exerciții de recuperare medicală, pe care ți le va indica un kinetoterapeut.
Rigiditatea musculară are alte cauze
Mușchii rigizi sau înțepeniți și dureroși sunt de cele mai multe ori efectul unei contracturi musculare cauzată de efort fizic intens ori de o mișcare greșită. Acesta este cazul cel mai fericit și cel mai simplu de tratat.
Rigiditatea musculară poate fi și efectul secundar al unui tratament medicamentos pe care îl urmezi și este chiar un simptom comun în cazul celor cărora li s-a prescris un tratament cu statine pentru scăderea colesterolului ori cu alte medicamente puternice.
Dacă rigiditatea musculară apare brusc în zona gambei, care este și roșie, inflamată, dureroasă, poate fi vorba de un cheag de sânge, situație în care se impune să ceri ajutor medical de urgență!