Frica de pandemie: Cum o ții în frâu și 15 idei de aplicat în carantină

    Sunt aproape doi ani de când trăim într-o lume în care se vorbește zilnic despre pandemia Covid-19 și în care emoția cea mai frecventă este aceea de frică. Ne este frică de boală, de carantină sau izolare și în primul rând de moarte, a noastră sau a celor dragi, iar stresul este constant. Iată ce planuri putem să ne facem pentru perioada de carantină pentru a diminua efectele stresului și cum să oferim și primim sprijin emoțional.

    Rolul stresului în (orice) boală

    De ce unii se îmbolnăvesc de Covid-19 și alții nu, fie ei vaccinați sau nevaccinați, de ce unii mor cu această boală și alții nu? Ce ne diferențiază?

    Din punct de vedere medical sunt multe explicații și cu siguranță multe studii internaționale în lucru.

    Din punct de vedere emoțional este important de știut că starea de spirit în boală influențează foarte mult refacerea organismului. Și în acest sens s-au tot făcut studii de-a  lungul anilor pe bolnavii de cancer. În 2019 un studiu american arată cum hormonii stresului pot influența multiplicarea celulelor canceroase din tumori sau cum pot reactiva celulele canceroase latente rămase în organism după tratament.        

    Stresul este un răspuns fiziologic normal la o situație anormală. Face parte din existența noastră. În fața pericolului, organismul uman se pregătește instant de acțiune: luptă sau fugi, producându-se hormoni care dilată bronhiile, accelerând ritmul cardiac și respirator. În clipa în care pericolul dispare, metabolismul revine la normal. Dar dacă situația stresantă persistă, acestă acumulare de hormoni poate deveni nocivă.

    O situație continuă de stres poate duce la epuizare fizică și psihică. Stresul antrenează un dezechilibru al sistemului nervos. Corpul reacționează imediat asupra a ceea ce el considera o presiune sau o agresiune. Din acest motiv, chiar dacă nu putem elimina stresul din viața noastră, avem nevoie de mijloace pentru a-l elibera din minte și corp, de suport emoțional din partea celor din jur.

    Recomand spre lectură cartea lui Gabor Maté „Când corpul spune nu – Costul stresului ascuns”.

    Reacția organismului sub stres

    Biochimistul și endocrinologul canadian Hans Selye este primul care a identificat existența stresului biologic, până la lucrările lui, neexistând nici măcar denumirea de „stres”. El a identificat 3 faze ale reacției organismului la stres:

    Faza de alarmă este prima etapă când în fața unei agresiuni apar primele manifestări: respirație scurtă și accelerată, creșterea ritmului cardiac, a pulsului și a tensiunii arteriale. Aceste reacții sunt determinate de eliberarea de hormoni precum adrenalina cu scopul de a pregăti corpul pentru o reacție rapidă.

    Faza de rezistență este a doua fază a procesului de adaptare la stres. Pentru că agresiunea se prelungește, organismul secretă alți hormoni, glucocorticoizi care au rolul de a crește nivelul glicemiei necesare organismului. În această fază unii se pregătesc să înfrunte stresul, alții se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat pe modelul „struțului cu capul în nisip”. Apare aici iritabilitatea, frustrarea și lipsa de concentrare.

    Faza de epuizare: În această etapă, organismul suprasolicitat de permanența situației stresante nu mai poate să-și mobilizeze resursele fizice, emoționale și mentale și se epuizează. Apar aici oboseala fizică și emoțională, depresia, anxietatea și slăbirea sistemului imunitar. În cazuri extreme poate interveni și decesul persoanei.

    Experimentul lui Avicenna

    Medicul, filozoful și cercetătorul Ibn Sina (cunoscut în Europa precum Avicenna) a creat acum mai bine de 1.000 de ani un experiment prin care dorea să arate cum influențează stresul pe termen lung sănătatea. El a așezat în două cuști identice, separate, câte un miel. A închis un lup într-o altă cușcă în apropierea unuia dintre miei. Lupul și mielul se puteau vedea, însă ei nu puteau evada din cușcă, lupul nu putea ajunge la miel.

    Cușca lupului era așezată astfel încât doar acel miel îl putea zări, celălalt miel neavând lupul în câmpul său vizual. Ambii miei primeau apa și mâncare în cuștile lor. Mielul care putea vedea lupul a început să nu mai mănânce și să nu mai bea apă, iar după un timp a murit de frica unui pericol care era nereal. Celălalt miel și-a continuat viața liniștit.

    Experimentul a demonstrat că și atunci când pericolul nu ne poate afecta, totuși frica ne paralizează gândirea și întreg organismul.

    Efectele negative ale izolării

    Criza actuală Covid-19 ne–a ajutat să reorganizăm modul în care ne raportăm la familie, la colegii de muncă și la prieteni. În pandemie am observat că Zoom, Skype sau FaceTime nu pot înlocui adevăratele contacte umane și că este important să menținem legăturile sociale cu distanțarea fizică necesară. Sprijinul emoțional este oferit de prezența celorlalți, de empatie, de compasiune, de contactul interuman.

    De la naștere și până la moarte, ființa umană are nevoie de ceilalți pentru a trăi, a supraviețui și a se dezvolta. Astfel, noi suntem rezultatul tuturor influențelor pozitive, negative sau neutre pe care le trăim de-a lungul vieții noastre în relație cu ceilalți.

    Dacă suntem expuși timp îndelungat la izolare, crește riscul de a dezvolta tulburări psihice. Acest lucru este valabil deopotrivă pentru copii, adulți sau vârstnici. Copiii au nevoie să socializeze cu alți copii pentru a-și dezvolta personalitatea, adulții nu se pot izola la nesfârșit în spatele computerelor pentru că altfel există mari șanse ca post pandemie să apară o epidemie de agorafobie.

    Iar vârstnicii care se izolează și mai mult, ajung să moară câte un pic în fiecare zi pentru că starea de bine la vârstnici corelează cu relațiile pozitive pe care aceștia le au. Lipsa interacțiunii cu ceilalți duce la instalarea depresiei, apariția deficitului cognitiv minor și, în timp, a demenței la bătrâni.

    Așadar, luându-ne toate precauțiile necesare pentru a ne menține în siguranță atât pe noi cât și persoanele din jurul nostru, să menținem contactul cu ceilalți, să rămânem prezenți în modurile permise, să nu evităm orice fel de interacțiune din frica de COVID.

    15 idei de aplicat în carantină

    La aflarea veștii că ești pozitiv Covid-19 este important să nu intri în panică. Așa cum am explicat mai sus stresul puternic va amplifica simptomele virusului. După ce vei fi luat legătura cu medicul de familie și îi vei fi urmat sfaturile, este important să îți faci un plan și pentru sănătatea ta emoțională. Cel mai important lucru este ca starea ta fizică să îți permită carantinarea acasă.

    Două săptămâni vor trece repede dacă le vei umple cu lucruri plăcute. Iată câteva sugestii:

    1. Poți să faci haz de necaz, anuntându-ți prietenii că „ești la modă” sau „în rândul lumii” și ai contactat virusul. Nu te rușina, este vorba despre un virus cu care mai devreme sau mai târziu cu toții vom intra în contact. E ca la un examen, bine că vei scăpa de el, în acest caz, chiar crescându-ți imunitatea.
    2. Fă-ți o listă cu prietenii/rudele cu care nu ai mai vorbit de mult timp și începe să îi suni sau să te vezi online cu ei.
    3. Dacă relația cu partenerul „scârțâia” si acum sunteți obligați să petreceți două săptămâni împreună în casă, iată că a venit momentul în care să vă „auziți” nevoile și astfel să înțelegeți ce se ascunde în spatele comportamentelor voastre.
    4. Vei sta și cu copiii în carantină? Pentru ei va fi minunat pentru că în sfârșit vei avea timp să te conectezi cu ei, au atâta nevoie de prezența ta emoțională.
    5. Gătește sau comandă online, fă-ți câte o bucurie culinară în fiecare zi.
    6. Continuă să lucrezi online dacă acest lucru se poate sau dacă starea ta fizică îți îngăduie.
    7. Dacă stai la curte, fă-ți de lucru zilnic prin grădină, stai la soare cât mai mult pentru a metaboliza vitamina D, necesară în creșterea imunității.
    8. Dacă ai balcon, stai la aer și amenajează-ți un loc intim unde să lucrezi, să citești sau să te odihnești. Evită gândurile care exacerbează frica de COVID.
    9. Uită-te la filme amuzante și evită știrile de la televizor care îți pot crește starea de stres.
    10. Fă mișcare, exercițile fizice sunt benefice pentru organism, fie că este vorba de cursuri online sau mișcare în grădină. S-a demonstrat că atunci când faci curățenie în casă consumi la fel de multe calorii ca atunci când petreci o oră la sala de sport.
    11. Poți începe să scrii un „jurnal de carantină”, cu gânduri și emoții puse pe hârtie.
    12. Relaxează-te, fă yoga sau meditează, desenează, citește sau dansează.
    13. Gândește-te care este beneficiul acestei izolări. Este neplăcut ce se întâmplă, desigur, însă poți găsi măcar un lucru pozitiv : participi la cursuri online pe care ți le doreai de mult dar amânai de fiecare dată,  acum ai mai mult timp pentru tine să te odihnești, stai cu partenerul și copiii și să vă reconectați făcând activități plăcute împreună
    14. Răspunde la întrebarea: Care este semnificația bolii pentru tine, de ce acum a apărut Covid-19 în viața ta  și nu altcândva?
    15. Fă-ți planuri detaliate pentru următoarele două luni.

    Citește aici articolul integral despre cele mai eficiente tehnici de relaxare pentru detox mental.

    Suport emoțional pentru cei care trec prin boală

    Evident, suntem afectați diferit de această boală, dar cât timp starea de sănătate ne permite carantina la domiciliu, ne putem considera norocoși. Iar dacă avem prieteni sau rude care trec prin boală, este indicat să păstrăm legătura cu ei, să le oferim sprijin emoțional, dar și ajutor concret.

    Ajutorul poate consta în mers la cumpărături, mers la farmacie, pregătit mâncare, lucruri pe care le putem face, în condiții de siguranță, fără contact direct. Totodată, să le dăm telefon, să vorbim pe platforme video prin care ne și putem vedea, să îi ascultăm și încurajăm. Deși boala aceasta necesită izolare, nu înseamnă că persoana bolnavă trebuie să se simtă singură. Dacă suntem mai mulți în cercul apropiaților, putem face un plan de susținere la care să contribuim cu toții.

    Frica de Covid-19 a devenit noua normalitate. Să nu uităm că ne este teamă de un virus și că suntem cu toții vulnerabili în fața lui. Să fim responsabili în a face ceea ce știm că putem face pentru a rămâne în siguranță și să facem apel la empatie și compasiune pentru cei din jurul nostru. Este simplu să manifestăm furie și resentimente, dar este o situație cu care se confruntă întreaga lume. Să nu ne întoarcem unii împotriva celorlalți ci să comunicăm și să ascultăm, să oferim sprijin inclusiv educativ dacă există deschidere.

    Să nu uităm că oamenii sunt failibili. Că uneori luăm deciziile potrivite, iar alteori greșim. Să nu uităm că și atunci când greșim avem nevoie de iertare, sprijin, ajutor, înțelegere. Nu de acuze și în niciun caz de cineva care să ne înjosească sau să ne critice și mai aspru pentru decizia luată greșit. Să nu uităm de umanitate, înainte de toate.

    Citește aici integral articolul despre frica de a lua decizii: De ce este bine să decidem noi, chiar și când greșim

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook