Cancerul de colon, boala care afectează tot mai mulți tineri. Ce ar trebui să știm pentru a-l preveni

Despre cancer de colon se spune că e responsabil de un deces la fiecare trei minute, în Europa. În România a fost, în 2020, pe primul loc în topul cancerelor nou diagnosticate.

Acest tip de cancer a început să afecteze tot mai mulți tineri, iar tumorile, în cazul lor, sunt mai agresive decât în cazul persoanelor vârstnice, atenționează medicii.

EXTRAINFO: Legătura dintre cancerul de colon și înălțime și forma corpului

Persoanele care suferă de obezitate sau cele înalte care acumulează grăsime în jurul taliei sunt expuse unui risc crescut de cancer colorectal, indiferent de originea lor ancestrală. Mai multe studii au scos la iveală că există o legătura între obezitate și înălțime și un risc crescut de cancer, inclusiv cancer colorectal. De exemplu, un studiu publicat în 2022 a arătat că persoanele de origine europeană care sunt înalte și suferă de obezitate abdominală, precum și persoanele cu obezitate generală, au un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal.

Recent, o echipă internațională de cercetători a analizat datele medicale raportate pentru 329.828 de participanți la UK Biobank de diferite descendențe: caucaziene, africane, asiatice și/sau chineze și a arătat că acest model se aplică în cazul tuturor. În cadrul studiului, publicat în Science Advances, cercetătorii au analizat impactul înălțimii, obezității și distribuției grăsimii asupra riscului individual de cancer colorectal comparând 4 fenotipuri corporale.

Cele patru fenotipuri corporale

Participanții din cohortă au fost împărțiți în patru grupuri pe baza formei corpului, așa cum este definită de înălțime și distribuția grăsimii. Cercetătorii au folosit datele referitoare la indicele de masă corporală, înălțimea, greutatea, raportul talie-șold și circumferința taliei și a șoldurilor pentru a determina în ce grup se încadrează fiecare individ.

Cele patru grupuri au fost:

• PC1 obezitate generală;
• PC2 înalt, dar cu masă grasă distribuită pe tot corpul
• PC3 înalt, obezitate central (abdominală)
• PC4 înălțime mai mică, greutate mare și indice de masă corporală mai mic, dar măsurători mai mici ale șoldurilor și taliei.

S-a constatat că indivizii din grupul PC1 au avut un risc cu 10% mai mare de cancer colorectal în această cohortă, iar cei din grupul PC3 au avut un risc cu 12% mai mare de cancer colorectal, care a crescut la 18% mai mare în cazul femeilor.

Celelalte două grupuri au avut o creștere mică, dar nesemnificativă, a riscului de cancer.

Același IMC, forme corporale diferite

„Considerăm că cei mai folosiți indicatori ai grăsimii corporale, cum ar fi indicele de masă corporală sau distribuția grăsimii corporale (de exemplu, circumferința taliei), subestimează riscul de cancer datorat greutății nesănătoase. În ciuda utilității lor, acești indicatori grupează indivizii cu indice de masă corporală similar, dar cu forme corporale diferite, în aceeași categorie, în timp ce știm că persoanele cu același indice de masă corporală pot avea un risc de cancer foarte diferit,” a declarat Heinz Freisling, autor al studiului și cercetător la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din Lyon, Franța, în Divizia de Nutriție și Metabolism.

Descoperirile lor au confirmat că acumularea de grăsime în jurul taliei sau pe abdomen este asociată cu un risc mai mare de cancer colorectal.

O analiză suplimentară a cohortei a arătat că riscul crescut de cancer colorectal la aceste tipuri de corp a fost observat la persoane de descendență caucaziană, africană, asiatică și/sau chineză.

„Probabil că există doar câteva moduri limitate, care sunt comune tuturor grupurilor ancestrale, în care greutatea și înălțimea pot interacționa pentru a influența forma corpului. De asemenea, aceasta sugerează că procesele biologice care modelează forma corpului sunt conservate în evoluție, deoarece acestea reprezintă căi moleculare esențiale pentru supraviețuirea individuală”, a explicat Freisling, pentru Medical News Today.

Diversitatea genetică

A fost efectuat apoi un alt studiu de asociere la nivel de genom folosind date genomice de la 460.198 de participanți la UK Biobank. Cercetătorii au identificat 3.414 de variante genetice asociate cu forma corpului. Acestea s-au dovedit a fi diferențial exprimate în diferite țesuturi din cele patru categorii corporale diferite create de cercetători.

Cei cu acele variante genetice asociate cu o formă corporală PC1 au avut o expresie crescută în țesuturile creierului și glandei hipofize, iar cei asociați cu o formă corporală PC3 au avut o expresie genetică crescută în țesutul adipos, sân, nervi, vase de sânge și organe reproducătoare feminine.

„Rezultatele analizei noastre genetice la nivel de țesut sugerează mai multe mecanisme, care probabil reflectă diferite subtipuri de adipozitate. Acestea sunt procesele care convertesc alimentele în energie, dar și inflamația crescută și hormonii produși în țesutul adipos, cunoscuți sub numele de adipochine. Unul dintre acestea este leptina, care reglează pofta de mâncare dar este potențial direct relevantă pentru dezvoltarea cancerului. De exemplu, leptina crește rata de diviziune celulară”, a explicat Freisling.

Cu cât ești mai înalt, cu atât riscul de cancer e mai mare

Studiile indică faptul că înălțimea are un efect general asupra riscului de cancer. Analizele anterioare conduse de Leonard Nunney, profesor de biologie și biolog evoluționist la Universitatea din California, au arătat că fiecare creștere cu 10 centimetri în înălțime poate crește riscul de cancer cu aproximativ 10%. Această asociere este atribuită în principal numărului mai mare de celule în corpul persoanelor mai înalte.

În discuția lor, autorii studiului sugerează că rolul înălțimii în ceea ce privește riscul de cancer ar fi putut fi supraestimat în studiile anterioare, care nu au luat în considerare raportul talie-înălțime și, în consecință, adipozitatea centrală. Nunney a spus că ar fi fost util să se calculeze masa musculară pentru a testa ipoteza numărului de celule, care se presupune că stă la baza legăturii dintre înălțime și creșterea riscului de cancer.

„În acest studiu, autorii au folosit înălțimea (nemodificată în niciun fel) pentru a defini PC-urile, o abordare care ar putea subestima rolul înălțimii în CRC deoarece înălțimea la pătrat (dacă presupunem alometria IMC-ului) este variabila relevantă pentru riscul de cancer”, a precizat cercetătorul.

Înălțimea sau grăsimea, care e mai periculoasă

Nunney a subliniat că nu există date disponibile cu privire la dimensiunea sau cantitatea relativă a țesutului colorectal în funcție de înălțimea indivizilor, așadar nu se poate ști cu exactitate dacă riscul crescut de cancer colorectal este determinat de un număr mai mare de celule, de acumularea crescută de grăsime sau de ambele aspecte.

„Este plauzibil să presupunem că nu doar înălțimea, ci și forma corpului influențează cantitatea de țesut”, a adăugat specialistul.

Această lucrare reprezintă un pas semnificativ în ceea ce privește înțelegerea relativă a impactului numărului de celule versus al adipozității (și posibil a tipului de adipozitate) asupra incidenței cancerului colorectal. Folosirea înălțimii la pătrat ca metrică pentru masa corporală slabă (care se presupune a fi proporțională cu numărul de celule) este imperfectă, iar investigația care permite includerea formei corporale în analiză ar putea oferi o înțelegere mai completă a acestui efect al numărului de celule.

Următorul pas pentru echipa de cercetători implicată în acest studiu este să identifice genele care stau la baza relației dintre formele corpului și expresia genetică pentru a ilustra mecanismele subiacente ale ultimelor descoperiri.

„Ne propunem să investigăm cum aceste forme corporale influențează compoziția proteinelor din corpul nostru, lucru care ar putea contribui la o mai bună înțelegere a legăturii dintre formele corporale și dezvoltarea cancerului”, a explicat Freisling.

EXTRAINFO: Legătura dintre cancerul de colon și bacteriile orale

Un subtip specific al unei bacterii care se găsește frecvent în cavitatea bucală poate ajunge în interiorul tumorilor cancerului colorectal prin tractul digestiv, stimulând creșterea acestora, potrivit unui nou studiu.  

Studiile anterioare au arătat că pacienții ale căror tumori colorectale prezintă cantități mari din acest tip de bacterie, cunoscută sub numele de Fusobacterium nucleatum, au rezultate clinice nefavorabile.

Descoperirile recente, publicate în revista Nature, pe 20 martie, ar putea oferi perspective noi pentru dezvoltarea de terapii inovatoare sau pentru îmbunătățirea metodelor de diagnostic precoce a cancerului colorectal.

În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat tumorile colorectale ale peste 200 de pacienți pentru a evalua prezența Fusobacterium nucleatum.

„De obicei, această bacterie este considerată a fi parte din microbiomul normal al gurii, dar e neobișnuit să ajungă în colon”, a explicat dr. Susan Bullman, profesor asistent la Centrul de Cancer Fred Hutchinson din Seattle, pentru Medical News Today.

Microbiomul reprezintă totalitatea bacteriilor, virusurilor și altor microorganisme care locuiesc în interiorul corpulului, dar și pe piele contribuind la menținerea sănătății sau la apariția bolilor.

Cu aproximativ un deceniu în urmă, Fusobacterium nucleatum a captat atenția comunității științifice, când s-a constatat că este asociată cu cancerul colorectal.

Conform observațiilor din acest studiu, atunci când cancerul colorectal se dezvoltă, Fusobacterium nucleatum devine dominant în microbiomul tumorilor unor pacienți specifici, așa cum au remarcat Bullman și colegii săi în cursul cercetării.

În aproximativ jumătate dintre mostrele de țesut examinate, un subtip specific al acestei bacterii era prezent în cantități mai mari în comparație cu țesutul sănătos.

Acest subtip a fost găsit, de asemenea, în cantități mai mari în mostrele de fecale de la unii pacienți cu cancer colorectal în comparație cu mostrele de fecale de la persoanele sănătoase.

Bacteria din gură care stimulează creșterea tumorilor

Unul dintre scopurile principale ale acestui nou studiu a fost identificarea tipurilor de Fusobacterium care sunt asociate cu cancerul colorectal.

De asemenea, cercetătorii au vrut sa afle dacă există un anumit grup de Fusobacterium cu risc crescut care pătrund efectiv în tumorile colorectale și contribuie la progresia cancerului.

Concluziile indică faptul că, în special, un anumit subtip al acestei bacterii migrează de la nivelul gurii la tumora colorectală. În plus, cercetătorii au constatat că grupul principal de Fusobacterium nucleatum implicat în cancerul colorectal nu constă într-o singură subspecie, ci în două subtipuri distincte cunoscute sub numele de „clade”.

În timp ce ambele clade colonizează cavitatea bucală, doar una dintre ele, denumită Fna C2, a fost găsită în cantități semnificativ mai mari în tumorile colorectale, fiind prezentă în aproximativ 50% din mostrele de țesut.

„Fna C2 reprezintă un subtip de mare risc care pătrunde efectiv în tractul gastrointestinal inferior și stimulează creșterea tumorii,” a explicat Bullman.

Acest subtip a fost, de asemenea, detectat în aproximativ 30% dintre mostrele de fecale ale pacienților cu cancer colorectal, precum și în aproximativ 5% din mostrele de fecale ale indivizilor sănătoși.

Există și alte bacterii implicate

Dr. Weinberg, expert în oncologie medicală gastrointestinală și conferențiar universitar, a indicat că absența Fna C2 în toate mostrele de țesut și fecale ale pacienților cu cancer colorectal nu sugerează neapărat că bacteriile contribuie la progresia bolii. Totuși, acest lucru poate însemna că există și alte bacterii implicate.

Cercetările lui Weinberg se concentrează asupra microbiomului prezent în tumorile colorectale, cu un accent deosebit pe înțelegerea motivelor din spatele creșterii incidenței cancerului colorectal la persoanele sub 50 de ani.

Într-un studiu publicat recent în Journal of Clinical Oncology, Weinberg și colegii săi au identificat diferențe în compoziția bacteriană a tumorilor la pacienții diagnosticați cu cancer colorectal înainte de vârsta de 45 de ani în comparație cu cei diagnosticați după vârsta de 65 de ani.

Prin urmare, este neclar dacă Fna C2 contribuie la apariția cancerului colorectal sau doar migrează în tumoră după ce aceasta începe să se crească. Autorii noului studiu au încercat să clarifice această întrebare prin experimente pe șoareci.

Cu toate acestea, rezultatele sugerează un potențial limitat al speciilor de Fusobacterium în promovarea cancerului în cazul șoarecilor, potrivit unui editorial din Nature. În general, este dificil de estimat cât de important este rolul Fna C2 în procesul cancerigen, conform lui Weinberg. El sugerează că această bacterie ar putea să acționeze mai degrabă ca un „asociat”, în sensul că apare în timpul apariției tumorii și contribuie la creșterea și răspândirea acesteia.

Această ipoteză este susținută de un studiu din 2017 publicat în revista Science de către Bullman și echipa sa, care a arătat că Fusobacterium nucleatum era prezent în tumorile colorectale care se răspândiseră în alte părți ale corpului. „Astfel, această bacterie este cel puțin prezentă pe parcursul călătoriei tumorii”, a concluzionat Weinberg.

Cum ajung bacteriile din gură în tumori

Studiile anterioare au indicat că Fusobacterium nucleatum ar putea intra în fluxul sanguin după periajul dinților sau după anumite proceduri stomatologice și apoi ar putea ajunge la tumora colorectală. Există suspiciuni că și alte bacterii pot călători pe această cale către alte țesuturi din corp, provocând diverse afecțiuni, inclusiv bolile de inimă.

Cu toate acestea, Bullman și colegii săi au găsit dovezi că Fna C2 ar putea călători prin tractul digestiv, supraviețuind în mediul foarte acid al stomacului. Analiza genetică a relevat 195 de diferențe genetice între cele două clade de Fusobacterium nucleatum. De asemenea, s-a constatat că Fna C2 prezintă trăsături genetice distincte care i-ar permite să reziste la acidul gastric și să prospere în tractul intestinal inferior.

„Autorii demonstrează că Fna C2 are anumite caracteristici care ar putea să-i permită să supraviețuiască într-un mediu mai acid, pe când celălalt subtip ar putea să nu aibă această capacitate”, a explicat Weinberg.

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie, ne-a detaliat cele mai importante informații pe care ar trebui să le cunoaștem cu toții despre cancerul colorectal.

1. Se înregistrează un deces prin cancer de colon la fiecare trei minute

Cancerul colorectal este cel mai frecvent cancer digestiv, responsabil pentru mai mult de 14% din cazurile de cancer și este a doua cauză de deces prin cancer, în Europa. Se consideră că, în Europa, la fiecare trei minute, moare un pacient cu cancer colorectal.

Numărul de cazuri noi este în creștere, în special la grupa de vârstă 20-34 de ani. Un număr mare de tumori care apar la vârste tinere sunt diagnosticate în stadii avansate, sunt mai agresive și mai des fatale.

2. Poate fi prevenit prin screening

La nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer. În România, cancerul colorectal a ocupat primul loc, în 2020, ca număr de cazuri nou diagnosticate (13,1%).

Vorbim, așadar, de o boală extrem de frecventă, dar pe care o putem preveni prin măsuri de screening. Cele mai comune astfel de măsuri sunt colonoscopia și testul de depistare imunochimic pentru hemoragiile oculte.

3. Cancer de colon cauze: se poate transmite genetic

Cancerul colorectal apare sub influența factorilor genetici și a factorilor de mediu.

Există sindroame genetice de cancer colorectal – sindroamele de polipoză familială caracterizate printr-un număr foarte mare de polipi – sute sau mii – și sindromul Lynch în care apar la aceeași persoană sau în familie tumori de colon, de obicei, proximal, dar și alte tumori înrudite (de endometru, ovar, rinichi, stomac, intestin subțire, ficat).

Aceste sindroame genetice sunt responsabile de un număr mic din cazurile de cancer, aproximativ 7%. Implicarea factorilor genetici este demonstrată și de apariția cancerului colorectal la rude ale pacientilor cu tumori de colon sau rect, în afara sindroamelor genetice menționate.

4. Fumatul, dar și anumite alimente cresc riscul de cancer de colon

Factorii de mediu care pot crește riscul de apariție a cancerului colorectal sunt:

• fumatul,
• consumul excesiv de alcool,
• consumul crescut de carne roșie, de carne procesată și de grăsimi,
• aportul scăzut de fibre,
• sedentarismul,
• obezitatea.

5. Bolile inflamatorii intestinale și diabetul predispun la cancer de colon

Pacienții cu boli inflamatorii intestinale, în special cei cu o afectare extinsă a colonului, au un risc mai mare de a face cancer de colon pe parcursul vieții și necesită monitorizare atentă colonoscopică după mai mulți ani de evoluție a bolii. De asemenea, persoanele cu diabet pot avea un risc crescut de cancer colorectal.

6. Cancer de colon simptome: dureri abdominale și probleme digestive

Simptomele care apar în cancerul colorectal sunt nespecifice și pot fi întâlnite în multe alte afecțiuni digestive. Este vorba despre:

• durere abdominală, crampe, gaze,
• senzația că intestinul nu se golește complet,
• tulburări de tranzit intestinal,
• sângerare digestivă
• slăbiciune și oboseală,
• pierdere inexplicabilă în greutate.

Aceste manifestări pot fi prezente și în bolile inflamatorii intestinale, colita ischemică, diverticuloza colonică, sindromul de intestin iritabil, boala hemoroidală.

7. Colonoscopia e esențială în diagnosticare

Examinarea colonoscopică este cea care ajută la stabilirea diagnosticului precis. Însă, fiind o explorare invazivă, medicii fac o selecție a pacienților, pe baza unor semne de alarmă.

Aceste semne de alarmă sunt:

• apariția simptomelor la o vârstă mai avansată, peste 45-50 de ani;
• modificarea recentă a tranzitului intestinal (constipație sau diaree recent instalate);
• scăderea neintenționată în greutate;
• anemia;
• prezența sângelui în scaun;
• durerea abdominală persistentă pentru care se exclud alte cauze;
• istoricul familial de cancer colorectal.

8. Cancer de colon, metastază la ficat și plămâni

Cancerul colorectal se poate răspândi în organism pe cale limfatică, prin vasele de sânge sau prin lichidul peritoneal. Pe cale limfatică, celulele tumorale ajung întâi la ganglionii limfatici regionali.

Drenajul venos al intestinului gros duce celulele tumorale, în primul rând, la ficat (acesta fiind organul cel mai frecvent afectat) și apoi la plămân. Plămânul este, de altfel, pe locul doi ca organ de metastazare în cancerul colorectal, fiind mai frecvent afectat în cancerul de rect.

Tot pe calea vaselor de sânge, cancerul se poate extinde la creier și la sistemul osos (acesta fiind pe locul al treilea în cancerul de rect).

Prin lichidul din cavitatea abdominală, celulele tumorale ajung și se dezvoltă în peritoneu (locul trei în cancerul de colon) și în ovar.

9. Cât trăiești cu cancer de colon

Prezența metastazelor compromite semnificativ supraviețuirea, deși sunt cazuri cu metastaze unice care se pretează la tratament chirurgical și care pot fi chiar vindecate.

În condițiile existenței unei metastaze unice, supraviețuirea medie este de 4 luni pentru afectarea sistemului nervos, 5,5 luni pentru afectarea osoasă, 9 luni pentru afectarea hepatică și 14 luni pentru afectarea pulmonară.

10. Cancer de colon tratament: intervenția chirurgicală, prima metodă terapeutică

Tratamentul în cancerul colorectal este, în primul rând, chirurgical și presupune îndepărtarea segmentului de intestin care conține tumora, în tumorile de colon stâng (colonul descendent și jumătate din colonul transvers), respectiv rezecția colonului drept (colonul ascendent și jumătatea dreaptă din colonul transvers) pentru cancerul cu această localizare.

În situația în care tumora este situată foarte jos în rect, este necesară crearea unei colostome permanente. În timpul intervenției chirurgicale se îndepărtează și ganglionii limfatici regionali. Ulterior, se examinează la microscop pentru a stabili dacă sunt sau nu afectați, acest lucru fiind important în stabilirea tratamentului după operație.

Tratamentul chirurgical poate fi necesar și în tumorile avansate, care nu pot fi vindecate, pentru rezolvarea unor complicații cum ar fi blocarea tranzitului intestinal de către tumoră sau sângerarea care nu poate fi oprită prin alte măsuri (de exemplu, prin tratament endoscopic).

11. Pot fi necesare radioterapia și chimioterapia

Radioterapia este recomandată în cancerul de rect, în funcție de stadiu (de obicei, pentru majoritatea pacienților cu stadiile II și III).

Chimioterapia este folosită pre- și postoperator, pentru scăderea riscului de recidivă (la pacienții cu stadiul II cu risc înalt sau stadiul III) sau paliativ în tumorile avansate (stadiul IV), pentru creșterea speranței de viață. Dacă se identifică anumiți biomarkeri moleculari, se asociază tratament biologic cu anticorpi monoclonali.

12. În stadiile incipiente poate fi vindecat

Eficiența tratamentelor depinde de stadiul în care se stabilește diagnosticul. Astfel, supraviețuirea la 5 ani depășește 90% în cancerul colorectal diagnosticat precoce, însă doar 40% din tumori sunt găsite într-un stadiu localizat și aproximativ 56% din pacienții cu cancer colorectal mor din cauza tumorii.

13. Nu există alimente interzise în cancer de colon

În principiu, nu există alimente interzise, dar pacienții cu cancer colorectal pot avea nevoie de consiliere dietetică, în funcție de extensia rezecției, de existența unei colostome sau de necesitatea chimioterapiei care poate da diaree.

Este bine ca persoanele afectate să evite factorii de risc pentru cancerul colorectal care țin de dietă:

• alcoolul,
• fumatul,
• grăsimile saturate,
• carnea procesată.

În schimb, este indicat să consume fibre din legume, fructe și cereale integrale și să facă activitate fizică constant, dacă starea fizică le permite.