INTERVIU: „Bila leneșă predispune la formarea calculilor și la infecții biliare”. În ce constă tratamentul

Uneori, bila sau fierea nu se evacuează corect în intestinul subțire din cauza unei probleme de funcționare a vezicii biliare. Această tulburare poartă numele de dischinezie biliară.

Există două tipuri de dischinezie biliară – denumite popular „fiere nervoasă“ și „fiere sau bilă leneșă“ – cel de-al doilea fiind cel mai frecvent.

Tratamentul afecțiunii se bazează, în mare parte, pe regimul alimentar care exclude alimentele cu conținut mare de grăsimi și dulciuri concentrate.

Dr. Sorina Postelnicu, medic specialist medicină internă, a răspuns celor mai frecvente întrebări despre dischinezia biliară.

Ce este dischinezia biliară?

SmartLiving: Ce se întâmplă concret în corp atunci când suferim de dischinezie biliară?

Dr. Sorina Postelnicu: Pentru a înțelege ce este această afecțiune trebuie să știm ce rol are vezica biliară în organism. Colecistul sau vezica biliară este un mic „rezervor“ conectat la căile biliare şi ataşat de ficat. Rolul lui este de a depozita bila produsă de ficat în perioadele dintre mese.

În momentul în care alimentele trec din stomac în duoden, vezica biliară se contractă si eliberează conţinutul în intestin. Acest proces se realizează printr-un mecanism complex, fiind reglat reflex şi hormonal.

Dischinezia biliară este o tulburare funcțională a veziculei biliare și a sfincterului Oddi, manifestată printr-o evacuare anormală a bilei în intestinul subțire.

Bila leneșă și bila nervoasă

Hipertona („fierea nervoasă“) – este definită de o vezică biliară cu dimensiuni mai mici, care se contractă des și foarte puternic, în schimb, sfincterul nu se relaxează complet, astfel că bila nu se evacuează corespunzător. Ca manifestări apar:

• durere puternică,
• tranzit intestinal accelerat (scaune moi).

Hipotona („fierea leneșă“) – este mai frecventă și reprezintă evacuarea incompletă și întârziată a bilei, ce duce la stază predispunând astfel la formarea calculilor și uneori la infecții biliare. Se manifestă prin senzație de greutate în hipocondrul drept (n.r. – partea dreaptă sus a abdomenului), gust amar, balonare, vărsături bilioase și migrene.

SmartLiving: De ce apare dischinezia biliară?

Dr. Sorina Postelnicu: Cauzele principale care duc la modificarea funcționării normale a veziculei biliare țin de stilul alimentar al pacientului, de obezitate, stres, tulburări endocrine sau de alte tulburări psihice (anxietatea sau depresia).

Gustul amar după masă este unul dintre simptome în caz de dischinezie biliară

SmartLiving: Cum se manifestă această afecțiune?

Dr. Sorina Postelnicu: Atunci când mecanismul evacuării bilei este afectat, apar tulburări ale sistemului digestiv manifestate prin:

• durere sau disconfort în zona subcostală dreaptă sau epigastru (n.r. – partea superioară a abdomenului – dinspre coaste spre ombilic) sau senzație de plenitudine gastrică și distensie postprandial (n.r. – abdomen mărit în volum);
• greață;
• cefalee;
• amețeli;
• flatulență;
• indigestie (mai ales după o masă copioasă în grăsimi);
• tulburări de tranzit intestinal (constipație/diaree sau scaune moi);
• gust amar postprandial.

Cum recunoști criza de fiere

În cazul crizelor acute de fiere, durerile sunt acompaniate și de:

• febră;
• colică biliară (durere bruscă, puternică în abdomenul drept, subcostală care iradiază în umărul drept);
• greață și vărsături bilioase (n.r. – galbene sau galben-verzui).

Simptomele în caz de criză de fiere se pot menține și agrava într-un interval de la câteva minute până la câteva ore.

Aceste disfuncții biliare determină tulburări majore ale activității organismului și pot conduce la:

• boală hepatică (steatoză hepatică, hepatomegalie, ciroza hepatică);
• boală pancreatică (pancreatită, diabet);
• boli gastrice (gastrită, ulcer și reflux gastroesofagian);
• afectări ale microflorei intestinale.

SmartLiving: Ce analize sunt necesare pentru diagnosticare?

Dr. Sorina Postelnicu: Diagnosticul se pune pe baza simptomelor menționate mai sus – cu durere la palpare subcostal dreapta, coroborate cu analize de sânge, ecografie abdominală care arată lipsa litiazei (pietrelor) și eventual endoscopie digestivă superioară pentru a exclude o suferință gastrică.

Regimul alimentar, principalul tratament pentru dischinezie biliară

SmartLiving: Ce opțiuni de tratament există?

Dr. Sorina Postelnicu: Regimul alimentar este foarte important în cazul acestei afecțiuni și constă în evitarea alimentelor care pot declanșa o criză dureroasă și a exceselor alimentare: grăsimi, prăjeli, afumături, condimente, dulciuri concentrate (ciocolată). Este important ca mesele să fie regulate, cu porții mici.

Tratamentul medicamentos constă în administrare de antispastice (în dischinezia hipertonă) și prokinetice (în dischineziile hipotone), antalgice, antiinflamatorii și foarte rar – colecistectomia (n.r. – îndepărtarea chirurgicală a veziculei biliare).

Dischinezia biliară impune un anumit regim alimentar

SmartLiving: Ce regim alimentar este recomandat în cazul dischineziei biliare?

Dr. Sorina Postelnicu: În principiu, persoanele care se confruntă cu dischinezia biliară trebuie să evite alimentele cu conținut mare de grăsimi, greu digerabile, dintre care amintim:

• lactatele cu conținut mare de grăsimi (unt, smântână, cașcaval, lapte gras);
• carnea cu conținut mare de grăsime (ceafa de porc, tocăturile, salamul, micii);
• ciorbele grase;
• rântașurile;
• sosurile;
• maioneza;
• conservele;
• prăjelile;
• vinetele;
• ouăle;
• ciocolata;
• nucile, migdalele, alunele;
• alcoolul.

Lista de alimente permise celor cu dischinezie biliară

Proteine slabe

Proteinele sunt esențiale pentru dezvoltarea și repararea țesuturilor. Carnea roșie și produsele lactate sunt surse bune de proteine, dar pot avea și un conținut ridicat de grăsimi, iar un aport ridicat de grăsimi este contraindicat în cazul dischineziei biliare.

Alimentele care conțin proteine dar au puține grăsimi includ:

• carnea de pasăre,
• peştele,
• produsele lactate degresate,
• soia și produsele din soia,
• leguminoasele, precum fasolea și lintea.

Un studiu din 2016 a scos la iveală o legătură între aportul crescut de proteine vegetale ​​și un risc mai scăzut de afectare a vezicii biliare.

Fibre

Fibrele susțin sănătatea digestivă și pot ajuta la prevenirea problemelor vezicii biliare, scăzând producția de acizi biliari secundari, potrivit unui studiu din 2014.

Sursele de fibre includ:

• fructe,
• legume,
• leguminoase,
• cereale integrale.

Calciu

Un aport adecvat de calciu în dietă poate sprijini sănătatea vezicii biliare.

Calciul este prezent în:

• verdețuri cu frunze verzi cum ar fi varza și broccoli;
• lactate, cum ar fi iaurt, brânză și lapte cu puține grăsimi;
• sardine;
• suc de portocale.

Vitamina C, magneziu și acid folic

Vitamina C, magneziul și acidul folic pot ajuta, de asemenea, la prevenirea bolii vezicii biliare. Acești nutrienți se găsesc din abundență în fructele și legumele proaspete.

Vitamina C se găsește în:

• ardei roșu și verde,
• portocale și alte citrice,
• kiwi,
• broccoli,
• căpșune,
• roșii,
• cătină,
• pătrunjel.

Magneziul este prezent în:

• spanac,
• fasole,
• lapte de soia,
• cartofi,
• avocado,
• orez,
• iaurt,
• banane.

Surse bune de acid folic sunt:

• spanacul,
• cerealele fortificate,
• sparanghelul.

Tratament naturist pentru dischinezie biliară

SmartLiving: Există tratamente naturiste care pot fi de ajutor?

Dr. Sorina Postelnicu: Unele remedii naturiste au un rol adjuvant în tratamentul acestei afecțiuni. Plantele se pot folosi separat sau în combinaţie, conform recomandărilor medicului curant, iar ceaiurile se vor bea înainte de mesele principale, una-două căni de ceai pe zi.

Pentru dischinezia biliară hipertonă se recomandă plante cu efect antiseptic, precum coada-şoricelului, cimbrişorul, salvia, rostopasca, menta, sunătoarea şi coada-calului.

Pentru dischinezia biliară hipotonă se pot folosi plante care au efect coleretic-colagog, precum anghinarea, păpădia, salvia, sunătoarea, florile de gălbenele, frunzele de mentă si rozmarinul.