Frica de a lua decizii - de ce este bine să decidem noi, chiar și când greșim

Frica de a lua decizii: de ce este bine să decidem noi, chiar și când greșim

Deseori, frica de a lua decizii ne blochează, iar teama cea mai mare e că vom suporta consecințele unor alegeri greșite. Totuși, adevărul este că luăm foarte multe decizii în fiecare moment al zilei, fie că suntem conștienți de ele sau nu. Cu ce mă îmbrac? Când plec la muncă? Ce mănânc azi? În același timp, anumite decizii implică o mai mare răspundere și e nevoie să le acordăm importanța cuvenită: Îmi schimb jobul? Mă căsătoresc? Iată ce putem face.

Decidem încă din copilărie

De când suntem copii, suntem puși în fața diverselor situații în care este necesar să luăm decizii. De la simplul fapt că ne alegem jucăria preferată, colegii de joacă sau hainele care ne plac, până la ce vrem să „ne facem, când creștem mari”, la ce oră să ne trezim, ce mâncăm sau cu ce ne îmbrăcăm, totul înseamnă decizie. Sunt decizii asupra cărora putem reveni – ne putem răzgândi, dar sunt și decizii la care nu avem ce sau cum să mai corectăm.

Da, uneori luăm decizii bune, cu efecte fantastice pentru noi, alteori, deciziile nu sunt cele mai grozave și „trebuie” să suportăm consecințele deciziilor noastre. Cel mai frustrant moment, nu?

Neluarea unei decizii e tot o decizie

Cu toții am luat și decizii greșite și poate deveni chiar demotivant să ne dorim să mai decidem ceva, când avem un exemplu în care „am dat-o în bară”. Atunci ne lansăm în identificarea „persoanelor” care să ne „ajute” să luăm decizii: începem cu mama, tata, bunica sau sora/fratele, la care mergem ori de câte ori avem ceva „greu”, pentru a ne ajuta să ne decidem.

Foarte bine, dar ce facem de fapt alergând după ajutor în luarea deciziilor? „Externalizăm procesul de luare a deciziilor pentru că e mai ușor pentru noi ca altcineva să suporte presiunea luării deciziilor. Este mai ușor ca altcineva să fie de vină, dacă decizia nu este cea corectă.

Da, uite că prin frica de a lua decizii „am decis” să nu ne mai conducem, singuri prin proprie voință, dorință și implicare în propria viață și să îi lăsăm pe alții să decidă pentru noi. Efectul este că ajungem să ne simțim confuzi și dezorientați, nesiguri și temători.

Ce este indecizia

Indecizia reprezintă „decizia proprie de a nu lua decizii”! Indecizia, frica de a lua decizii, vine din teama de eșec, o stimă de sine scăzută sau din dificultatea de a face față presiunii.

Este o diferență între a ne lua timp de gândire pentru a lua o decizie corectă (adică luăm decizii, doar că mai întâi analizăm riscuri, rezultate, etc) și situația în care ești atât de plin de anxietate încât să eviți pe termen lung, nelimitat întreg procesul decizional.

Cum spargem „cercul demotivant” al indeciziei

Deși nu există o rețetă standard aplicabilă oricui, pentru luarea „deciziilor perfecte” în viață, există totuși o „rețetă” care ne poate ajuta să decidem singuri și să depășim frica de a lua decizii. Printre ingredientele principale regăsim:

  1. Puțin curaj să greșești și să tolerezi ideea că alții „te judecă” pentru greșeala ta.
  2. Toleranță și îngăduință pentru tine, că vei putea trece peste orice greșeală.
  3. Exercițiu în a greși și a învăța să mergi mai departe.
  4. Descopere-te, ca să îți fie clar ce vrei tu, nu cei din jurul tău.
  5. Testează-ți ideile – întreabă pe cineva în care ai încredere dacă crede că poți face ceea ce îți propui să realizezi.
  6. Fii flexibil, dacă ceva nu îți place la decizia ta, modifică!
  7. Alege-ți întotdeauna o țintă, un scop către care te vei orienta în permanență.

Obiectivul final al unei decizii este important, dar la fel este si flexibilitatea. Odată luată o decizie, nu înseamnă că suntem obligați să o tolerăm dacă se dovedește a fi greșită, în special dacă putem reveni asupra ei. Refuzul de a ne răzgândi este un soi de autopedepsire. Atât pașii, cât și obiectivul final, este recomandat să ne permitem să îi ajustăm.

Citește aici integral articolul despre rolul greșelilor și cum putem învăța din ele.

Ce înseamnă să iei decizii

O decizie este în primul rând o activitate mentală care se supune emoțiilor noastre. Adică, deși spunem că decidem „rațional”, de fapt decizia este luată emoțional și apoi explicată rațional. Fie că vorbim de cumpărarea unei case sau despre ce culoare de cămașă să ne cumpărăm, toate deciziile mari și mici ne epuizează, ne pun în dificultate uneori și sunt un factor de stres foarte mare. Uneori, frica de a lua decizii pornește și din anticiparea emoției negtive cu care ne vom confrunta ulterior, în caz de greșeală.

Jonah Lehrer, autor educat în neuroștiințe, în cartea sa, „How we decide” (Cum decidem) ne explică procesul deciziei care se formează pe argumentarea noastră interioară, pe dezbaterea noastră. La baza dezbaterii din interiorul nostru, spune Lehrer, stă emoția.

Cum ne afectează luarea deciziilor viața de zi cu zi

Amânarea deciziei pe care o practicăm ca pe un adevărat sport, este mai „rea” ca efect decât o decizie greșită. Gândurile despre cum să facem, ce va zice X, cum va fi, dar ce este mai bine, dacă greșim, nu fac altceva decât să ne mențină sub presiune un timp mai lung decât dacă luăm o decizie pe care o catalogăm ca fiind mai puțin bună, dar de care „scăpăm” mai repede.

Frica de a lua decizii poate duce la „pasarea” responsabilității luării deciziei pe umerii altei persoane și nu ne ajută pe termen lung, ci dimpotrivă ne „oferă” statut de dependent de cineva. Stima noastră de sine rămâne scăzută, iar temerile, îngijorările cresc.

Dificultățile reale în a lua o decizie

Sunt anumite condiții de sănătate fizică și psiho-emoțională care ne pun la grea încercare abilitățile noastre decizionale. Tulburările anxios-depresive ne împiedică să luăm decizii cu ușurință, prin urmare, înainte de a ne auto-critica că nu putem să luăm nicio decizie, e bine să ne cunoaștem corect și căutăm ajutor specializat.

Citește aici articolul integral care oferă un răspuns la întrebarea „Eu am oare nevoie de terapie?”

Ce este fobia de decizie (decidofobia)

Frica de a lua decizii dusă la extrem se numește decidofobie și este o teamă irațională. Ea se poate manifesta prin simptome precum: anxietate, atacuri de panică, tensiune musculară, transpirație excesivă, dependența crescută de alții pentru a lua decizii, incapacitate de a face față anxietății legate de luare unei decizii.

Cum apare frica de a lua decizii

Specialiști pot face câteva speculații pe tema sursei aceste frici, deși o cauză exactă nu poate fi descrisă. Psihologii consideră că această frică se poate dezvolta ca urmare a unui eveniment traumatic, foarte dureros emoțional, din copilărie.

Deciziile pot fi confuze sau înfricoșătoare dacă au fost luate pentru a face față unui eveniment dureros în copilărie, cu atât mai mult dacă acea decizie luată atunci, te-a făcut să te simți neputincios sau lipsit de control.

Ce ne sperie cel mai tare atunci când luăm decizii

Cea mai mare temere a nostră este cea de eșec și apoi cea că vom fi judecați, ridiculizați sau că vom pierde (ceva/pe cineva). O decizie poate părea foarte importantă, deci greu de luat dacă: persoane din jurul nostru vor fi afectate de decizia noastră, banii au un rol important, există frica de a pierde, îți lipsește încrederea în situație, decizia ta presupune mai multă muncă, există presiunea colegilor/prietenilor.

Consecințele fricii de a lua decizii

Frica de a lua decizii poate avea consecințe negative cu impact dramatic asupra vieții noastre. Unele consecințe se pot reflecta în pierderea relațiilor, pierderea oportunităților (locuri de muncă, promovări, afaceri), lipsa experiențelor de călătorie, etc.

Spre exemplu, teama de a lua decizia de a pleca singur într-o vacanță te poate priva de o experiență minunată, care rămâne blocată de anxietate. Teama de a hotărâ încheierea unei relații toxice se poate concretiza în pierderea unor alte oportunități de a avea o relație sănătoasă, benefică.

„Tata a fost foarte supărat când a aflat că aș vrea să divorțez, iar eu efectiv m-am blocat. Am început să mă gândesc nu doar că dezamăgesc pe cei din jur dar și că poate nu am încercat suficient să îmi salvez căsnicia. A urmat o agonie de doi ani în care trăiam împotriva nevoii mele de a ieși din acea relație care, evident, nu s-a îmbunătățit. Abia când am ajuns eu la limita resurselor și mi-am spus că nu îmi pasă de părerea celorlalți am decis ceea ce era bine pentru mine. Mi-aș dori să nu mai intru niciodată într-o astfel de capcană în care frica de a lua decizii este generată de părerile și confortul altora. Până la urmă, nu tata era în relația aceea…”, povestește Anca, 43 de ani, Brăila.

Există decizia potrivită?

Ne gândim de multe ori cum să facem ca decizia noastră să fie cea „corectă”, pentru că ne îndoim prea mult de noi, de resursele noastre, de cunoștințele și de abilitățile noastre.

Este important ca mai întâi să ne punem decizia în practică ca să știm dacă este sau nu cea corectă.

Pe de altă parte, analiza unei decizii presupune să folosești datele pe care le ai la dispoziție în acel moment și să încerci să estimezi posibile rezultate ale deciziei tale, cărora să le acorzi un procentaj de probabilitate.

Respectiv, dacă eu cred că este ok să fac un împrumut la bancă pentru a-mi cumpăra o casă, care sunt șansele să pot susține ratele pe următorii 10/20/30 de ani? Cum arată istoricul meu în muncă? Am avut perioade de șomaj? Cât de sigur este actualul loc de muncă? Am o rezervă de economii? Pot beneficia de sprijinul cuiva dacă timp de x luni nu pot achita ratele?

Sunt câteva dintre întrebările implicate într-o astfel de decizie, iar răspunsurile, oricum, pot gravita doar în jurul acelor acțiuni care stau în puterea noastră. Restul este hazard. Un astfel de proces, însă, ne poate diminua frica de a lua decizii. Recomand și cartea lui Annie Duke, fostă jucătoare profesionistă de poker „Thinking in bets”.

Cele 5 niveluri ale luării deciziei

Nivelul 1 – Înghețarea (Freeze)

Teama de luarea deciziilor este atât de copleșitoare încât provoacă de fapt „paralizie”, iar persoana va evita decizia în întregime.

Nivelul 2 – Plăcere pasivă

Persoana care alege să facă pe plac celorlalți, mai degrabă decât ei însăși, își internalizează sentimentele. Acest lucru poate fi în regulă în exterior, dar în cele din urmă, se vor construi sentimente de furie și resentimente în interior.

Nivelul 3 – Stând în mijloc

Unele persoane pot recurge la a sta în mijlocul alegerilor fără să aleagă direct o variantă sau altă. Pe termen scurt, acest lucru ar putea funcționa. Dar pentru decizii de viață, o persoană chiar trebuie să facă alegeri, nu doar să se eschiveze sau să le evite.

Nivelul 4 – Acțiune asertivă

Când îți cunoști convingerile și unde te afli, poți să-ți spui punctul de vedere. Deși astfel de discuții îi pot afecta uneori pe alții, în general conduc în direcția corectă, deoarece alegerile bune generează rezultate bune. Aceștia sunt oamenii care preiau conducerea și iau decizii în numele celor care preferă să aștepte.

Nivelul 5 – Energic și entuziast

Când cineva atinge acest nivel, este sigur de ceea ce își dorește și cine este. Sunt cei care se simt împuterniciți, iau decizii care se aliniază scopului lor și pot fi chiar motivați pentru cei din jur să ia parte la luarea deciziilor active și entuziaste.

Tips&tricks pentru a lua decizii (mai) bune

Ține minte că frica de a lua decizii este tot o emoție. Este o emoție care provine dintr-o amenințare percepută în copilărie poate. Ești capabil să-ți antrenezi mintea să accepte cum te simți, să accepte că, în general, nu există o cale „greșită” sau o cale „corectă” și că intuiția ta se poate baza chiar și pe frica de a crește, de a te dezvolta. Astfel poți deveni mult mai împăcat cu propriul proces decizional și cu propriile alegeri, bune sau mai puțin bune.

  • Orientează-te spre acțiuni imediate.
  • Setează-ți primele 3 scopuri – îți dă direcție și te ghidează spre rezultatul final.
  • Redu numărul de decizii zilnice.
  • Fii curios să vezi ce se întâmplă – întreabă-te ce se poate întâmpla cel mai rău/cel mai bine.
  • Cunoște-ți fricile, împrietenește-te cu ele.
  • Calculează posibile riscuri.
  • Schimbă perspectiva – gândește cum ar face și altcineva în locul tău.
  • Caută soluții pentru scenariul cel mai rău pe care ți-l poți imagina.
  • Pune întrebări și învață din propriile greșeli.
  • Vizualizează rezultatul finit.
  • Respiră înainte de a lua orice decizie.
  • Cere ajutor la nevoie.
  • Ai încredere în propriul instinct (creierul emoțional).
  • Îngrijorează-te mai puțin dacă eșuezi.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare