Cancerul de colon, boala care afectează tot mai mulți tineri. Ce ar trebui să știm pentru a-l preveni

    Despre cancer de colon se spune că e responsabil de un deces la fiecare trei minute, în Europa. În România a fost, în 2020, pe primul loc în topul cancerelor nou diagnosticate.

    Acest tip de cancer a început să afecteze tot mai mulți tineri, iar tumorile, în cazul lor, sunt mai agresive decât în cazul persoanelor vârstnice, atenționează medicii.

    Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie, ne-a detaliat cele mai importante informații pe care ar trebui să le cunoaștem cu toții despre cancerul colorectal.

    1. Se înregistrează un deces prin cancer de colon la fiecare trei minute

    Cancerul colorectal este cel mai frecvent cancer digestiv, responsabil pentru mai mult de 14% din cazurile de cancer și este a doua cauză de deces prin cancer, în Europa. Se consideră că, în Europa, la fiecare trei minute, moare un pacient cu cancer colorectal.

    Numărul de cazuri noi este în creștere, în special la grupa de vârstă 20-34 de ani. Un număr mare de tumori care apar la vârste tinere sunt diagnosticate în stadii avansate, sunt mai agresive și mai des fatale.

    2. Poate fi prevenit prin screening

    La nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer. În România, cancerul colorectal a ocupat primul loc, în 2020, ca număr de cazuri nou diagnosticate (13,1%).

    Vorbim, așadar, de o boală extrem de frecventă, dar pe care o putem preveni prin măsuri de screening. Cele mai comune astfel de măsuri sunt colonoscopia și testul de depistare imunochimic pentru hemoragiile oculte.

    3. Cancer de colon cauze: se poate transmite genetic

    Cancerul colorectal apare sub influența factorilor genetici și a factorilor de mediu.

    Există sindroame genetice de cancer colorectal – sindroamele de polipoză familială caracterizate printr-un număr foarte mare de polipi – sute sau mii – și sindromul Lynch în care apar la aceeași persoană sau în familie tumori de colon, de obicei, proximal, dar și alte tumori înrudite (de endometru, ovar, rinichi, stomac, intestin subțire, ficat).

    Aceste sindroame genetice sunt responsabile de un număr mic din cazurile de cancer, aproximativ 7%. Implicarea factorilor genetici este demonstrată și de apariția cancerului colorectal la rude ale pacientilor cu tumori de colon sau rect, în afara sindroamelor genetice menționate.

    4. Fumatul, dar și anumite alimente cresc riscul de cancer de colon

    Factorii de mediu care pot crește riscul de apariție a cancerului colorectal sunt:

    5. Bolile inflamatorii intestinale și diabetul predispun la cancer de colon

    Pacienții cu boli inflamatorii intestinale, în special cei cu o afectare extinsă a colonului, au un risc mai mare de a face cancer de colon pe parcursul vieții și necesită monitorizare atentă colonoscopică după mai mulți ani de evoluție a bolii. De asemenea, persoanele cu diabet pot avea un risc crescut de cancer colorectal.

    6. Cancer de colon simptome: dureri de stomac și probleme digestive

    Colonul drept cuprinde colonul ascendent și partea stângă a colonului transvers, iar colonul stâng – partea stângă a colonului transvers și colonul descendent GRAFIC: Shutterstock

    Simptomele care apar în cancerul colorectal sunt nespecifice și pot fi întâlnite în multe alte afecțiuni digestive. Este vorba despre:

    • durere abdominală, crampe, gaze,
    • senzația că intestinul nu se golește complet,
    • tulburări de tranzit intestinal,
    • sângerare digestivă
    • slăbiciune și oboseală,
    • pierdere inexplicabilă în greutate.

    Aceste manifestări pot fi prezente și în bolile inflamatorii intestinale, colita ischemică, diverticuloza colonică, sindromul de intestin iritabil, boala hemoroidală.

    7. Colonoscopia e esențială în diagnosticare

    Examinarea colonoscopică este cea care ajută la stabilirea diagnosticului precis. Însă, fiind o explorare invazivă, medicii fac o selecție a pacienților, pe baza unor semne de alarmă.

    Aceste semne de alarmă sunt:

    • apariția simptomelor la o vârstă mai avansată, peste 45-50 de ani;
    • modificarea recentă a tranzitului intestinal (constipație sau diaree recent instalate);
    • scăderea neintenționată în greutate;
    • anemia;
    • prezența sângelui în scaun;
    • durerea abdominală persistentă pentru care se exclud alte cauze;
    • istoricul familial de cancer colorectal.

    8. Cancer de colon, metastază la ficat și plămâni

    Cancerul colorectal se poate răspândi în organism pe cale limfatică, prin vasele de sânge sau prin lichidul peritoneal. Pe cale limfatică, celulele tumorale ajung întâi la ganglionii limfatici regionali.

    Drenajul venos al intestinului gros duce celulele tumorale, în primul rând, la ficat (acesta fiind organul cel mai frecvent afectat) și apoi la plămân. Plămânul este, de altfel, pe locul doi ca organ de metastazare în cancerul colorectal, fiind mai frecvent afectat în cancerul de rect.

    Tot pe calea vaselor de sânge, cancerul se poate extinde la creier și la sistemul osos (acesta fiind pe locul al treilea în cancerul de rect).

    Prin lichidul din cavitatea abdominală, celulele tumorale ajung și se dezvoltă în peritoneu (locul trei în cancerul de colon) și în ovar.

    9. Cât trăiești cu cancer de colon

    Prezența metastazelor compromite semnificativ supraviețuirea, deși sunt cazuri cu metastaze unice care se pretează la tratament chirurgical și care pot fi chiar vindecate.

    În condițiile existenței unei metastaze unice, supraviețuirea medie este de 4 luni pentru afectarea sistemului nervos, 5,5 luni pentru afectarea osoasă, 9 luni pentru afectarea hepatică și 14 luni pentru afectarea pulmonară.

    10. Cancer de colon tratament: intervenția chirurgicală, prima metodă terapeutică

    Tratamentul în cancerul colorectal este, în primul rând, chirurgical și presupune îndepărtarea segmentului de intestin care conține tumora, în tumorile de colon stâng (colonul descendent și jumătate din colonul transvers), respectiv rezecția colonului drept (colonul ascendent și jumătatea dreaptă din colonul transvers) pentru cancerul cu această localizare.

    În situația în care tumora este situată foarte jos în rect, este necesară crearea unei colostome permanente. În timpul intervenției chirurgicale se îndepărtează și ganglionii limfatici regionali. Ulterior, se examinează la microscop pentru a stabili dacă sunt sau nu afectați, acest lucru fiind important în stabilirea tratamentului după operație.

    Tratamentul chirurgical poate fi necesar și în tumorile avansate, care nu pot fi vindecate, pentru rezolvarea unor complicații cum ar fi blocarea tranzitului intestinal de către tumoră sau sângerarea care nu poate fi oprită prin alte măsuri (de exemplu, prin tratament endoscopic).

    11. Pot fi necesare radioterapia și chimioterapia

    Radioterapia este recomandată în cancerul de rect, în funcție de stadiu (de obicei, pentru majoritatea pacienților cu stadiile II și III).

    Chimioterapia este folosită pre- și postoperator, pentru scăderea riscului de recidivă (la pacienții cu stadiul II cu risc înalt sau stadiul III) sau paliativ în tumorile avansate (stadiul IV), pentru creșterea speranței de viață. Dacă se identifică anumiți biomarkeri moleculari, se asociază tratament biologic cu anticorpi monoclonali.

    12. În stadiile incipiente poate fi vindecat

    Eficiența tratamentelor depinde de stadiul în care se stabilește diagnosticul. Astfel, supraviețuirea la 5 ani depășește 90% în cancerul colorectal diagnosticat precoce, însă doar 40% din tumori sunt găsite într-un stadiu localizat și aproximativ 56% din pacienții cu cancer colorectal mor din cauza tumorii.

    13. Nu există alimente interzise în cancer de colon

    În principiu, nu există alimente interzise, dar pacienții cu cancer colorectal pot avea nevoie de consiliere dietetică, în funcție de extensia rezecției, de existența unei colostome sau de necesitatea chimioterapiei care poate da diaree.

    Este bine ca persoanele afectate să evite factorii de risc pentru cancerul colorectal care țin de dietă:

    • alcoolul,
    • fumatul,
    • grăsimile saturate,
    • carnea procesată.

    În schimb, este indicat să consume fibre din legume, fructe și cereale integrale și să facă activitate fizică constant, dacă starea fizică le permite.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook