Cât de necesară este a treia doză de vaccin anti-COVID

Cât de necesară este a treia doză de vaccin anti-COVID

Ultima actualizare: 23.09.2021

Vaccinarea cu doza a treia începe în 28 septembrie în România, au anunțat oficialii. Despre cum funcționează această doză booster și la ce categorii din populație ar fi cu adevărat utilă a treia doză de vaccin anti-COVID am discutat cu un medic infecționist, un epidemiolog și un medic de familie implicat în campanii de imunizare.

Începând cu 28 septembrie, toate persoanele care au mai mult de 6 luni de la administrarea dozei a doua vor putea să se vaccineze cu încă o doză, a anunțat premierul Florin Cîțu, citat de Mediafax. Acest rapel se va efectua numai cu vaccinuri pe bază de ARN mesager, chiar dacă vaccinul administrat inițial a fost AstraZeneca și indiferent dacă au trecut sau nu prin boală. Deocamdată, pentru românii imunizați cu vaccinul Johnson&Johnson nu este necesară doza de rapel, au precizat oficialii. Acest vaccin a fost administrat la noi începând cu data de 4 mai 2021 și nu au trecut, deci, cele 6 luni stabilite până la rapel.

Sunt tot mai multe semnale că eficiența vaccinurilor anti-COVID scade în timp, iar varianta Delta a coronavirusului contribuie și ea la reducerea protecției, dar cine și când ar avea cu adevăat nevoie de o a treia doză de vaccin – denumită booster sau doză suplimentară/rapel – sunt întrebări pentru care comunitatea științifică nu oferă un răspuns foarte clar acum. „Este o decizie dificilă și aproape sigur va trebui luată pe baza unor date incomplete”, spune Robert Aldridge, epidemiolog la University College London, citat de revista Nature

Ce decizie au luat alte țări

Deocamdată, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu a făcut nicio recomandare cu privire la cea de-a treia doze de vaccin COVID. Abia la începutul lunii octombrie ar urma să ia o decizie în acest sens și doar cu referire la vaccinul de la Pfizer-BioNTech deocamdată, potrivit surselor Reuters. Comisia Europeană, în schimb, a lăsat la aprecierea fiecărei țări în parte necesitatea unei doze suplimentare de vaccin anti-COVID. Fiecare țară UE în parte este liberă să decidă dacă administrează a treia doză de vaccin, a anunțat Arianna Podesta, purtătorul de cuvânt a Comisiei Europene. „Încurajăm deciziile bazate pe ştiinţă, în concordanță cu recomandările EMA”, a completat Podesta. 

Majoritatea țărilor europene nu a mai așteptat concluziile agenției europene și a hotărât să ofere populației posibilitatea de a se vaccina suplimentar. La fel au decis și țări din afara spațiuui UE, precum Marea Britanie, SUA și Israel.

În lipsa unor recomandări clare și unitare, fiecare dintre aceste țări a venit cu propria interpretare atât în privința categoriilor de persoane care ar trebui să primească această doză booster, cât și în legătură cu intervalul optim dintre doze. Așa se face că unele au vizat doar categoriile vulnerabile, iar altele au inclus și populația generală, unele au ales un interval de 4 luni de la a doua doză, iar altele, un interval de 6 sau 8 luni. 

Țările care au demarat/au anunțat administrarea unei doze suplimentare de vaccin

ȚaraCând începe/a început administrareaVaccinuri pentru care se recomandă boosterCategoriile eligibileLa ce interval minim de la a doua doză
România28 septembrie 2021Pfizer, Moderna, AstraZenecatoate6 luni
Ungaria1 august 2021toate cele 8 vaccinuri aprobate, inclusiv Sinopharm, Sputnik V, Covisheild și CanSinotoate4 luni
Franța septembrie 2021Pfizer și Moderna65+ ani, categorii vulnerabile, inclusiv persoane care suferă de obezitate sau diabet6 luni
Germaniaseptembrie 2021toatevârstnici (80+ ani), persoane imunocompromise sau cu dizabilități, personalul medical, toate persoanele care au primit inițial vaccinul AstraZeneca sau Johnson&Johnson6 luni
Austria17 octombrie 2021toatetoate6-9 luni pentru categoriile vulnerabile (cu boli crnoice, cu vârsta peste 65 de ani) și pentru cele care au primit vaccin AstraZeneca sau Johnson&Johnson și 9-12 luni pentru populația generală
Serbia17 august 2021Pfizer/BioNTech, Sinopharm, Sputnik și AstraZeneca (toate cele aprobate)toate6 luni
Marea Britanie20 septembrie 2021Pfizer și Modernarezidenții azilurilor, personalul de îngrijire și cadrele medicale, toate persoanele cu vârsta peste 50 de ani, toate persoanele cu vârsta peste 16 ani cu boli cronice care îi predispun la forme severe de COVID-19 și toți adulții care locuiesc cu o persoană imunocompromisă6 luni
Israel29 iulie 2021Pfizer și Modernatoate 5 luni
SUA20 septembrie 2021Pfizer și Modernavârstnici 65+, persoane cu vârsta între 18 și 64 de ani cu risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19, angajații din domenii cu expunere mare la infectare6 luni
La fel ca România, majoritatea țărilor în care populația a primit vaccinurile AstraZeneca și Johnson&Johnson a decis ca doza booster să fie un vaccin ARN mesager dintre cele două autorizate

Cât de mult scade protecția vaccinurilor anti-COVID

Pentru a evalua eficiența vaccinurilor, cercetătorii verifică titrul de anticorpi, fiindcă doar aceștia pot fi determinați prin metode uzuale. După orice vaccinare, nivelul anticorpilor atinge un nivel maxim, pentru ca apoi să scadă în timp. Limfocitele B cu memorie continuă să producă anticorpi o perioadă îndelungată, dar în cantitate mică. 

Cealaltă fațetă a imunității – numită imunitate celulară – include limfocitele B, limfocitele T cu memorie și altele. Un studiu preprint (încă nerevizuit) arată că monitorizarea acestor celule, odată cu anticorpii, oferă o imagine mai clară despre cât durează imunitatea dobândită. Bolnavii care au trecut prin COVID-19 au celule T detectabile chiar și la șase luni de la infectare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Celulele B cu memorie persistă și ele în organism după infectarea cu SARS-CoV-2 chiar și atunci când nivelul anticorpilor a ajuns aproape de zero. 

Pentru orice vaccin administrat, întotdeauna există o scădere a titrului de anticorpi în timp, iar acest fenomen a fost observat și la vaccinurile anti-COVID. Ceea ce nu știm încă este cum se reflectă declinul anticorpilor în protecția oferită de vaccin. Cercetătorii încearcă să determine titrul de anticorpi neutralizanți care oferă protecție împotriva infectării sau a îmbolnăvirii – numit titru protector.

Testele de anticorpi pe care le putem efectua în laboratoare nu ne pot spune dacă vom fi protejați sau nu de COVID-19. Valoarea de referință dată de laboratoare nu se referă la titrul protector, ci la prezența sau absența contactului cu antigenul, potrivit medicului Gindrovel Dumitra. „O valoare sub cea de referință a laboratorului ne spune că persoana respectivă nu a intrat în contact nici cu boala, și nici nu a fost vaccinată. Aceasta este singura semnificație. Orice valoare peste cea de referință ne confirmă că ne-am confruntat cu boala sau că ne-am vaccinat, dar ea nu este egală cu titrul protector de anticorpi”, explică specialistul. 

În condițiile în care titrul protector de anticorpi nu este cunoscut, cum putem ști dacă vaccinurile administrate la începutul anului mai sunt eficiente? Cercetătorii caută răspunsul printre cei care au primit vaccinuri anti-COVID. Un studiu realizat în Israel de centrul de cercetare Kahn Sagol Maccabi a încercat să afle dacă persoanele vaccinate la începutul campaniei sunt mai vulnerabile acum în fața virusului, comparativ cu cele vaccinate recent.

Rezultatele preliminare confirmă temerea că vaccinurile anti-COVID, cel puțin cele bazate pe ARN mesager, își pierd eficiența în timp. După ce au analizat dosarele medicale a peste 1,3 milioane de israelieni vaccinați în intervalul ianuarie-aprilie 2021 (cu serul de la Pfizer, în mare parte, dar și de la Moderna), cercetătorii au observat că testele pozitive pentru COVID-19 au fost cu 53% mai multe printre cei cei vaccinați în ianuarie și februarie, comparativ cu populația vaccinată în martie și aprilie. Procentul a fost chiar mai mare între primii și ultimii vaccinați- cei vaccinați în ianuarie, respectiv cei vaccinați în aprilie. 

AstraZeneca nu susține a treia doză de vaccin

Că eficacitatea vaccinurilor scade în timp au confirmat-o și o parte dintre producătorii vaccinurilor anti-COVID. În vreme ce reprezentanții Pfizer susțin într-un raport că „este nevoie de o a treia doză de consolidare într-un interval cuprins între 6 şi 12 luni” pentru vaccinul lor, cei de la AstraZeneca sunt rezervați în a face o astfel de recomandare. 

Deși studiile producătorului au arătat o reducere a protecției în timp, nu este clar dacă doza a treia ar fi cu adevărat utilă, a declarat pentru CNBC Pascal Soriot, CEO AstraZeneca. „Cu tehnologia pe care o utilizăm, avem o producție foarte mare de celule T. Sperăm să avem un vaccin durabil, care să protejeze o perioadă îndelungată. Dacă vom avea nevoie sau nu de o doză booster, nu este clar încă. Numai timpul ne va spune”, s spus Soriot. Acesta a declarat pentru The Telegraph că este la numai câteva săptămâni distanță de concluzia finală cu privire la eficacitatea vaccinului său și a criticat graba de a oferi o doză booster întregii populații în condițiile în care datele sunt limitate.

Decizia unor țări precum Germania și România de a oferi o doză suplimentară de vaccin Pfizer/BioNTech sau Moderna populației vaccinate cu AstraZeneca sau Johnson&Johnson a fost încurajată de rezultatele preliminare ale unor studii care au arătat o protecție mai mare după administrarea de boostere diferite de vaccinul inițial.

Reprezentanții Moderna, la rândul lor, au observat într-un studiu clinic că riscul de infectare cu virusul SARS-CoV-2 a crescut la persoanele vaccinate în 2020 – în medie, la 13 luni de la administrare. La fel ca oficialii Pfizer, aceștia susțin suplimentarea schemei de vaccinare cu încă o doză pentru a menține niveluri crescute de protecție, dar studiul lor nu a fost evaluat deocamdată de comunitatea științifică.

Johnson&Johnson recomandă rapelul

O a doua doză de vaccin Johnson&Johnson administrată la un interval de 2 luni de la prima crește protecția împotriva formelor moderate și severe de COVID-19 de la 70% la 94%, a anunțat producătorul în urma a trei studii clinice derulate pentru a evalua necesitatea rapelului.

„Vaccinul nostru cu administrare în doză unică generează un răspuns imun puternic și o memorie imună îndelungată. Când este oferită o doză booster a vaccinului Johnson Johnson COVID-19, nivelul de protecție înregistrează o creștere suplimentară”, a explicat dr. Mathai Mammen, directorul de cercetare și dezvoltare al companiei farmaceutice, citat de CNN.

Un al doilea studiu realizat de producător a arătat că doza booster administrată la 6 luni de la vaccinarea inițială crește de 12 ori titrul de anticorpi, în vreme ce administrarea la 2 luni de la prima doză crește de 4 ori nivelul anticorpilor. În consecință, protecția ar trebui să fie mai puternică dacă populația primește rapelul mai târziu.

Cel de-al treilea studiu prezentat de companie, cu date din lumea reală provenite de la 390.000 de persoane imunizate cu Johnson&Johnson, a arătat că acest vaccin are o eficidență de 79% în prevenirea COVID-19 şi de 81% în prevenirea spitalizărilor.

Ce face o doză booster?

Prin vaccinare este stimulată producția de anticorpi și de alte molecule cu rol de apărare împotriva unui anumit agent patogen. În timp, nivelul anticorpilor scade, dar rămâne în organism o cantitate mică de limfocite T și limfocite B cu memorie de lungă durată care pot interveni la o nouă întâlnire cu acel agentul patogen. 

O doză booster de vaccin acționează asupra tuturor celulelor cu rol de apărare prin mai multe mecanisme, a explicat pentru revista Nature Ali Ellebedy, specialist imunolog la Universitatea Washington din St. Louis, SUA. Pe de o parte, această doză suplimentară duce la multiplicarea limfocitelor B care produc anticorpi. Astfel, crește titrul de anticorpi împotriva acelui agent patogen. În timp, numărul anticorpilor se diminuează din nou, dar, după o doză booster, celulele B cu memorie rămase în urmă va fi mai mare decât cel inițial, ceea ce va conduce la un răspuns imun mai rapid și mai puternic în cazul unor noi expuneri la agentul patogen. 

Pe de altă parte, o doză booster va stimula maturarea de afinitate, un proces prin care celulele B obținute prin vaccinare ajung în nodulii limfatici. Aici, ele dobândesc mutații care ajută anticorpii produși să se atașeze mai puternic de agentul patogen și să devină, deci, mai eficienți. 

Cu cât crește protecția o doză booster

Cele câteva studii în care s-au testat efectele unei doze suplimentare de vaccin anti-COVID confirmă aceste mecanisme de creștere a imunității. A treia doză de vaccin de la Moderna, Pfizer-BioNTech, Oxford-AstraZeneca și Sinovac crește titrul anticorpilor neutralizanți când este administrată la câteva luni (variabil) de la a doua doză. 

Cum era de așteptat, primul studiu în lumea reală care a monitorizat beneficiile dozei a treia de vaccin anti-COVID provine din Israel, țară în care peste un milion de oameni au primit deja această doză suplimentară. Datele preliminare ale acestui studiu în derulare arată o protecție împotriva infectării de 2,5 ori mai mare după a treia doză, comparativ cu cea oferită de două doze de vaccin Pfizer – serul administrat cel mai mult în Israel. Nivelul maxim de protecție este atins la aproximativ o săptămână de la administrarea celei de-a treia doze, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății israelian și citate de publicația The Times of Israel

Un alt studiu, și el în derulare, dar în Marea Britanie, testează diverse variante de boostere, inclusiv unele diferite de dozele inițiale. Datele preliminare susțin că această strategie ar induce un răspuns imun mai robust, caracterizat de un titru mare atât de anticorpi, cât și de limfocite T – care distrug celulele infectate de virus și susțin alte mecanisme de apărare din organism. 

Aceste studii în derulare mai arată că reacțiile adverse ale vaccinurilor, cum sunt febra și durerile de cap, nu diferă semnificativ după a treia doză, față de cele observate la imunizările inițiale. 

Alte vaccinuri cu 3 sau mai multe doze

Vaccinurile anti-COVID nu ar fi singurele care necesită mai multe rapeluri pentru a dobândi o imunitate puternică și de durată, a explicat pentru Smart Living dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. 

Vaccinurile antihepatitic B și vaccinul anti-HPV sunt doar două exemple de vaccinuri administrate la adulți în 3 doze: o doză inițial, rapel la una-două luni, urmată de un rapel la 6-12 luni de la prima doză. 

„Necesitatea celei de-a treia doze vine tocmai din necesitatea de a asigura o creștere a titrului de anticorpi și, în același timp, a stimulării coloniilor de limfocite B cu memorie de la nivel medular, care se maturează tardiv – la 2-6 luni de la vaccinare. Boosterul are rolul de a reîmprospăta nu doar memoria umorală (anticorpii), ci și pe cea celulară (limfocite B, limfocite T cu memorie). Același lucru este valabil și în cazul vaccinului meningococic grup B sau a celui meningococic la copii. Schema de vaccinare a vaccinului DTP (diftero-tetano-pertussis) include 2 doze administrate la 2 și la 4 luni ale sugarului, un rapel la 12 luni și apoi încă un rapel care se administrează la 6 ani, la 14 ani și apoi la fiecare 10 ani. Rapelurile au rolul de a asigura apărarea pe termen lung”, explică dr. Dumitra.

Ce categorii rămân vulnerabile și după vaccinare

Niciun vaccin dintre cele existente și de mulți ani administrate nu poate stimula un răspuns imun la întreaga populație care îl primește. Același fenomen a fost observat și după administrarea vaccinurilor anti-COVID. 

Anumite categorii de populație pot să nu dezvolte protecție după vaccinare. Imunodepresia severă cauzată de cancer, de transplantul de organe sau de boli autoimune tratate cu imunosupresoare vin cu acest risc. Un studiu german publicat în revista The Lancet arată că persoanele care au trecut printr-un transplant de rinichi au de două ori mai puțini anticorpi după vaccinarea cu două doze de vaccin ARNm (de la Pfizer și Moderna), comparativ cu populația generală. Același fenomen a fost observat și la persoanele cu boli reumatice și musculoscheletale (lupus eritematos sistemic, miozite, vasculite, sarcoidoză, sindrom Sjögren) incluse într-un alt studiu, după imunizarea cu cele două vaccinuri ARNm.

Aceste categorii de persoane sunt  „candidate” la a treia doză de vaccin:

  • Persoanele care urmează tratamente împotriva cancerului (solid sau hematologic);
  • Persoanele aflate într-un stadiu avansat al infecției HIV sau care nu au primit un tratament împotriva acestei boli;
  • Persoanele care urmează un tratament cu doze mari de corticosteroizi și medicamente biologice imunosupresoare pentru afecțiuni precum artrita reumatoidă, psoriazisul vulgar sau boala Crohn;
  • Persoanele care au făcut transplant de organe;
  • Persoanele care au făcut un transplant de măduvă osoasă în ultimii 2 ani sau care urmează încă un tratament imunosupresor;

În cazul persoanelor imunocompromise, a treia doză de vaccin nu este considerată booster, ci doză suplimentară sau rapel. Doza booster se referă la o doză în plus de vaccin administrată persoanelor care au obținut o protecție bună după vaccinare, dar care s-a dminuat în timp și necesită o creștere sau o extindere.

A treia doză pentru persoanele imunocompromise

În România, Comitetul de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea recomandă a treia doză de vaccin anti-COVID în primul rând populației vulnerabile, cu risc mare de a dezvolta forme severe de boală: persoanele peste 65 de ani, cele cu boli cronice (indiferent de vârstă) și persoanele din centrele medico-sociale.

„Că imunitatea a fost compromisă de o boală sau de un tratament, a treia doză de vaccin este necesară la aceste categorii. Apoi, să nu uităm că factorii cei mai importanți de risc pentru forme severe de COVID-19 sunt obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Și aceștia ar trebui să intre în prima categorie de vaccinare cu cea de-a treia doză, împreună cu persoanele imunocompromise”, potrivit dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. 

Persoanele care au comorbidități importante riscă să facă o formă severă de COVID-19 chiar dacă sunt vaccinați. Am avut un caz dramatic și în Timișoara: o pacientă cu limfom care a făcut două doze de vaccin, dar nu a dobândit anticorpi din cauza bolii. Din păcate, a făcut o formă severă de COVID-19 și a decedat. Era bine dacă se încerca o a treia doză de vaccin în cazul său.

Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

Dacă o persoană nu a avut niciun răspuns imun după două doze de vaccin anti-COVID, sunt șanse sunt să aibă la a treia? „Da, sunt câteva studii, puține, care arată că a treia doză ar crea un oarecare răspuns imun. Sunt discuții în comunitatea științifică legată de a treia doză – dacă ar trebui administrat același vaccin sau un alt tip care, poate, stimulează mai bine imunitatea la această categorie de persoane. Deocamdată, nu s-a ajuns la un consens”, spune dr. Musta. 

Dacă 95% dintre cei care urmează o schemă de vaccinare primară vor dobândi anticorpi după vaccinare, după ce se administrează cea de-a treia doză, este posibil ca din cei 5% care nu au avut răspuns imun să rămână doar 1%, spune medicul Gindrovel Dumitra. „Cu alte cuvinte, prin a treia doză mai «câștigăm» câțiva oameni pentru ceea ce se numește imunitate colectivă”, completează specialistul. 

Alți specialiști sunt sceptici în privința șanselor de a obține un răspuns imun abia după a treia doză de vaccin. Este puțin probabil, spune conf. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. 

„Din experiența cu alte tipuri de vaccin, când un vaccin nu își dovedește eficiența la o persoană, se trece la o categorie superioară ca eficacitate. Când ai această posibilitate, optezi pentru un vaccin mai eficient, mai recent, mai modern în speranța că vei obține un rezultat. Dacă ai administrat un vaccin cu adenovirus, cum sunt cele de la AstraZeneca și J&J, dar nu ai obținut rezultate, se poate trece la un vaccin mai imunogen, cum este cel cu ARN mesager. Însă dacă ai administrat deja vaccinul cu cea mai mare eficiență, cum sunt Pfizer și Moderna, nu există altă opțiune. A treia doză din același vaccin nu cred că poate duce la obținerea unui titru protector”, susține Emilian Popovici. 

Este posibil ca unii dintre cei vaccinați împotriva COVID-19 să nu dezvolte anticorpi nici după cea de-a treia doză. Se întâmplă și în cazul altor vaccinuri, iar persoanele respective sunt considerate nonresponderi – o categorie care nu răspunde la vaccin. „În cazul vaccinului antihepatitic B, dacă, după o schemă de 3 doze, nu se obține un titru minim de 10 unități de anticorpi, se repetă schema de 3 doze. Dacă nici după cele 6 doze nu se obține protecție, în această situație se abandonează vaccinarea, fiindcă persoana respectivă face parte din categoria de nonresponderi. Probabil că și în cazul vaccinului anti-COVID va exista această categorie”, spune dr. Dumitra. 

A treia doză de vaccin pentru cei care au trecut prin COVID-19

Mai multe studii, inclusiv unul realizat în România de Medlife, au arătat că persoanele care au avut COVID-19 și s-au vaccinat dezvoltă un titru de anticorpi foarte mare chiar după prima doză. Oficialii români au anunțat că populația poate primi doza a treia de vaccin anti-COVID indiferent dacă au istoric de trecere prin boală, deși, în vara acestui an, Valeriu Gheorghiță a anunțat că istoricul trecerii prin boală va anula necesitatea unei doze booster. „Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de-a treia doză, având în vedere că trecerea prin boală este un element important în activarea răspunsului imun”, spunea atunci coordonatorul campaniei de vaccinare,

Cu siguranță că persoanele care au trecut prin COVID-19 și s-au vaccinat cu două doze au o imunitate mai bună decât cele care au făcut numai vaccinul, spune dr. Virgil Musta. „Boala este ca o a treia doză de vaccin. Și dacă ai făcut boala între cele două doze, este același lucru. Cel mai probabil, această categorie de persoane nu are nevoie de a treia doză de vaccin”, în opinia medicului infecționist. 

Infecția cu SARS-CoV-2 se poate considera imunizare, confirmă și conferențiarul Emilian Popovici. „Formele asimptomatice și ușoare conferă o imunitate scăzută, dar nu se face o diferențiere aici. Se consideră că o persoană care a fost infectată a primit deja o imunizare, indiferent de forma de boală. Împreună cu cele două doze de vaccin, este ca și cum s-ar administra 3 doze de vaccin unei persoane care nu a fost infectată anterior”, explică specialistul epidemiolog. 

A treia doză de vaccin pentru vârstnici

În majoritatea țărilor care au anunțat sau au demarat deja vaccinarea cu a treia doza, vârsta a fost un criteriu foarte important în selectarea populației eligibile. Indiferent dacă au boli asociate, persoanele cu vârsta peste 65-70 de ani au primit recomandarea de a-și spori protecția împotriva COVID-19 cu încă o doză de vaccin. Vârstnicii, în  general, fie au un răspuns imun mai slab după vaccinare, fie protecția oferită de vaccin dispare mai repede la ei. Capacitatea organismului de a produce un răspuns imun scade odată cu înaintarea în vârstă – fenomen cunoscut ca imunosenescență. 

vaccinuri anti-COVID
Vaccinurile anti-COVID nu ar fi singurele care se administrează în mai mult de două doze pentru a crește sau a prelungi protecția Foto: Shuttestock

Nivelul de imunosenescență este variabil, dar „această categorie trebuie vaccinată în totalitate, fiindcă nu se poate ști care sunt aceia care au un nivel mai mic”, explică medicul Gindrovel Dumitra. 

A treia doză de vaccin pentru populația generală

România și în alte câteva țări au recomandat și populației generale o a treia doză de vaccin anti-COVID, dar utilitatea ei este un motiv de dispută în comunitatea științifică. Dacă la vârstnici și la alte categorii vulnerabile nu poate fi decît benefică, la populația generală nu este clar cât de necesară ar fi, susține conferențiarul Emilian Popovici. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile și ce informații noi vom primi despre utilitatea ei. Prioritatea este de a vaccina cu două doze un procent cât mai mare din populație. Prin a treia doză nu obții imunitatea colectivă, ci protejezi suplimentar pe cei deja vaccinați complet”, spune medicul epidemiolog. 

Alți medici susțin necesitatea suplimentării schemei inițiale de vaccinare anti-COVID. „Consider că cea de-a treia doză va fi necesară pentru toată populația care s-a vaccinat inițial, pentru a asigura protecția pe termen lung. Totuși, în opinia mea, principala preocupare acum ar fi să creștem procentul de circa 30% din populația generală vaccinată. În paralel, putem vaccina și cu a treia doză acolo unde se consideră necesar. Vaccinarea cu a treia doză poate fi amânată la anumite categorii de persoane”, susține medicul Gindrovel Dumitra.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a criticat decizia statelor bogate de a administra a treia doză de vaccin anti-COVID. Experții OMS susțin că datele științifice nu au demonstrat, deocamdată, necesitatea acestei doze suplimentare. „Încă se dezbate dacă dozele booster sunt eficiente de vreun fel”, spune directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Reuters.

Totuși, a adăugat acesta, persoanele cu un sistem imunitar compromis ar trebui să primească o doză suplimentară de vaccin. Oficialul OMS consideră că decizia nu este etică și morală în condițiile în care există țări unde numai 1%-2% din populație a primit vaccinul anti-COVID.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare