Cât de necesară este a treia doză de vaccin anti-COVID. Cine va fi eligibil în România

    România, la fel ca tot mai multe țări din Europa și din lume, ar urma să administreze din octombrie 2021 a treia doză de vaccin anti-COVID. Cine are cu adevărat nevoie de această doză suplimentară și la ce interval ar trebui administrată nu este încă foarte clar. În lipsa unui consens științific pentru această măsură, fiecare țară și-a stabilit propriile reguli. Despre cum funcționează această doză booster și la ce categorii din populație ar fi utilă am discutat cu un medic infecționist, un epidemiolog și un medic de familie implicat în campanii de imunizare.

    Ultima actualizare: 30.08.2021

    Vaccinarea anti-COVID cu a treia doză ar putea începe în octombrie 2021, dar nu înainte de a primi recomandarea instituțiilor europene abilitate, a anunțat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare de la noi, citat de Mediafax. România ia în calcul vaccinarea grupelor 1 și 2, care includ: lucrătorii din domeniile medicale și sociale, bolnavii cronic și cei peste 65 de ani. Și cei care s-au vaccinat în urmă cu cel puțin 6 luni ar putea primi a treia doză dacă vor dori, a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare.

    Eficiența vaccinurilor anti-COVID scade în timp, iar varianta Delta a coronavirusului contribuie și ea la reducerea protecției, dar cine și când ar avea nevoie de o a treia doză de vaccin – denumită booster sau doză adițională/suplimentară/de consolidare – sunt întrebări pentru care comunitatea științifică nu poate oferi un răspuns acum. „Este o decizie dificilă și aproape sigur va trebui luată pe baza unor date incomplete”, spune Robert Aldridge, epidemiolog la University College London, citat de revista Nature

    Ce decizie au luat alte țări

    Deocamdată, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu a făcut nicio recomandare cu privire la cea de-a treia doze de vaccin COVID. „Este prea devreme să confirmăm dacă și când va fi necesară o doză suplimentară de vaccin anti-COVID, pentru că, deocamdată, nu sunt suficient date din campaniile de vaccinare și din studiile aflate în derulare pentru a înțelege cât va dura protecția oferită de vaccinuri”, au declarat oficialii europeni citați de Reuters

    Fiecare țară UE în parte este liberă să decidă dacă administrează a treia doză de vaccin, a anunțat Arianna Podesta, purtătorul de cuvânt a Comisiei Europene. „Încurajăm deciziile bazate pe ştiinţă, în concordanță cu recomandările EMA”, a completat Podesta. 

    Câteva țări europene nu au mai așteptat concluziile agenției europene și au hotărât să ofere populației a treia doză de vaccin, la fel cum au decis și Marea Britanie, SUA sau Israel.

    În lipsa unor recomandări clare și unitare, fiecare dintre aceste țări a venit cu propria interpretare atât în privința categoriilor de persoane la care ar trebui să primească această doză booster, cât și în legătură cu intervalul optim dintre doze. Așa se face că unele au vizat doar categoriile vulnerabile, iar altele au inclus și populația generală, unele au ales un interval de 4 luni de la a doua doză, iar altele, un interval de 6 sau 8 luni. 

    Țările care au demarat/au anunțat administrarea unei doze suplimentare de vaccin

    ȚaraCând începe/a început administrareaVaccinuri pentru care se recomandă boosterCategoriile eligibileLa ce interval minim de la a doua doză
    Ungaria1 august 2021pentru toate cele 8 vaccinuri aprobate, inclusiv Sinopharm, Sputnik V, Covisheild și CanSinotoate4 luni
    Franțaseptembrie 2021Pfizer și Moderna65+ ani, persoane cu comorbidități6 luni
    Germaniaseptembrie 2021Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson&Johnsonvârstnici (vârstă neprecizată), persoane imunocompromiseneprecizat
    Serbia17 august 2021Pfizer/BioNTech, Sinopharm, Sputnik și AstraZeneca (toate cele aprobate)toate6 luni
    Marea Britanie6 septembrie 2021Pfizer și Modernapersoane imunocompromise, ulterior populația 70+ anineprecizat
    Israel29 iulie 2021Pfizer și Modernatoată populația 30+ ani5 luni
    SUA20 septembrie 2021Pfizer și Moderna28 de zile pentru persoanele imunocompromise, 8 luni pentru restul populației
    Germania, Ungaria și Serbia permit administrarea de vaccinuri booster diferite de cele inițiale, la alegerea popuilației sau la recomandarea medicilor

    Cât de mult scade protecția vaccinurilor anti-COVID

    Pentru a evalua eficiența vaccinurilor, cercetătorii verifică titrul de anticorpi, fiindcă doar aceștia pot fi determinați prin metode uzuale. După orice vaccinare, nivelul anticorpilor atinge un nivel maxim, pentru ca apoi să scadă în timp. Limfocitele B cu memorie continuă să producă anticorpi o perioadă îndelungată, dar în cantitate mică. 

    Cealaltă fațetă a imunității – numită imunitate celulară – include limfocitele B, limfocitele T cu memorie și altele. Un studiu preprint (încă nerevizuit) arată că monitorizarea acestor celule, odată cu anticorpii, oferă o imagine mai clară despre cât durează imunitatea dobândită. Bolnavii care au trecut prin COVID-19 au celule T detectabile chiar și la șase luni de la infectare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Celulele B cu memorie persistă și ele în organism după infectarea cu SARS-CoV-2 chiar și atunci când nivelul anticorpilor a ajuns aproape de zero. 

    Pentru orice vaccin administrat, întotdeauna există o scădere a titrului de anticorpi în timp, iar acest fenomen a fost observat și la vaccinurile anti-COVID. Ceea ce nu știm încă este cum se reflectă declinul anticorpilor în protecția oferită de vaccin. Cercetătorii încearcă să determine titrul de anticorpi neutralizanți care oferă protecție împotriva infectării sau a îmbolnăvirii – numit titru protector.

    Testele de anticorpi pe care le putem efectua în laboratoare nu ne pot spune dacă vom fi protejați sau nu de COVID-19. Valoarea de referință dată de laboratoare nu se referă la titrul protector, ci la prezența sau absența contactului cu antigenul, potrivit medicului Gindrovel Dumitra. „O valoare sub cea de referință a laboratorului ne spune că persoana respectivă nu a intrat în contact nici cu boala, și nici nu a fost vaccinată. Aceasta este singura semnificație. Orice valoare peste cea de referință ne confirmă că ne-am confruntat cu boala sau că ne-am vaccinat, dar ea nu este egală cu titrul protector de anticorpi”, explică specialistul. 

    În condițiile în care titrul protector de anticorpi nu este cunoscut, cum putem ști dacă vaccinurile administrate la începutul anului mai sunt eficiente? Cercetătorii caută răspunsul printre cei care au primit vaccinuri anti-COVID. Un studiu realizat în Israel de centrul de cercetare Kahn Sagol Maccabi a încercat să afle dacă persoanele vaccinate la începutul campaniei sunt mai vulnerabile acum în fața virusului, comparativ cu cele vaccinate recent.

    Rezultatele preliminare confirmă temerea că vaccinurile anti-COVID, cel puțin cele bazate pe ARN mesager, își pierd eficiența în timp. După ce au analizat dosarele medicale a peste 1,3 milioane de israelieni vaccinați în intervalul ianuarie-aprilie 2021, cercetătorii au observat că testele pozitive pentru COVID-19 au fost cu 53% mai multe printre cei cei vaccinați în ianuarie și februarie, comparativ cu populația vaccinată în martie și aprilie. Procentul a fost chiar mai mare între primii și ultimii vaccinați- cei vaccinați în ianuarie, respectiv cei vaccinați în aprilie. 

    AstraZeneca nu susține a treia doză de vaccin

    Că eficacitatea vaccinurilor scade în timp au confirmat-o și o parte dintre producătorii vaccinurilor anti-COVID. În vreme ce reprezentanții Pfizer susțin într-un raport că „este nevoie de o a treia doză de consolidare într-un interval cuprins între 6 şi 12 luni” pentru vaccinul lor, cei de la AstraZeneca sunt rezervați în a face o astfel de recomandare. 

    Deși studiile producătorului au arătat o reducere a protecției în timp, nu este clar dacă doza a treia ar fi cu adevărat utilă, a declarat pentru CNBC Pascal Soriot, CEO AstraZeneca. „Cu tehnologia pe care o utilizăm, avem o producție foarte mare de celule T. Sperăm să avem un vaccin durabil, care să protejeze o perioadă îndelungată. Dacă vom avea nevoie sau nu de o doză booster, nu este clar încă. Numai timpul ne va spune”, s spus Soriot. 

    Germania a hotărât ca populația care a primit vaccinul de la AstraZeneca sau de la Johnson&Johnson să primească o doză suplimentară de vaccin Pfizer/BioNTech sau Moderna. Decizia oficialilor germani a fost încurajată de rezultatele preliminare ale unor studii care au arătat o protecție mai mare după administrarea de boostere diferite de vaccinul inițial.

    Reprezentanții Moderna, la rândul lor, susțin că serul lor își menține protecția aproape neschimbată la 6 luni de la rapel. Cu toate acestea, Albert Bourla, CEO Pfizer, susține suplimentarea schemei de vaccinare cu încă o doză, administrată într-un interval de 6-12 luni de la a doua doză. Tot Bourla a avansat ideea vaccinării anuale împotriva COVID-19. CDC a recomandat populației o doză booster de vaccin Moderna la 8 luni de la rapel, la fel ca în cazul vaccinului de la Pfizer. 

    Johnson&Johnson, în așteptare

    Într-un studiu publicat în The New England Journal of Medicine pe 14 iulie 2021, Johnson&Johnson arată că vaccinul său oferă protecție îndelungată. La 8 luni de la imunizare, nivelul de anticorpi s-a menținut la același nivel. Vaccinul stimulează și imunitatea celulară prin limfocite T. Un alt studiu, care a monitorizat eficiența vaccinului J&J în lumea reală, arată că protejează bine și împotriva spitalizărilor și deceselor cauzate de varianta Delta a coronavirusului. 

    Deocamdată, reprezentanții Johnson&Johnson nu au făcut nicio recomandare cu privire la necesitatea dozei a doua (vaccinul s-a administrat în doză unică). „Probabil că persoanele care au primit vaccinul J&J vor avea nevoie de o doză booster. (…) Datele de care avem nevoie pentru a lua această decizie nu sunt disponibile deocamdată. Ele sunt așteptate în următoarele săptămâni”, susțin oficialii Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)

    Ce face o doză booster?

    Prin vaccinare este stimulată producția de anticorpi și de alte molecule cu rol de apărare împotriva unui anumit agent patogen. În timp, nivelul anticorpilor scade, dar rămâne în organism o cantitate mică de limfocite T și limfocite B cu memorie de lungă durată care pot interveni la o nouă întâlnire cu acel agentul patogen. 

    O doză booster de vaccin acționează asupra tuturor celulelor cu rol de apărare prin mai multe mecanisme, a explicat pentru revista Nature Ali Ellebedy, specialist imunolog la Universitatea Washington din St. Louis, SUA. Pe de o parte, această doză suplimentară duce la multiplicarea limfocitelor B care produc anticorpi. Astfel, crește titrul de anticorpi împotriva acelui agent patogen. În timp, numărul anticorpilor se diminuează din nou, dar, după o doză booster, celulele B cu memorie rămase în urmă va fi mai mare decât cel inițial, ceea ce va conduce la un răspuns imun mai rapid și mai puternic în cazul unor noi expuneri la agentul patogen. 

    Pe de altă parte, o doză booster va stimula maturarea de afinitate, un proces prin care celulele B obținute prin vaccinare ajung în nodulii limfatici. Aici, ele dobândesc mutații care ajută anticorpii produși să se atașeze mai puternic de agentul patogen și să devină, deci, mai eficienți. 

    Cu cât crește protecția o doză booster

    Cele câteva studii în care s-au testat efectele unei doze suplimentare de vaccin anti-COVID confirmă aceste mecanisme de creștere a imunității. A treia doză de vaccin de la Moderna, Pfizer-BioNTech, Oxford-AstraZeneca și Sinovac crește titrul anticorpilor neutralizanți când este administrată la câteva luni (variabil) de la a doua doză. 

    Cum era de așteptat, primul studiu în lumea reală care a monitorizat beneficiile dozei a treia de vaccin anti-COVID provine din Israel, țară în care peste un milion de oameni au primit deja această doză suplimentară. Datele preliminare ale acestui studiu în derulare arată o protecție împotriva infectării de 2,5 ori mai mare după a treia doză, comparativ cu cea oferită de două doze de vaccin Pfizer – serul administrat cel mai mult în Israel. Nivelul maxim de protecție este atins la aproximativ o săptămână de la administrarea celei de-a treia doze, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății israelian și citate de publicația The Times of Israel

    Un alt studiu, și el în derulare, dar în Marea Britanie, testează diverse variante de boostere, inclusiv unele diferite de dozele inițiale. Datele preliminare susțin că această strategie ar induce un răspuns imun mai robust, caracterizat de un titru mare atât de anticorpi, cât și de limfocite T – care distrug celulele infectate de virus și susțin alte mecanisme de apărare din organism. 

    Aceste studii în derulare mai arată că reacțiile adverse ale vaccinurilor, cum sunt febra și durerile de cap, nu diferă semnificativ după a treia doză, față de cele observate la imunizările inițiale. 

    Alte vaccinuri cu 3 sau mai multe doze

    Vaccinurile anti-COVID nu ar fi singurele care necesită mai multe rapeluri pentru a dobândi o imunitate puternică și de durată, a explicat pentru Smart Living dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. 

    Vaccinurile antihepatitic B și vaccinul anti-HPV sunt doar două exemple de vaccinuri administrate la adulți în 3 doze: o doză inițial, rapel la una-două luni, urmată de un rapel la 6-12 luni de la prima doză. 

    „Necesitatea celei de-a treia doze vine tocmai din necesitatea de a asigura o creștere a titrului de anticorpi și, în același timp, a stimulării coloniilor de limfocite B cu memorie de la nivel medular, care se maturează tardiv – la 2-6 luni de la vaccinare. Boosterul are rolul de a reîmprospăta nu doar memoria umorală (anticorpii), ci și pe cea celulară (limfocite B, limfocite T cu memorie). Același lucru este valabil și în cazul vaccinului meningococic grup B sau a celui meningococic la copii. Schema de vaccinare a vaccinului DTP (diftero-tetano-pertussis) include 2 doze administrate la 2 și la 4 luni ale sugarului, un rapel la 12 luni și apoi încă un rapel care se administrează la 6 ani, la 14 ani și apoi la fiecare 10 ani. Rapelurile au rolul de a asigura apărarea pe termen lung”, explică dr. Dumitra.

    Ce categorii rămân vulnerabile și după vaccinare

    Niciun vaccin dintre cele existente și de mulți ani administrate nu poate stimula un răspuns imun la întreaga populație care îl primește. Același fenomen a fost observat și după administrarea vaccinurilor anti-COVID. 

    Anumite categorii de populație pot să nu dezvolte protecție după vaccinare. Imunodepresia severă cauzată de cancer, de transplantul de organe sau de boli autoimune tratate cu imunosupresoare vin cu acest risc. Un studiu german publicat în revista The Lancet arată că persoanele care au trecut printr-un transplant de rinichi au de două ori mai puțini anticorpi după vaccinarea cu două doze de vaccin ARNm (de la Pfizer și Moderna), comparativ cu populația generală. Același fenomen a fost observat și la persoanele cu boli reumatice și musculoscheletale (lupus eritematos sistemic, miozite, vasculite, sarcoidoză, sindrom Sjögren) incluse într-un alt studiu, după imunizarea cu cele două vaccinuri ARNm.

    Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) consideră că aceste categorii de persoane sunt  „candidate” la a treia doză de vaccin:

    • Persoanele care urmează tratamente împotriva cancerului (solid sau hematologic);
    • Persoanele aflate într-un stadiu avansat al infecției HIV sau care nu au primit un tratament împotriva acestei boli;
    • Persoanele care urmează un tratament cu doze mari de corticosteroizi și medicamente biologice imunosupresoare pentru afecțiuni precum artrita reumatoidă, psoriazisul vulgar sau boala Crohn;
    • Persoanele care au făcut transplant de organe;
    • Persoanele care au făcut un transplant de măduvă osoasă în ultimii 2 ani sau care urmează încă un tratament imunosupresor;

    În cazul persoanelor imunocompromise, a treia doză de vaccin nu este considerată booster, ci doză adițională/suplimentară. Doza booster se referă la o doză în plus de vaccin administrată persoanelor care au obținut o protecție bună după vaccinare, dar care s-a dminuat în timp și necesită o creștere sau o extindere. CDC face această diferență și recomandă persoanelor imunocompromise ca a treia doză de vaccin anti-COVID să fie administrată la un interval de 28 de zile de la doza a doua. Pentru populația generală, distanța dintre doza a doua și a treia trebuie să fie de minimum 8 luni, spun oficialii americani.

    A treia doză pentru persoanele imunocompromise

    „Că imunitatea a fost compromisă de o boală sau de un tratament, a treia doză de vaccin este necesară la aceste categorii. Apoi, să nu uităm că factorii cei mai importanți de risc pentru forme severe de COVID-19 sunt obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Și aceștia ar trebui să intre în prima categorie de vaccinare cu cea de-a treia doză, împreună cu persoanele imunocompromise”, potrivit dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. 

    Persoanele care au comorbidități importante riscă să facă o formă severă de COVID-19 chiar dacă sunt vaccinați. Am avut un caz dramatic și în Timișoara: o pacientă cu limfom care a făcut două doze de vaccin, dar nu a dobândit anticorpi din cauza bolii. Din păcate, a făcut o formă severă de COVID-19 și a decedat. Era bine dacă se încerca o a treia doză de vaccin în cazul său.

    Dr. Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

    Dacă o persoană nu a avut niciun răspuns imun după două doze de vaccin anti-COVID, sunt șanse sunt să aibă la a treia? „Da, sunt câteva studii, puține, care arată că a treia doză ar crea un oarecare răspuns imun. Sunt discuții în comunitatea științifică legată de a treia doză – dacă ar trebui administrat același vaccin sau un alt tip care, poate, stimulează mai bine imunitatea la această categorie de persoane. Deocamdată, nu s-a ajuns la un consens”, spune dr. Musta. 

    Dacă 95% dintre cei care urmează o schemă de vaccinare primară vor dobândi anticorpi după vaccinare, după ce se administrează cea de-a treia doză, este posibil ca din cei 5% care nu au avut răspuns imun să rămână doar 1%, spune medicul Gindrovel Dumitra. „Cu alte cuvinte, prin a treia doză mai «câștigăm» câțiva oameni pentru ceea ce se numește imunitate colectivă”, completează specialistul. 

    Alți specialiști sunt sceptici în privința șanselor de a obține un răspuns imun abia după a treia doză de vaccin. Este puțin probabil, spune conf. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. 

    „Din experiența cu alte tipuri de vaccin, când un vaccin nu își dovedește eficiența la o persoană, se trece la o categorie superioară ca eficacitate. Când ai această posibilitate, optezi pentru un vaccin mai eficient, mai recent, mai modern în speranța că vei obține un rezultat. Dacă ai administrat un vaccin cu adenovirus, cum sunt cele de la AstraZeneca și J&J, dar nu ai obținut rezultate, se poate trece la un vaccin mai imunogen, cum este cel cu ARN mesager. Însă dacă ai administrat deja vaccinul cu cea mai mare eficiență, cum sunt Pfizer și Moderna, nu există altă opțiune. A treia doză din același vaccin nu cred că poate duce la obținerea unui titru protector”, susține Emilian Popovici. 

    Este posibil ca unii dintre cei vaccinați împotriva COVID-19 să nu dezvolte anticorpi nici după cea de-a treia doză. Se întâmplă și în cazul altor vaccinuri, iar persoanele respective sunt considerate nonresponderi – o categorie care nu răspunde la vaccin. „În cazul vaccinului antihepatitic B, dacă, după o schemă de 3 doze, nu se obține un titru minim de 10 unități de anticorpi, se repetă schema de 3 doze. Dacă nici după cele 6 doze nu se obține protecție, în această situație se abandonează vaccinarea, fiindcă persoana respectivă face parte din categoria de nonresponderi. Probabil că și în cazul vaccinului anti-COVID va exista această categorie”, spune dr. Dumitra. 

    A treia doză de vaccin pentru cei care au trecut prin COVID-19

    Mai multe studii, inclusiv unul realizat în România de Medlife, au arătat că persoanele care au avut COVID-19 și s-au vaccinat dezvoltă un titru de anticorpi foarte mare chiar după prima doză. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat că istoricul trecerii prin boală va anula necesitatea unei doze booster. „Practic, o persoană care are istoric de trecere prin boală și a fost vaccinată cu două doze nu mai are neapărat indicație de a face rapelul cu cea de-a treia doză, având în vedere că trecerea prin boală este un element important în activarea răspunsului imun”, a adăugat el.

    Sigur aceștia au o imunitate mai bună decât cei care au făcut numai vaccinul, spune dr. Virgil Musta. „Boala este ca o a treia doză de vaccin. Și dacă ai făcut boala între cele două doze, este același lucru. Cel mai probabil, această categorie de persoane nu are nevoie de a treia doză de vaccin, dar rămâne de văzut care va fi decizia”, spune medicul infecționist. 

    Infecția cu SARS-CoV-2 se poate considera imunizare, confirmă și conferențiarul Emilian Popovici. „Formele asimptomatice și ușoare conferă o imunitate scăzută, dar nu se face o diferențiere aici. Se consideră că o persoană care a fost infectată a primit deja o imunizare, indiferent de forma de boală. Împreună cu cele două doze de vaccin, este ca și cum s-ar administra 3 doze de vaccin unei persoane care nu a fost infectată anterior”, explică specialistul epidemiolog. 

    A treia doză de vaccin pentru vârstnici

    În majoritatea țărilor care au anunțat sau au demarat deja vaccinarea cu a treia doza, vârsta a fost un criteriu important în selectarea populației eligibile. Indiferent dacă au boli asociate, persoanele cu vârsta peste 65-70 de ani (sau chiar 50 în Israel) au primit recomandarea de a-și spori protecția împotriva COVID-19 cu încă o doză de vaccin. Vârstnicii, în  general, fie au un răspuns imun mai slab după vaccinare, fie protecția oferită de vaccin dispare mai repede la ei. Capacitatea organismului de a produce un răspuns imun scade odată cu înaintarea în vârstă – fenomen cunoscut ca imunosenescență. 

    vaccinuri anti-COVID
    Vaccinurile anti-COVID nu ar fi singurele care se administrează în mai mult de două doze pentru a crește sau a prelungi protecția Foto: Shuttestock

    Nivelul de imunosenescență este variabil, dar „această categorie trebuie vaccinată în totalitate, fiindcă nu se poate ști care sunt aceia care au un nivel mai mic”, explică medicul Gindrovel Dumitra. 

    A treia doză de vaccin pentru populația generală

    Doza booster pentru populația generală a fost luată în discuție, deocamdată, doar în Statele Unite și în Serbia. Doza a treia este utilă la vârstnici și la toți cei care nu au dezvoltat un titru protector bun după schema inițială de vaccinare din cauza unor boli asociate, susține conferențiarul Emilian Popovici. Cât despre doza booster la populația generală, „vom vedea cum vor evolua lucrurile și ce informații noi vom primi despre utilitatea ei. Prioritatea este de a vaccina cu două doze un procent cât mai mare din populație. Prin a treia doză nu obții imunitatea colectivă, ci protejezi suplimentar pe cei deja vaccinați complet”, spune medicul epidemiolog. 

    „Consider că cea de-a treia doză va fi necesară pentru toată populația care s-a vaccinat inițial, pentru a asigura protecția pe termen lung. În opinia mea, principala preocupare acum ar fi să creștem procentul de circa 30% din populația generală vaccinată. În paralel, putem vaccina și cu a treia doză acolo unde se consideră necesar. Vaccinarea cu a treia doză poate fi amânată la anumite categorii de persoane”, susține medicul Gindrovel Dumitra.

    Autoritățile din România au anunțat deja că vor avea prioritate la vaccinare persoanele care nu au primit nicio doză de vaccin anti-COVID.

    Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a criticat decizia statelor bogate de a administra a treia doză de vaccin anti-COVID. Experții OMS susțin că datele științifice nu au demonstrat, deocamdată, necesitatea acestei doze suplimentare. „Încă se dezbate dacă dozele booster sunt eficiente de vreun fel”, spune directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Reuters.

    Totuși, a adăugat acesta, persoanele cu un sistem imunitar compromis ar trebui să primească o doză suplimentară de vaccin. Oficialul OMS consideră că decizia nu este etică și morală în condițiile în care există țări unde numai 1%-2% din populație a primit vaccinul anti-COVID.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook