Lista celor mai folosite E-uri. Aditivi cu risc de alergii, ADHD, diabet sau chiar de cancer
De E-uri nu ne putem feri sută la sută. Există în alimentele de pe rafturile magazinelor o varietate de aditivi care sporesc aroma, aspectul sau textura unui produs. Unii sunt folosiți chiar pentru a rezista mai mult pe raft. Lista E-urilor cele mai folosite include aditivi alimentari cu efecte înfricoșătoare asupra sănătății, dar și unii care pot fi consumați în siguranță.
„Aditivii alimentari sunt substanțe chimice care se adaugă în compoziția produselor alimentare pentru a le ameliora calitatea.“
Dr. Anca Hâncu, medic generalist, doctor în științe medicale, nutriție, reprezentant pentru România al Organizației Europene de medicina stilului de viață
Medicul precizează că o bună parte dintre aditivii alimentari pot crește palatabilitatea. Mai exact, sunt potențiatori de gust ori îndulcitori. O altă categorie mare o reprezintă conservanții, care măresc termenul de valabilitate al unui produs.
6 ani de teste pentru aditivii alimentari
Pentru ca o substanță chimică să fie folosită ca aditiv alimentar, ea trebuie să aibă o documentație foarte detaliată. Trebuie să cuprindă teste de siguranță, carcinogenitate și mutagenitate. Adică dovezi că substanța respectivă nu produce boli, tumori sau mutații genetice, potrivit medicului nutriționist. Toate aceste teste au o durată medie de 6 ani.
„Evaluarea testelor se face de către Autoritatea Europeană de Siguranță Alimentară (EFSA), dar și de Comisia de aditivi a Comisiei Europene (CE). Numărul E certifică faptul că substanța respectivă a fost aprobată pentru utilizare în scop clar definit în anumite produse alimentare. Trebuie să fie întotdeauna în beneficiul consumatorului, și nu pentru a masca o calitate inferioară.“
Dr. Anca Hâncu, medic generalist, ntriționist
Există mai multe roluri pe care un aditiv le poate îndeplini. În funcție de acestea, se clasifică 24 de categorii de aditivi. E-urile utilizate cel mai frecvent în industria alimentară sunt, potrivit nutriționistului:
- coloranți,
- conservanți,
- îndulcitori,
- corectori de aciditate,
- acidifianți,
- antioxidanți.
Formula de calcul pentru siguranța alimentară a E-urilor
În general, EFSA și CE sunt organismele care legiferează concentrațiile maxim admise ale aditivilor în produsele alimentare. În teorie, produsele comercializate ar trebui să respecte aceste doze, în așa fel încât sănătatea să nu ne fie pusă în pericol.
„Ca medic, ca nutriționist, recomand să citim etichetele. Să fim atenți atât la cantitatea de calorii, la procentul de zaharuri și de grăsimi, cât și la numărul de aditivi alimentari. O listă lungă de E-uri reflectă gradul de procesare sau ultraprocesare al unui aliment. Iar aceasta este în relație directă cu apariția unor boli precum alergiile, astmul bronșic și diabetul zaharat. Astfel, ar fi bine să consumăm cât mai des alimente proaspete, gătite în casă, din surse sigure.“
Dr. Anca Hâncu, medic generalist, nutriționist
Lista E-urilor cele mai folosite
Mai jos, detaliem care dintre cele mai folosite E-uri sunt periculoase și care nu, pe categorii:
Potențiatori de gust
1. Monoglutamat de sodiu (E621) – incert
Monoglutamatul de sodiu este un aditiv alimentar obișnuit folosit pentru a intensifica aroma alimentelor sărate.
Se găsește într-o varietate de alimente procesate, cum ar fi:
- mâncăruri congelate,
- gustări sărate,
- supe la conservă.
De asemenea, este adesea adăugat mâncărurilor din restaurante și fast-food-uri.
Monoglutamatul de sodiu a fost subiectul unei controverse aprinse, pornite de la un studiu efectuat în 1969 pe șoareci. Cercetarea a scos la iveală că, în cantități mari, a provocat efecte neurologice dăunătoare și a afectat creșterea și dezvoltarea.
Cum se manifestă sensibilitatea la monoglutamat de sodiu
Cercetările recente au demonstrat că monoglutamatul de sodiu nu poate trece bariera hematoencefalică. Așadar, este posibil să nu afecteze deloc creierul uman.
Consumul de monoglutamat de sodiu a fost asociat cu creșterea în greutate și cu sindromul metabolic în unele studii observaționale. Totuși, alte cercetări nu au găsit nicio asociere directă între acest aditiv alimentar și greutate. Legătura ar putea fi, însă, indirectă. Cu cât un aliment este mai gustos, cu atât îl vom consuma în cantități mai mari. Deci, riscul de îngrășare crește.
De asemenea, unele persoane au o sensibilitate la monoglutamat de sodiu. Simptomele pot fi:
- dureri de cap,
- transpirații
- amorțeli după ce ai consumat o cantitate mare de monoglutamat de sodiu.
Dacă te numeri printre aceste persoane, e indicat să eviți acest aditiv.
În caz contrar, monoglutamatul de sodiu poate fi consumat cu moderație fără risc dovedit de efecte adverse.
2. Extract de drojdie – incert
Extractul de drojdie, denumit și extract de drojdie autolizat sau extract de drojdie hidrolizat, se adaugă anumitor alimente sărate, cum ar fi:
- brânza,
- sosul de soia,
- gustările sărate.
Extractul de drojdie conține glutamat, care este un tip de aminoacid natural găsit în multe alimente.
La fel ca în cazul monoglutamatului de sodiu, consumul de alimente cu glutamat poate provoca simptome ușoare. Dintre acestea, amintim: dureri de cap, amorțeală și inflamații la persoanele sensibile.
În plus, extractul de drojdie este relativ bogat în sodiu (aproximativ 400 de miligrame în fiecare linguriță). Este cunoscut faptul că sodiul în exces este un factor de risc pentru hipertensiunea arterială.
3. Acid citric (E330) – incert
Acidul citric este folosit ca aditiv alimentar pe scară largă. Are mai multe roluri: de potențiator de aromă și de conservant. În plus, sporește eficiența altor antioxidanți.
Datorită versatilității sale, acidul citric poate fi găsit într-o gamă largă de produse:
- băuturi non-alcoolice,
- produse de panificație,
- bere,
- brânză,
- biscuiți,
- prăjiturele,
- pește congelat (în special hering, creveți și crab),
- înghețată,
- gemuri,
- jeleuri,
- crochete de cartofi congelate,
- conservanți,
- supe la plic,
- dulciuri,
- fructe conservate,
- sosuri,
- vinuri.
E330: cancerigen sau nu?
Până în prezent, s-a constatat că acidul citric poate fi un iritant local la nivel bucal, esofagian şi gastric. În cantitate mare, poate provoca eroziuni dentare.
Există unele suspiciuni, insuficient documentate însă, potrivit cărora acidul citric poate fi responsabil de apariţia anumitor tipuri de cancer.
Îndulcitori
1. Sirop de porumb bogat în fructoză – periculos în cantități mari
Siropul de porumb bogat în fructoză este un îndulcitor din porumb. Se găsește frecvent în băuturi carbogazoase, sucuri, bomboane, cereale pentru micul dejun și gustări.
Conține un tip de zahăr simplu numit fructoză. Acesta poate provoca probleme grave de sănătate atunci când este consumat în cantități mari. Cel mai adesea, siropul de porumb bogat în fructoză a fost asociat cu creșterea în greutate și apariția diabetului.
În cadrul unui studiu, 32 de persoane au consumat o băutură îndulcită fie cu glucoză, fie cu fructoză timp de 10 săptămâni.
Până la sfârșitul studiului, băutura îndulcită cu fructoză a provocat creșteri semnificative ale nivelului de grăsime de pe burtă și de zahăr din sânge. În plus, a contribuit la o sensibilitate scăzută la insulină în comparație cu băutura îndulcită cu glucoză.
Studiile au scos la iveală, de asemenea, că fructoza poate declanșa inflamație în interiorul celulelor. Se crede despre inflamație că joacă un rol important în declanșarea multor afecțiuni cronice. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt bolile de inimă, cancerul și diabetul.
2. Îndulcitori artificiali – considerați siguri în cantități mici
Îndulcitorii artificiali sunt utilizați în multe alimente și băuturi pentru a spori gustul dulce, reducând în același timp conținutul de calorii. Cei mai folosiți îndulcitori artificiali includ:
- aspartam (E 951),
- sucraloză (E 955),
- zaharină (E 954),
- acesulfam K sau acesulfam de potasiu (E 950).
Studiile arată că îndulcitorii artificiali pot ajuta la pierderea în greutate și la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Un studiu a arătat că persoanele care au consumat un supliment cu îndulcitori artificiali timp de 10 săptămâni au avut un aport mai scăzut de calorii și au acumulat mai puțină grăsime corporală și mai puține kilograme decât cele care au consumat zahăr.
Potrivit unei alte cercetări, consumul de sucraloză timp de trei luni nu a avut niciun efect asupra controlului glicemiei în cazul a 128 de persoane cu diabet zaharat.
De reținut că anumite tipuri de îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul, pot provoca dureri de cap în cazul persoanelor sensibile.
Cu toate acestea, îndulcitorii artificiali sunt, în general, considerați siguri pentru majoritatea oamenilor atunci când sunt consumați cu moderație.
Arome artificiale pe lista e-urilor periculoase
Aromele artificiale sunt substanțe chimice concepute pentru a imita gustul altor ingrediente. Pot fi folosite pentru a imita o varietate de arome.
Studiile pe animale au descoperit că aceste arome sintetice ar putea avea unele efecte negative.
Potrivit unui studiu, producția de globule roșii din sânge la șobolani a fost redusă semnificativ după ce au fost hrăniți cu arome artificiale timp de șapte zile.
În plus, s-a constatat că anumite arome au un efect toxic asupra măduvei osoase. Este vorba în special despre aromele de: ciocolată, biscuiți și căpșuni. Un alt studiu pe animale a arătat că aromele sintetice de struguri, prune și portocale au inhibat diviziunea celulară și au avut efecte toxice asupra măduvei osoase la șoareci.
Coloranți alimentari artificiali pe lista E-urilor cancerigene
Coloranții alimentari artificiali sunt folosiți pentru a potența culoarea și a îmbunătăți aspectul alimentelor.
În ultimii ani, însă, au existat multe îngrijorări cu privire la posibilele efecte negative asupra sănătății. Unii coloranți alimentari specifici au fost asociați cu apariția reacțiilor alergice în cazul anumitor persoane. Este vorba despre:
- albastru briliant (E133),
- roșu allura (E129),
- tartrazina – colorant galben (E102),
- galben auriu (E110).
În plus, conform unei cercetări ample, coloranții alimentari artificiali pot favoriza hiperactivitatea la copii. Totuși, un alt studiu a arătat că unii copii pot fi mai sensibili decât alții.
S-au raportat, de asemenea, îngrijorări cu privire la potențialele efecte cancerigene ale anumitor coloranți alimentari.
Roșu 3 (E127), cunoscut și sub numele de eritrozină, ar putea crește riscul apariției tumorilor tiroidiene. Cel puțin așa a reieșit în urma unor studii efectuate pe animale. Drept urmare, E127 a fost înlocuit cu roșu alura (E129) în majoritatea alimentelor.
Singurul lucru sigur este că pentru a avea certitudinea siguranței coloranților alimentari artificiali sunt necesare mai multe cercetări.
Coloranții alimentari se găsesc, în primul rând, în alimentele procesate, al căror consum ar trebui limitat. E indicat să optezi pentru alimente integrale, care sunt mai bogate în substanțe nutritive importante și nu conțin coloranți alimentari artificiali.
Conservanți
1. Nitritul de sodiu (E250), pe lista E-urilor cancerigene
Folosit frecvent în produsele din carne procesată, nitritul de sodiu acționează ca un conservant pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor. De asemenea, adaugă alimentelor gust sărat și culoarea roz-roșiatică.
Când sunt expuși la temperaturi ridicate și se află în prezența aminoacizilor, nitriții se pot transforma în nitrozamin. Acest compus poate avea multe efecte negative asupra sănătății.
O analiză a arătat că un aport crescut de nitriți și nitrozamină poate crește riscul de cancer de stomac. Multe alte studii au găsit o asociere similară, raportând că în cantități mari, carnea procesată poate fi asociată unui risc mai mare de cancer colorectal, de sân și de vezică urinară.
Există și cercetări care sugerează că expunerea la nitrozamină poate fi, de asemenea, asociată cu o incidență mai mare a diabetului de tip 1, deși constatările sunt neconcludente.
Totuși, cel mai bine este să eviți pe cât posibil aportul de nitrit de sodiu și de carne procesată.
Puiul, carnea de vită, peștele, carnea de porc, leguminoasele, nucile și ouăle sunt doar câteva alimente delicioase bogate în proteine cu care poți înlocui carnea procesată.
2. Caragenan (E407) – incert
Derivat din alge marine roșii, caragenanul acționează ca agent de îngroșare, emulgator și conservant în diferite tipuri de produse alimentare.
Acest aditiv este adesea folosit în:
- lapte de migdale,
- brânză de vaci,
- înghețată,
- cremă de cafea,
- produse fără lactoză, cum ar fi brânza vegană.
De zeci de ani, au existat îngrijorări cu privire la siguranța acestui aditiv alimentar și la efectele sale asupra sănătății.
Un studiu efectuat pe animale a arătat că expunerea la caragenan a crescut nivelul glicemiei à jeun (pe nemâncate). În plus, a scăzut toleranța la glucoză, mai ales atunci când caragenanul este combinat cu o dietă bogată în grăsimi.
Studiile pe animale au descoperit, de asemenea că acest aditiv a declanșat inflamații. Se crede, de asemenea, că are un impact negativ asupra sănătății digestive și poate fi asociat cu apariția ulcerelor și polipilor intestinali.
Din păcate, cercetările actuale privind efectele caragenanului sunt încă foarte limitate și sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege cum poate afecta sănătatea.
3. Benzoat de sodiu (E211), pe lista E-urilor periculoase
Benzoatul de sodiu este un conservant adăugat adesea băuturilor carbogazoase și alimentelor acide, cum ar fi:
- sosurile pentru salate,
- murăturile,
- sucurile de fructe.
Deși a fost considerat sigur pentru consum, mai multe studii au scos la iveală potențiale efecte secundare care ar trebui luate în considerare. De exemplu, potrivit unui studiu, combinarea benzoatului de sodiu cu coloranții artificiali a dus la hiperactivitate în cazul copiilor.
Un alt studiu a arătat că un aport mai mare de băuturi care conțin benzoat de sodiu poate provoca simptome de ADHD.
Atunci când este combinat cu vitamina C, benzoatul de sodiu poate fi, de asemenea, transformat în benzen, un compus care poate fi asociat cu dezvoltarea cancerului. Băuturile carbogazoase conțin cea mai mare concentrație de benzen, iar băuturile dietetice sau fără zahăr sunt chiar mai expuse la formarea benzenului.
Un studiu care a analizat concentrația de benzen dintr-o varietate de alimente a scos la iveală că în cola se regăsește o concentrație de 20 de ori mai mare decât nivelul admis.
Evită alimentele care conțin ingrediente precum acid benzoic, benzen sau benzoat, mai ales dacă sunt combinate cu o sursă de vitamina C, cum ar fi acidul citric sau acidul ascorbic.
4. Sorbat de potasiu (E202), aditiv riscant
Sorbatul de potasiu este un conservant folosit frecvent în industria alimentară şi este produs prin sinteză chimică. Se mai numește și sorbitat de potasiu. Se găseşte în alimente precum:
- pâinea,
- brânza topită,
- băuturi,
- maioneză,
- salate,
- prăjituri,
- măsline conservate,
- sosuri,
- peşte afumat,
- vin.
Consumul de sorbat de potasiu poate produce alergii, dureri de cap, diaree, greaţă şi poate agrava simptomele astmului. Doza considerată sigură este de 25 mg/kg corp.
Aditivi pentru modificarea aspectului și consistenței
1. Guma de guar (E412), pe lista de E-uri bune
Guma de guar este un carbohidrat cu lanț lung folosit pentru îngroșarea și legarea alimentelor. Este utilizat pe scară largă în industria alimentară și poate fi găsit în:
- înghețată,
- sosuri,
- supe.
Guma de guar este bogată în fibre și a fost asociată cu o multitudine de beneficii pentru sănătate. De exemplu, un studiu a arătat că a redus simptomele sindromului intestinului iritabil, cum ar fi balonarea și constipația.
O analiză a trei studii a constatat, de asemenea, că persoanele care au consumat gumă de guar și-au păstrat mai mult timp senzația de sațietate și, drept consecință, au mâncat mai puțin pe tot parcursul zilei.
Alte cercetări sugerează că guma de guar poate ajuta la scăderea nivelului de zahăr din sânge și a colesterolului.
Cu toate acestea, în cantități mari, guma de guar poate avea efecte negative asupra sănătății. Poate duce la inflamația și la mărirea de până la 10-20 de ori a esofagului, putând provoca probleme cum ar fi obstrucția esofagului sau a intestinului subțire. Guma de guar poate provoca, de asemenea, simptome ușoare, cum ar fi:
- gaze,
- balonare,
- crampe abdominale.
Guma de guar este, în general, considerată sigură în cantități moderate.
2. Guma xantan (E415), pe lista de E-uri bune
Guma xantan este un aditiv folosit frecvent pentru îngroșarea și stabilizarea multor tipuri de alimente, precum:
- sosuri pentru salate,
- supe,
- siropuri,
- produse făinoase fără gluten.
Guma xantan a fost asociată cu mai multe beneficii pentru sănătate. Conform unui studiu, consumul de orez cu gumă xantan a dus la scăderea glicemiei.
Un alt studiu a arătat, de asemenea, că guma xantan consumată timp de șase săptămâni a redus nivelul zahărului din sânge și al colesterolului. În plus, a crescut senzația de sațietate.
Cu toate acestea, cercetările recente privind beneficiile potențiale ale gumei xantan sunt încă limitate. În plus, consumul unor cantități mari de gumă xantan poate fi asociat cu probleme digestive.
Pentru majoritatea oamenilor, guma xantan este, în general, sigură și bine tolerată.
3. Grăsimi trans – riscante
Grăsimile trans sunt un tip de grăsimi nesaturate care au fost hidrogenate, pentru a le crește durata de valabilitate și a le îmbunătăți consistența.
Pot fi găsite în multe tipuri de alimente procesate, cum ar fi:
- produse de patiserie,
- margarină,
- floricele,
- biscuiți.
Mai multe studii au asociat aportul crescut de grăsimi trans cu un risc mai mare de boli de inimă.
Potrivit unui studiu, consumul de alimente bogate în grăsimi trans a sporit nivelul mai multor markeri inflamatorii, considerați printre cei mai importanți factori de risc majori pentru bolile de inimă.
Cercetările arată, de asemenea, că poate exista o legătură între grăsimile trans și diabet. Un studiu amplu realizat pe 84.941 de femei a arătat chiar că un aport ridicat de grăsimi trans a fost asociat cu un risc cu 40% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2.
Eliminarea alimentelor procesate din alimentație este cea mai ușoară și mai eficientă modalitate de a reduce consumul de grăsimi trans.
Margarinele moderne din comerț nu mai sunt obținute, însă, prin hidrogenare, ci prin alte procese moderne, în urma cărora nu mai rezultă grăsimi trans.
4. Difosfat (E450), aditiv periculos
E450 reprezintă o clasă de aditivi alimentari formată din:
- difosfat disodic (i),
- difosfat trisodic (ii),
- difosfat tetrasodic (iii),
- difosfat dipotasic (iv),
- difosfat tetrapotasic (v),
- difosfat dicalcic (vi),
- dihidrogenofosfat de calciu (vii).
Acești aditivi sunt utilizați ca emulsificatori, stabilizatori, regulatori de aciditate, agenți de creștere și se găsesc în:
- produse de patiserie și de cofetărie,
- conserve din carne,
- frișcă,
- fructe de mare și conserve din pește,
- produse din soia.
Potrivit unui studiu din 2012, toate alimentele care conțin fosfați ar trebui etichetate ca fiind periculoase pentru sănătate. Potrivit cercetărilor, acumularea de fosfați în organism poate provoca calcificarea rinichilor la persoanele cu insuficiență renală și chiar la persoanele fără probleme renale.