Ce pot semnala durerile abdominale puternice? Diferențele dintre diverticulită și diverticuloză și cum se tratează cele două afecțiuni
În puseele de diverticulită, durerile abdominale pot fi puternice și, în plus, pot să apară greața și febra moderată. FOTO: Shutterstock
Diverticulita este cea mai frecventă complicație a unei afecțiuni numite diverticuloză și se manifestă prin dureri abdominale puternice. Afecțiunea necesită tratament, uneori chirurgical, de urgență, dar și schimbarea alimentației.
O alimentație echilibrată, bogată în fibre și probiotice ar putea preveni formarea diverticulilor colonici sau complicarea diverticulozei cu diverticulită.
„Toată lumea știe cum arată o hernie inghinală sau ombilicală. Prin niște puncte slabe ale peretelui abdominal ajung sub piele anse de intestine, formând sacul herniar. Același lucru se întâmplă și la nivelul peretelui intestinului gros. Prin niște puncte devenite slabe ale musculaturii peretelui intestinal herniază mucoasa și submucoasa colonului. Astfel rezultă mici săculeți pe conturul cilindric al acestuia, numiți diverticuli.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină inernă
Diverticulită versus diverticuloză colonică
Medicul precizează că asemănările dintre diverticulită și diverticuloză țin de condițiile anatomice de producere ale celor două afecțiuni. Există, însă, o deosebire majoră. Diverticuloza colonică este asimptomatică și rămâne asimptomatică toată viața pentru 80%-85% dintre pacienți. Boala este diagnosticată, de cele mai multe ori, cu ocazia investigațiilor efectuate pentru alte afecțiuni. În schimb, diverticulita este întotdeauna simptomatică și necesită tratament.
Citește aici un interviu cu prof. dr. Cătălin Copăescu despre hernie: „Orice hernie merită un tratament chirurgical. Purtarea de centuri nu ajută”.
Diverticuloza este cel mai frecvent sigmoidiană – simptome
„Doar 15%-20% din pacienții cu diverticuloză au simptome, iar aceștia prezintă, în proporție de 75%, o boală diverticulară simptomatică, dar necomplicată, care se manifestă prin durere abdominală moderată, intermitentă. Aceasta apare predominant în abdomenul inferior și, mai ales, în partea stângă a acestuia, deoarece diverticulii apar cel mai frecvent la nivelul sigmoidului (penultima porțiune a colonului, înaintea anusului).“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Durerea poate fi accentuată de alimentație și atenuată de defecație și emisia de gaze (flatulență). Pacienții pot prezenta meteorism abdominal și alternanța de constipație cu diaree. Dar aceste simptome nu se însoțesc de semnale de alarmă ca pierderea poftei de mâncare, scăderea accelerată în greutate, anemie.
Există și pacienți care evoluează ca boală diverticulară complicată și cele mai frecvente complicații sunt diverticulita acută și hemoragia diverticulară.
Găsește aici cele mai importante informații despre constipație. Ghid pentru copii, adulți și femei însărcinate.
Diverticulita acută provoacă dureri abdominale puternice: simptome alarmante
Diverticulita acută, fiind un proces inflamator acut, se manifestă în primul rând prin durere abdominală semnificativă, cu debut brusc, uneori cu caracter de colică/crampă. Durerea este localizată inițial în partea stângă a abdomenului inferior. Dar, ulterior poate iradia în tot abdomenul, atunci când diverticulita se complică cu peritonită. Durerea se poate asocia, potrivit medicului, cu:
Și cancerul de colon se manifestă prin durere abdominală și probleme digestive. Află de aici care sunt alte simptome care pot semnala un cancer de colon.
Apariția de diverticuli, mai frecventă după 50 de ani
Pentru diverticuloză nu se cunosc pe deplin cauzele, dar s-au identificat anumite situații mai frecvent asociate cu această afecțiune.
Specialistul atrage atenția asupra faptului că cel mai mult este implicat stilul de viață occidental. De altfel, în Occident această afecțiune este, de departe, mult mai răspândită decât în alte zone ale globului. Aici domină alimentația săracă în fibre, asociată sedentarismului și obezitatea consecutivă celor doi factori anterior enumerați. Factori de risc sunt și fumatul, consumul de alcool, medicamentele antiinflamatoare și cortizonul.
Găsește aici care sunt principalele semne că nu mănânci destule alimente bogate în fibre.
De asemenea, înaintarea în vârstă este puternic asociată cu prezența diverticulilor, mai ales după 50 ani.
„Un factor de risc foarte important evidențiat în anii din urmă este reprezentat de modificarea, în sens anormal, a florei intestinale, caracterizată prin dominanța florei anaerobe.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Flora intestinală reprezintă, potrivit medicului internist, un organism în organismul nostru și deși nu știm, deocamdată, toate funcțiile pe care le îndeplinește, știm cu certitudine că este implicată în câteva aspecte foarte importante pentru sănătatea noastră:
- are un rol determinant în imunitate,
- influențează echilibrul dintre factorii inflamației și cei antiinflamatori,
- contribuie la producerea anumitor vitamine, anticorpi,
- este importantă în reglarea apetitului, a greutății corporale etc.
Pe cât este de importantă, însă, pe atât este de sensibilă la o mulțime de factori care pot afecta, în sens negativ, compoziția florei intestinale și, implicit, echilibrul organismului nostru:
- alimentația monotonă, săracă în fibre, fructe și legume proaspete, în grăsimi de bună calitate;
- sedentarismul;
- consumul abuziv de antibiotice, medicamente antiinflamatorii și antiulceroase din grupa omeprazolului.
Alterarea florei intestinale este principalul factor de risc pentru complicarea diverticulozei cu diverticulită, inclusiv în forma complicată.
Aici găsești cele mai importante principii ale unei alimentații sănătoase.
Diverticuloza colonică, descoperită întâmplător
Medicul menționează că diverticuloza colonică la pacienții asimptomatici este o descoperire întâmplătoare, în timpul unei colonoscopii sau al unei tomografii abdominale efectuate de rutină sau pentru alte afecțiuni.
Când vorbim despre diverticuloza simptomatică, analizele de rutină au rezultate normale, cu excepția calprotectinei fecale, care este crescută ca semn al unei inflamații intestinale. Această analiză este cea care diferențiază diverticuloza de sindromul de intestin iritabil, ambele având, practic, simptomatologie asemănătoare.
„Cele două investigații care pun diagnosticul de certitudine și evaluează și prezența eventualelor complicații sunt colonoscopia și tomografia computerizată a abdomenului cu substanță de contrast administrată oral. Totuși, colonoscopia se contraindică mai devreme de 4-6 săptămâni după un episod acut de diverticulită, din cauza riscului de perforație diverticulară.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Atunci când diverticulita evoluează sub forma complicațiilor, se vor constata modificări și în analizele de sânge, uneori semnificative, ca în cazul complicării cu abces sau peritonită.
Tratament pentru diverticuloza colonică: regim alimentar cu probiotice și kinetoterapie
Conform medicului, diverticuloza asimptomatică diagnosticată nu beneficiază decât de ajustări în ceea ce privește stilul de viață, având ca scop ameliorarea tranzitului intestinal.
Acești pacienți suferind de constipație au nevoie, pentru menținerea unui tranzit intestinal normal de:
- atingerea, prin dietă și exercițiu fizic, a greutății corporale optime,
- ameliorarea, prin kinetoterapie, a tonusului musculaturii peretelui abdominal.
Când vorbim de medicație, singura indicație pentru diverticuloză este reprezentată de un tratament probiotic, administrat cu regularitate.
Citește aici care sunt cele mai bune probiotice și din ce surse le poți procura.
Ce tratament se recomandă în diverticulita
„Diverticulita necomplicată beneficiază de tratament antispastic pentru atenuarea durerilor abdominale. Diverticulita complicată, cel mai adesea, necesită spitalizare cu regim hidric sau alimentare și hidratare endovenoasă, tratament medical complex. În unele cazuri, poate fi nevoie de intervenție chirurgicală de urgență.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Ca orice boală digestivă, regimul alimentar reprezintă atât o componentă de bază, indispensabilă, a tratamentului, cât și o metodă eficientă de prevenție.
Medicul reamintește că diverticuloza colonică și complicația ei cea mai frecventă și redutabilă – diverticulita – apar la persoanele cu dietă săracă în fibre, respectiv leguminoase, cereale integrale, fructe și legume proaspete, dar bogată în carne roșie.
Scopul dietei, care trebuie să devină un stil alimentar permanent și nu doar o schimbare de moment, până la dispariția simptomatologiei, este atingerea unor obiective care fac improbabilă instalarea diverticulozei, la persoanele sănătoase sau apariția complicațiilor la cei deja diagnosticați.
Menținerea unui tranzit intestinal normal și alimente interzise în diverticulită
Specialistul spune că dieta presupune reducerea consumului de carne, în general, și de carne roșie, în special, la maximum două porții pe săptămână și creșterea cantității de legume și fructe în hrana zilnică:
- mici porții de salată de sezon la fiecare masă,
- gustări cu fructe proaspete,
- pâine și paste făinoase din făină integrală,
- leguminoase (fasole, mazăre, linte, bob, soia),
- lapte bătut sau kefir, de preferat din lapte de capră, la micul dejun.
Hidratarea corectă este, de asemenea esențială.
Află de aici de câtă apă ai nevoie zilnic pentru un nivel optim de hidratare.
Alimente interzise în diverticulită
Consumul de carne roșie trebuie să fie limitat și nu există studii concludente care să evidențieze o listă de alimente interzise în general în caz de diverticulită. În trecut, medicii recomandau o dietă săracă în fibre, bazată în principal pe supe clare și alte lichide, mai ales în puseele de diverticulită. Și în prezent, unii specialiști prescriu o dietă bazată pe lichide în pusee. Iar pe măsură ce simptomele se atenuează, se poate trece la o dietă săracă în fibre până ce starea pacientului se ameliorează. Ulterior, se poate ajunge din nou la o dietă bogată în fibre.
Însă în prezent, se recomandă mai degrabă un regim alimentar personalizat pentru fiecare pacient în parte. Astfel, pacienții pot constata că unele alimente le agravează simptomele, în timp ce altele le atenuează.
Există, de asemenea, studii care arată că dieta FODMAP ar putea preveni sau corecta diverticulita.
Află de aici în ce constă dieta FODMAP și cum o ții corect.
Exercițiu fizic
„Combaterea sedentarismului este un alt aspect important, dacă dorim normalizarea tranzitului intestinal. Eu recomand kinetoterapie în clinici de recuperare specializate, în astfel de afecțiuni, deoarece niciun sedentar, din propria mea experiență, nu se va apuca de bună voie de exercițiu fizic.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Găsește aici câteva exerciții fizice pentru începători.
Inițierea exercițiului fizic în cadru instituționalizat, în clinici de recuperare specializate, are multiple avantaje, potrivit medicului internist:
- pacientul este evaluat și se va iniția un program strict, adaptat statusului locomotor și general al respectivului pacient;
- programul se adaptează permanent, în funcție de evoluție;
- pacientul este susținut psiho-emoțional de kinetoterapeut, dar și de prezența celorlalți pacienți în sala de kinetoterapie.
Atingerea greutății corporale corecte
Atât timp cât mâncăm cantități corecte de mâncare, mâncăm mâncarea corectă și facem exercițiu fizic minimum 150 de minute pe săptămână, greutatea va reveni la normal, împreună cu multe alte aspecte favorabile în planul sănătății și al stării de bine.
Menținerea unei flore intestinale sănătoase
„Pe lângă principiile alimentare discutate deja și evitarea consumului nejustificat de antibiotice, antiinflamatoare și antiulceroase din clasa omeprazolului (Controloc, Nexium, Lanzul, Nolpaza), vă sfătuiesc să consumați, cu regularitate, lapte bătut sau kefir (dar în cantități mici deoarece lactatele induc sau întrețin inflamația cronică generalizată în organism) și murături la saramură, care suportă un proces de fermentație lactică.“
Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă
Aceste murături se pot obține, indiferent de sezon: în anotimpul rece avem varza murată și zeama de varză, murăturile la saramură, iar în sezonul cald, putem avea oricând castraveți murați, de vară.
Ceaiuri pentru diverticulită
Unele plante și-au dovedit de-a lungul timpului calitățile antiinflamatorii și sunt utile și în caz de diverticulită.
Astfel, unele studii confirmă beneficiile ghimbirului, turmericului și rozmarinului, sub formă de ceai sau de suplimente în caz de diverticulită.
