Cât de gravă este de fapt criza coronavirusului? Ce spun cifrele ce par alarmante și cine sunt noii infectați

    Cu peste 300 de cazuri noi de coronavirus înregistrate zilnic în ultima săptămână și cu un vârf de 460 de îmbolnăviri noi atins joi, 25 iunie, pare că suntem într-o situație alarmantă, comparabilă cu cea din timpul stării de urgență. Noii infectați sunt însă mai tineri, spun medicii din spitalele COVID. Cum se poate schimba evoluția epidemiei de coronavirus de la noi și cum trebuie să interpretăm cifrele de acum ne-au explicat specialiștii.

    După trei etape de relaxare, bilanțul infectărilor noi din ultima săptămână pare că a ajuns la nivelul celui din starea de urgență. Vârful acestei perioade s-a înregistrat joi, 25 iunie, când Grupul de Comunicare Strategică a anunțat 460 de noi îmbolnăviri la un număr de 12.555 de teste efectuate. Este cel mai mare număr zilnic de cazuri noi din 22 aprilie și până acum, dacă analizăm doar cifra infectărilor. Bilanțul a fost atunci de 468 de cazuri noi, doar că numărul de teste la care se raporta această cifră era de 5.205, adică mai puțin de jumătate decât cele efectuate pe 25 iunie. 

    „Cu siguranță că numărul mare de infectări noi nu poate fi comparat cu acele creșteri din timpul pandemiei, pentru că atunci se testa mai puțin”, apreciază dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

    Cele mai multe cazuri noi de COVID-19 s-au înregistrat în România în ziua de 11 aprilie, când Grupul de Comunicare Strategică a anunțat 523 de îmbolnăviri. Numărul era alarmant, raportat la cele 3.842 de teste efectuate atunci.

    DataCazuri noiTeste efectuateIndicele de pozitivitate al testelorPersoane vindecatePersoane internate la terapie intensivăDecese
    29 iunie2694.7795,63%9821022
    28 iunie2917.2913,99%28421723
    27 iunie32512.2362,66%34919910
    26 iunie41111.8243,48%27518614
    25 iunie46012.5553,66%51519910
    22 aprilie4685.2058,99%25328826
    11 aprilie5233.84213,6%2920821

    Surse: 

    Ministerul Sănătății: http://www.ms.ro/category/stiri/

    Institutul Național de Sănătate Publică România: http://www.cnscbt.ro/

    Știri oficiale COVID-19: https://stirioficiale.ro/

    O comparație greșită 

    Un număr de testări zilnice comparabil cu cel din ultima săptămână – peste 11.000 – s-a efectuat constant abia de la sfârșitul lunii mai 2020. Pe 27 mai, la cele 11.385 de teste efectuate s-au depistat 165 de cazuri pozitive, iar pe 4 iunie, la cele 13.445 de teste (cele mai multe efectuate până acum), au fost diagnosticați 238 de noi bolnavi cu COVID-19. În raport cu aceste cifre, și nu cu cele din perioada de urgență, se poate spune că bilanțul îmbolnăvirilor este în creștere.

    Indicele de pozitivitate al testelor este un parametru important pentru predicțiile epidemiologice. El împarte numărul de cazuri pozitive la numărul testelor efectuate. Acum, acest procent este aproape zilnic mai mare de 3%. În lunile mai-iunie, el depășea foarte rar 3% (vezi graficul de mai jos, unde indicele este marcat cu negru). Pe 3 iunie, indicele de pozitivitate a testelor COVID-19 a ajuns la 1,44%, cea mai mică valoare a sa din ultima perioadă. El ar trebui să se situeze constant sub 2% pentru a putea spune că răspândirea virusului este controlată. 

    Numărul de cazuri active este în creștere. Nivelul este comparabil cu cel de la jumătatea lunii mai Sursa: Worldometers.info

    Creșterea cazurilor noi era de așteptat, spun specialiștii români. Era de așteptat pentru că „ceea ce avem astăzi reflectă efectele maxime ale relaxării – ne aflăm în a treia etapă de relaxare. În al doilea rând, măsurile de prevenție se respectă mai puțin acum. În starea de urgență, existau mai multe măsuri restrictive, iar această componentă explică situația în care ne aflăm acum”, spune dr. Adrian Marinescu.  

    „Nu este o situație care să ne producă panică, dar cred că trebuie să găsim o variantă care să ne facă să ajungem la un echilibru pe care nu îl avem încă. Este clar că, dacă în continuare nu vom respecta regulile, va crește numărul de îmbolnăviri”. 

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București

    Românii infectați sunt mai tineri

    Institutul Național de Sănătate Publică nu a publicat încă o statistică a acestor cazuri noi pe grupe de vârstă și nu are o evidență a bolnavilor asimptomatici de la noi, pentru că „spitalele nu raportează forma clinică de îmbolnăvire”, potrivit comunicării oficiale a instituției pentru Smart Living. Medicii din spitalele COVID de la noi au observat însă că s-a schimbat „profilul” de pacienți pe care îi tratează în această perioadă. 

    „Acum sunt mai mulți pacienți din comunitate. Nu mai este profilul acela de oameni veniți din alte spitale, din centrele de îngrijire a bătrânilor sau din clinicile de dializă. Aceștia sunt mult mai puțini acum. Majoritatea vin acum din comunitate, sunt cei care lucrează, trăiesc activ în comunitate și se testează din diverse motive: ori că au avut un caz despre care au auzit ulterior, ori că au realmente semne de boală”, ne-a declarat medicul Simin Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București.

    Dr. Adrian Marinescu a observat că numărul celor asimptomatici este mai mare în aceste zile. „Este o constatare că, într-adevăr, cei cu forme ușoare sau asimptomatice sunt mai mulți, dar nu am un procent”, spune specialistul de la Institutul „Matei Balș”. 

    Numărul mai mare de infectări în rândul tinerilor era de așteptat după relaxarea restricțiilor din pandemie, ne-a spus prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar și fost expert al Consiliului Europei pe probleme de politici de sănătate. „În alte țări care au relaxat viața socială și economică la fel sau mai mult decât noi, majoritatea cazurilor sunt la grupele tinere, de 18-30 de ani, care au stat izolați multă vreme și acum ies în oraș, la serviciu, se întâlnesc în grupuri de prieteni. Acesta este modelul social dintotdeauna”, spune specialistul. 

    Mai mulți tineri infectați, cazuri mai puțin grave

    Ce schimbă toate astea pentru evoluția epidemiei de la noi? La prima vedere, să avem 400 de tineri infectați cu COVID-19 pare mai bine decât dacă am avea 200 de vârstnici cu diverse boli asociate. La vârste tinere, riscul de a face forme severe și critice de boală sunt mult reduse. De aici, ar putea rezulta un număr mai mic de decese și riscul ca sistemul medical să fie copleșite ar deveni aproape inexistent. 

    „Teoretic, ne putem aștepta la mai puține cazuri severe și la un număr mai mic de decese în perioada următoare. Totuși, la un moment dat, vor apărea dintre acești tineri și cazuri severe. Să nu uităm că tinerii nu sunt întotdeauna sănătoși. Aceasta poate fi doar o aparență. Printre ei pot fi și persoane supraponderale, care au afecțiuni știute și neștiute, deci tinerețea nu îmi garantează că nu vor fi cazuri severe. În plus, aceasta este categoria care nu poartă mască și nu îi protejează astfel pe cei din jur. Ei vor fi o sursă de infectare pentru cei de la locul de muncă sau din familie care au afecțiuni”, este de părere dr. Adrian Marinescu. 

    „Cei tineri au mai multe activități zilnice, sunt mai activi și vin în contact cu mai multe persoane, deci este logic ca ei să infecteze într-o măsură mai mare oamenii din jur. Ei sunt populația activă, care circulă mai mult”.

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București

    Aceeași problemă o semnalează și prof. dr. Cristian Vlădescu. „Riscul în viitor depinde numai de măsura în care acești tineri sunt capabili să-i protejeze pe ceilalți. Dacă nu respectă regulile de igienă și de distanțare, există riscul ca ei să transmită și altor persoane – vârstnice sau/și cu factori de risc asociați”, potrivit specialistului. 

    Cifrele care contează: când depășim capacitatea spitalelor

    Numărul de infectări zilnice nu este de ignorat, dar nu aceasta ar fi cea mai importantă cifră pentru a evalua gravitatea evoluției unei boli infecțioase, spune prof. Dr. Cristian Vlădescu. Virusul este răspândit comunitar deja și, cu cât se testează mai mult, cu atât vom avea mai multe cazuri. Teama cea mai mare este legată de faptul că duce la deces, iar rata de mortalitate este mai crescută în infecția COVID-19 decât în alte tipuri de viroze. 

    „Numărul deceselor și numărul de internați la terapie intensivă sunt indicatorii clari și mai greu manipulabili care arată gravitatea situației în care ne aflăm. La aceste cifre ne raportăm când vorbim despre o depășire a capacității sistemului medical. Pentru bolnavii care doar stau în pat avem suficiente locuri. Aceasta nu este o problemă. La numărul de paturi, noi suntem excedentari, avem un nivel de ocupare de 60% la nivel național, deci nu ar fi probleme aici. Deocamdată suntem într-o situație bună, cu care se poate lucra. Dacă ritmul acesta de creștere se va menține și în perioada următoare, va crește gradul de ocupare din secțiile de terapie intensivă, pentru că dintre acești bolnavi se vor selecta și cazuri grave – dacă nu sunt toți tineri”, potrivit prof. dr. Cristian Vlădescu. 

    „Dacă toți cei infectați sunt tineri, extrem de puțini vor ajunge la terapie intensivă și nu există riscul depășirii capacității sistemului medical”. 

    PROF. DR. CRISTIAN VLĂDESCU, DIRECTORUL ȘCOLII NAȚIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR

    În prezent, în România avem funcționale 2.653 paturi de terapie intensivă, potrivit datelor Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă. Dintre acestea, numai 1.361 de paturi dispun de ventilatoare mecanice (și, implicit alte echipamente). Premierul Ludovic Orban vorbește despre un număr mai mare, de aproximativ 1.700 de paturi complet echipate, potrivit Agerpres

    Sâmbătă, 27 iunie 2020, la terapie intensivă erau internați 199 de pacienți cu COVID-19. Spitalele nu raportează numărul bolnavilor internați în secțiile de terapie intensivă care sunt ventilați mecanic, dar dacă toți cei 199 de bolnavi s-ar afla în această situație și numărul de paturi este de 1.700, ar însemna că gradul de ocupare al paturilor este de 11,7%. Dacă raportăm acest număr la totalul paturilor de terapie intensivă, cu și fără ventilatoare mecanice, gradul de ocupare este de 7,5%.

    De la începutul pandemiei, cel mai mare număr de bolnavi cu COVID-19 internați în secțiile ATI s-a înregistrat pe 22 aprilie: 288. 

    Paturile din secțiile ATI trebuie să deservească însă și alte categorii de pacienți în stare critică, nu doar pe cei cu COVID-19. Care este gradul total de ocupare al paturilor din secțiile de terapie intensivă din România este o întrebare la care nu am primit un răspuns din partea oficialilor Ministerului Sănătății.

    Evoluția numărului de persoane cu COVID-19 internate în secțiile de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din România Sursa: Graphs.ro

    De ce avem mai mulți bolnavi vindecați

    Pe 25 iunie, în ziua cu cel mai alarmant bilanț al cazurilor noi de coronavirus, numărul persoanelor vindecate l-a depășit pe cel al noilor infectați (515 vs. 460). Sâmbătă, 27 iunie, numărul celor vindecați l-a depășit, din nou, pe al pacienților nou diagnosticați cu COVID-19.

    Numărul mai mare de bolnavi vindecați poate fi corelat cu acest profil nou al pacienților – mai tineri, cu mai puține comorbidități. Doctorul Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a avut doar unul-doi pacienți noi pe zi în ultimele săptămâni, dar a observat această scădere a vârstei pacienților. 

    „Într-adevăr, pacienții sunt mai tineri, iar explicația este că nu respectă regulile și sunt expuși mai ușor riscului de a se contamina. Odată cu scăderea vârstei, riscul de evoluție spre forme severe și mortale este mai mic, de unde și rata mai mare de vindecare. Statisticile mondiale arată că 97% dintre aceste forme severe apar la persoane cu vârsta peste 60-63 de ani, unde și comorbiditățile sunt mai multe”, spune specialistul. 

    O altă explicație pentru numărul mai mare de bolnavi vindecați este tratamentul mai bine pus la punct. Nu există încă un tratament etiologic, cu indicație specifică pentru COVID-19, dar, „în aceste luni de pandemie, zonele de intervenție au fost mai bine conturate. Tratamentele sunt mai bune decât la începutul pandemiei, când totul era neclar legat de cum acționează virusul și cum afectează organismul. Acum, se știe că virusul atacă endoteliul și produce tromboze, se știe că declanșează un proces inflamator important. S-a ajuns la o concluzie intermediar acceptată pentru că specialiștii se bazează acum pe studii care arată mai clar cât de eficiente sunt anumite tratamente”, apreciază prof. Dr. Cristian Vlădescu. 

    „Am certitudinea că terapia pe care o instituim este mai bună. Avem mult mai multe cunoștințe decât acum două-trei luni legate de patogenia bolii. Tratamentul pe care noi îl instituim este un factor important în gestionarea mai bună a cazurilor severe. Nu au apărut medicamente spectaculoase pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19, dar a devenit foarte importantă terapia patogenică, fie pe mecanismul de coagulare, fie pe mecanismul inflamator”, spune dr. Virgil Musta. 

    Dacă, inițial, cunoștințele terapeutice erau limitate la noi și formele clinice la tineri evoluau sever, între timp am acumulat noi cunoștințe, am suplimentat terapia antivirală cu cea patogenică – foarte importantă în managementul acestor pacienți”.

    Dr. Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

    Asimptomaticii transmit sau nu virusul?

    La început de pandemie au apărut multe studii cu privire la procentul de asimptomatici din populație, iar estimările variau de la 18% la 80%, în funcție de metodologia fiecăruia. Din analizele mai recente reiese că cercetătorii au ajuns la un consens în privința procentului de asimptomatici. 

    Cel mai recent studiu, publicat pe 3 iunie 2020 în revista științifică Annals of Internal Medicine estimează că în jur de 40-45% din totalul celor infectați cu virusul SARS-CoV-2 nu au simptome de infecție. O campanie recentă de testare în masă derulată în San Francisco a arătat că 53% dintre pacienții depistați pozitiv pentru COVID-19 erau asimptomatici și 42% nu au dezvoltat simptome nici în următoarele două săptămâni de la prima testare – procentul de 11% fiind în stadiul presimptomatic al bolii (în zilele premergătoare instalării simptomelor). Experții au făcut o medie a acestor cifre și estimează acum procentul asimptomaticilor la aproximativ 40%. 

    Dacă o persoană infectată și asimptomatică răspândește sau nu virusul în comunitate este un subiect controversat în comunitatea științifică. „Din datele pe care le avem, se pare că este rar ca un individ asimptomatic să transmită virusul mai departe”, spunea Maria van Kerkhove, epidemiolog al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) într-o conferință de presă, pe 8 iunie 2020. O zi mai târziu, oficialii organizației au revenit asupra declarației, spunând că asimptomaticii pot să răspândească noul virus. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA a avut o poziție fermă încă de la începutul pandemiei: infectarea de la persoane fără simptome a avut o contribuție majoră la răspândirea noului coronavirus pe Glob. 

    Cel mai recent studiu pe această temă, care a fost publicat pe 24 iunie în revista științifică mSphere, susține că și asimptomaticii infectați cu COVID-19 contaminează obiectele din jurul lor. Autorii chinezi mai spun și că izolarea la domiciliu a acestor pacienți asimptomatici este riscantă pentru familiile lor. 

    Este bine să ne îmbolnăvim cât mai mulți, ca să avem imunitate?

    „Singura soluție e să trecem toți prin boală, să ne imunizăm și astfel se va reduce transmiterea virusului”, spunea recent prof. Dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, citat de Mediafax.

    Cu cât ne infectăm mai mulți, cu atât sunt șanse mai mari să atingem ceea ce specialiștii numesc imunitate „de turmă” sau colectivă. Principiul acestei imunități este că, atunci când un procent mare din populație a dezvoltat anticorpi pentru o boală contagioasă, agentul patogen nu se mai răspândește la fel de mult, iar cei care nu s-au infectat vor fi astfel mai protejați. Totuși, imunitatea colectivă nu va putea opri total răspândirea noului coronavirus.

    Cum se dobândește imunitatea colectivă pentru un agent patogen nou Sursa: USA TODAY

    Pentru a atinge imunitatea colectivă, ar trebui ca cel puțin 60% din populație să se infecteze și să dobândească anticorpi împotriva virusului SARS-CoV, au calculat specialiștii. Un studiu recent vine cu o predicție mai optimistă. O echipă de matematicieni de la Universitatea din Nottingham a calculat că este suficient ca 43% din populație să se infecteze pentru a dobândi această imunitate de turmă, se arată în analiza citată de Science Daily. Condiția este ca persoanele infectate să fie și cele mai active social, ceea ce s-ar traduce printr-un număr mai mare de tineri infectați. 

    Imunitatea colectivă nu este mai mare de 2%-14% în țările europene, declara în urmă cu aproximativ o lună directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, citată de cotidianul The Guardian. Nici chiar Suedia, cea mai relaxată țară din Europa în fața pandemiei de coronavirus, nu este aproape de imunitatea de turmă. La finalul lunii mai, în Stockholm, orașul cel mai afectat de COVID-19, doar 7,3% din populație avea anticorpi pentru noul virus, declarau reprezentanții autorităților medicale suedeze pentru CNN.

    Autoritățile din România vor demara în această vară un studiu epidemiologic pentru a depista ce procent din populație are anticorpi împotriva noul virus, anunța prof. Dr. Alexandru Rafila. 

    Cât durează imunitatea pentru noul coronavirus?

    Un număr mare de tineri infectați care, cel puțin teoretic, nu au probleme de sănătate și nu fac forme grave de COVID-19 care să impună spitalizarea, ar face posibilă atingerea imunității colective. Problema intens dezbătută acum în lumea științifică este cât de mult durează această imunitate.

    Studiile mai recente nu sunt deloc încurajatoare. Răspunsul imun dezvoltat în timpul unei infecții cu SARS-CoV-2 se reduce în intensitate după două-trei luni, semnalează cercetătorii chinezi într-un studiu publicat în revista Nature. Nivelul de anticorpi scade atât la asimptomatici, cât și la cei care au manifestări de boală, suficient de mult încât să nu mai fie protejați în cazul unei noi infectări. 

    În plus, asimptomaticii ar avea un răspuns imun mai slab decât cei care au manifestările specifice COVID-19, semnalează un alt studiu, provenit tot din China. Nivelul anticorpilor IgG, cei care ar trebui să ne ofere imunitate îndelungată, este mult mai scăzut la asimptomatici decât la ceilalți pacienți, au observat cercetătorii chinezi după ce au analizat 37 de pacienți asimptomatici, cu vârste de la 8 la 75 de ani. 

    Chiar și cu aceste noi date, „situația de acum nu este una care să nu poată fi rezolvată, nu este un lucru care trebuie gândit dramatic, dar eu cred că trebui făcute niște lucruri și toți trebuie să înțelegem că evoluția pandemiei depinde de fiecare dintre noi. Responsabilitatea este acum mai mult a populației și ea ar putea să înțeleagă din aceste date. Vreau să cred că, de acum, încercăm să găsim un echilibru”, conchide dr. Adrian Marinescu. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook