Paracetamolul nu provoacă autism, dar afectează comportamentul: STUDIU
Acetaminofenul, subiectul recent al dezbaterilor medicale la Casa Albă, cunoscut sub denumirea de paracetamol, nu s-a dovedit că ar fi o cauză de autism la copii, însă studiile au demonstrat că afectează comportamentul celor care-l utilizează frecvent: îi face să nu mai evalueze corect pericolele și îi predispune la un comportament riscant.
Recent, Donald Trump a lansat un avertisment serios cu privire la paracetamol, unul dintre cele mai utilizate analgezice și antipiretice la scară largă. „Nu luați paracetamol dacă sunteți însărcinate. Nu le dați nici copiilor”, a spus președintele american. Afirmația a fost contestată de mulți medici, inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat a doua zi după declarația lui Trump: „Nu pot confirma sau infirma cele apărute în spațiul public. Până în momentul de față, nu există studii clare, concrete, sau cel puțin mie nu mi-au fost prezentate, cu privire la această legătură directă între utilizarea de paracetamol și autism”, a spus ministrul Sănătății.
Agenția Europeană a Medicamentului a evaluat afirmația președintelui american și a infirmat legătura dintre autism și paracetamol: „Sfatul nostru se bazează pe o evaluare riguroasă a datelor științifice disponibile și nu am găsit nicio dovadă că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii provoacă autism la copii”, a subliniat Steffen Thirstrup, directorul medical al Agenției Europene a Medicamentului. „Paracetamolul rămâne o opțiune importantă pentru tratarea durerii sau a febrei la femeile însărcinate”, a adăugat oficialul.
Acetaminofenul poate afecta, totuși, comportamentul
Totuși, un studiu realizat cu cinci ani în urmă a descoperit că administrarea paracetamolului poate afecta comportamentul într-o anumită măsură. Obiectul acestei cercetări a fost măsurarea schimbărilor ce apar în comportamentul celor care se află sub influența unor tratamente cu medicamente pentru care nu e nevoie de prescripție medicală.
„Acetaminofenul îi face pe oameni să simtă mai puține emoții negative atunci când iau în considerare activități riscate – pur și simplu nu se mai simt speriați“, a explicat neurologul Baldwin Way de la Universitatea de Stat din Ohio, când rezultatele studiului au fost publicate. „Cu aproape 25% din populația SUA sub tratament săptămânal cu acetaminofen, scăderea percepției de risc și creșterea asumării de riscuri ar putea avea efecte importante asupra societății“, a mai spus acesta.
Însă acetaminofenul este un analgezic și un antipiretic (scade febra) folosit frecvent în întreaga lume, inclusiv în România.
Acetaminofenul nu e prima oară găsit vinovat
Descoperirile relevate de acest studiu se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care sugerează că efectele acetaminofenului în calmarea durerii se răsfrâng și asupra altor procese psihologice – scăderea percepției resentimentelor, reducerea empatiei și chiar a funcțiilor cognitive.
De asemenea, capacitatea oamenilor de a percepe și de a evalua riscurile poate fi afectată atunci când iau acetaminofen, mai arată studiul. Deși efectele ar putea fi ușoare, merită atrasă atenția, dat fiind că acetaminofenul este unul dintre cele mai utilizate analgezice la nivel mondial. Se regăsește în peste 600 de tipuri de medicamente cu și fără prescripție medicală doar în SUA.
În ce a constat studiul
La studiu au participat peste 500 de studenți. Autorul și echipa sa au măsurat modul în care o singură doză de acetaminofen (1.000 mg – doza unică maximă recomandată pentru adulți), administrată aleatoriu, a afectat comportamentul celor care au primit medicamentul, comparativ cu cei cărora li s-a administrat placebo.
La primul test, participanții au fost rugați să umfle cât mai mult posibil un balon de pe ecranul unui computer. Li s-a spus că vor fi recompensați cu bani pentru fiecare balon umflat fără să se spargă. Dacă se sparge, nu vor primi bani. Rezultatele au arătat că studenții care au luat acetaminofen au riscat semnificativ mai mult în timpul exercițiului, în comparație cu grupul placebo, mai precaut și mai conservator. În general, cei care au luat acetaminofen au umflat (și spart) mai multe baloane în comparație cu ceilalți.
„Puteți umfla de câteva ori și apoi să încasați banii, pentru că dacă se sparge nu mai luați nimic. Asta le-am spus tuturor, însă cei care primiseră acetaminofen nu se temeau că se va sparge sau că vor pierde banii, dovedind mai puține emoții negative“, a mai povestit Way.
Efectele descoperite ar putea ajuta în reducerea anxietății, cred cercetătorii
Participanții au fost supuși și altor teste, rezultatul fiind că există o relație semnificativă între administrarea de acetaminofen și alegerea unui risc mai mare. Cercetătorii recunosc că efectele aparente ale medicamentului asupra comportamentului de asumare a riscurilor ar putea fi interpretate și prin alte tipuri de procese psihologice, cum ar fi, reducerea anxietății.
„Pe măsură ce balonul creștea în dimensiune, cei care primiseră placebo începeau să simtă o anxietate tot mai mare în așteptarea exploziei și opreau experimentul. Acetaminofenul poate reduce această anxietate, ducând astfel la asumarea unor riscuri mai mari“, au explicat cercetătorii, adăugând că „explorarea unor astfel de explicații psihologice alternative pentru acest fenomen – precum și investigarea mecanismelor biologice responsabile pentru efectele acetaminofenului asupra alegerilor oamenilor în situații ca aceasta – ar trebui abordate în cercetările viitoare.“
„E nevoie de mai multe cercetări…“
Tot mai multe studii din ultimii ani arată că acetaminofenul nu doar că se dovedește ineficient în atenuarea durerii, dar provoacă și ale probleme de sănătate. Cu toate acestea, el este considerat un medicament esențial de către Organizația Mondială a Sănătății. „Avem cu adevărat nevoie de mai multe cercetări privind efectele acetaminofenului, dar și ale altor medicamente eliberate fără prescripție medicală, asupra riscurilor pe care ni le asumăm“, a încheiat Way.
Descoperirile au fost publicate în revista științifică Social Cognitive and Affective Neuroscience.
