Diareea infecțioasă apare, de obicei, din cauza igienei precare și cei mai predispuși să o dezvolte sunt copiii. Tot cei mici sunt și cei mai vulnerabili, când vine vorba de complicații, așa cum e deshidratarea. De aceea, în cazul lor – dar nu numai- e neapărat necesară vizita la medic.
Atenție, diareea poate fi și un simptom de COVID-19, chiar și în lipsa febrei! Dacă bănuiți că ați intrat în contact cu o persoană infectată cu noul coronavirus, anunțați medicul dacă experimentați acest simptom.
„Diareea infecțioasă apare în momentul în care în organism pătrunde un agent patogen de natură bacteriană, virală sau parazitară. În marea lor majoritate prin transmitere fecal-orală, mai exact prin existența patogenilor în materiile fecale ale unei persoane infectate care trec la o persoană sănătoasă.
Această cale apare prin lipsa unei igiene sanitare adecvate (mâini murdare, fructe/legume nespălate, etc) sau prin apă contaminată cu particule infectante,” explică dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog.
Infecțiile transmise astfel pot fi, conform medicului:
- bacteriene – salmonella, escherichia coli, campylobacter;
- prin mecanism toxic – bacteria produce toxina responsabilă de simptome sau invaziv – bacteria penetrează peretele intestinal;
- virale – hepatita A, enterovirusuri, norovirusuri, rotavirusul, coronavirusuri;
- protozoare – giardia;
- helminți – viermi parazitari.
Diareea infecțioasă poate fi provocată de diferiți germeni
Contextul în care apare diareea poate fi și el orientativ asupra germenului patogen. De exemplu, toxiinfecțiile alimentare colective pot fi produse de Salmonella, E.Coli, Clostridum perfringens, Rotavirus, Norovirus sau prin toxina produsa de Stafilococul auriu, conform medicului gastroenterolog.
Ele se caracterizează printr-o gastroenterită ce apare simultan la mai multe persoane din aceeași colectivitate, fie la aproximativ 6 ore pentru Stafilococul Auriu sau la 14 ore pentru Clostridum perfringens și, în general, se transmite prin alimente contaminate precum creme, înghețate, serbeturi.
În cazul copiilor din țări în curs de dezvoltare, mai frecvente sunt infecțiile cu E.Coli enterotoxigen și Rotavirus.
Diareea călătorului și diareea de la antibiotice
”Dacă vorbim de persoane imunodeprimate (precum persoanele infectate cu HIV în stadiul SIDA), frecvența cea mai mare o au diareile cu bacterii/virusuri oportuniste care, pentru o persoană sănătoasă nu reprezintă o problemă și nu produc simptome,” precizează dr. Georgiana Mănăilă.
„Diareea călătorului, o formă foarte frecventă, în cazul turiștilor, legată de igiena locului vizitat, poate fi produsă în 4 din 5 situații prin infecție bacteriană, în special cu E.Coli dar nici infecția virală nu este exclusă. În cazul copiilor ce călătoresc alături de adulți, întâlnim frecvent infecția Giardia.
dr. Georgiana Mănăilă, medic gastroenterolog
O entitate frecventă, de asemenea, este diareea post-antibiotică, ce apare prin dezechilibrul florei intestinale și este, de multe ori, produsă de bacteria Clostridium Difficile, germen ce secretă o toxină ce produce inflamația colonului.
Salmonella și E. Coli dau diaree cu sânge
Medicul atrage atenția că, în cazul unei bacterii invazive (Shigella, Salmonella, Yersinia, E.Coli entero-invaziv), vom întâlni o formă de diaree purulentă sau cu mucus, uneori cu sânge, acompaniată de dureri abdominale, tenesme (senzația de tensiune uneori dureroasă ce însoțește dorința de a avea scaun).
Tabloul clinic dat de infecțiile cu bacterii toxigene este reprezentat de diaree apoasă, în cantitate mare (toxina se leagă de pereții colonului și antrenează hipersecreție de apă și electroliți).
Tot o diaree hidrică apare și în cazul infecțiilor virale, cu instalare rapidă, uneori fără durere abdominală dar cu vărsături.
Diareea infecțioasă la copiii care intră in colectivitate
”În cazul copiilor, riscul acestora de a dezvolta o diaree bacteriană crește în momentul intrării în colectivități precum grădinița sau școala. Aceștia sunt mai predispuși în a se infecta, în aceste cazuri (dar nu numai) pentru că nu întotdeauna copilul se spală pe mâini înainte de a băga mânuța în gură sau înainte de masă,” adaugă dr. Mănăilă.
Medicul menționează că există o serie de infecții pentru care adultul a dezvoltat deja imunitate și/sau poate face forme de boală asimptomatice la același agent patogen la care copilul poate face diaree chiar severă.
Un exemplu în această privință rămâne cea mai frecventă cauză de gastroenterită acută între 0 și 5 ani și anume infecția cu rotavirus. În cazul acestei infecții, apare o formă de diaree severă cu scaune abundente uneori cu sânge, febră, vărsături. Această situație apare, în general, la copiii mici, din creșe, pentru că odată cu creșterea în vârstă, copiii mai mari și adulții pot fi asimptomatici.
Salmonella este contagioasă și când nu mai sunt simptome
„Să nu uităm că există vaccin contra rotavirusului care poate evita apariția acestei boli la copiii mici,” punctează specialistul în gastroenterologie.
Diareile bacteriene precum cele produse de salmonela sau shigella apar, conform medicului, în cadrul epidemiilor familiale sau în colectivități, infecție care poate avea manifestări atât în cazul adulților, cât și în cazul copiilor.
În cazul salmonellei trebuie precizat faptul că uneori după un episod acut poate apărea eliminarea în continuare a bacteriei prin materiile fecale ceea ce duce la risc de transmitere mai departe a infecției.
Adulții pot fi imunizați sau asimptomatici la diareea infecțioasă
În cazul infecției cu E.coli enterohemoragic, bacteria produce o toxină care se manifestă, fie prin diaree banală, fie poate duce la diaree sangvinolentă sau chiar sindrom hemolitic-uremic cu manifestări importante și grave la nivelul vaselor și celulelor sangvine.
Acest sindrom hemolitic-uremic poate apărea, potrivit gastroenterologului, la toate vârstele însă este mai frecvent la copii sau la persoanele vârstnice.
”Transmisibilitatea către adult în cazul unei diarei la copil depinde deci de natura agentului patogen. Ele se pot transmite dar fără a produce manifestări sau este posibil ca adultul să fie deja imunizat (cum este în cazul infecției hepatitice A) sau, de la caz la caz, infecția poate produce și la adult simptome similare cu cele ale copilului,” mai explică medicul Georgiana Mănăilă.
Deshidratarea, cea mai importantă complicație pentru diaree infecțioasă
Complicatiile acestor infecții pot merge de la deshidratare (se pierde apă prin intermediul scaunului moale și voluminos), dezechilibre hidroelectrolitice (cum este hipopotasemia – potasiul este secretat de colon iar în cazul unei diarei prelungite apare eliminarea în exces a acestuia ducând la hipopotasemie), septicemii (în cazul bacteriilor care trec bariera intestinală și invadează organismul), sindrom hemolitic-uremic.
Medicul atrage atenția că este importantă evitarea deshidratării, cea mai frecventă complicație a diareei prelungite și totodată cea pe care se poate acționa cel mai ușor chiar de acasă.
Rehidratarea se face oral, prin lichide; apă simplă sau apă de orez, suc de morcovi, ceaiuri, soluții de rehidratare.
Dintre alimentele antidiareice medicul menționează:
- pâine prăjită,
- orez, tapioca,
- carne de pui,
- ouă fierte,
- unele fructe precum banane.
Sepsisul, o complicație amenințătoare de viață
În cazul diareilor prelungite apar dezechilibre hidro-electrolitice din cauza pierderii electroliților precum potasiu, sodiu, magneziu, care pot da, la rândul lor manifestări clinice precum stare generală alterată, oboseală, somnolență.
Dr. Mănăilă precizează că există situații în care o diaree infecțioasă poate duce la sepsis, complicație importantă și care necesită urgent tratament medical.
În acest caz, scade tensiune arterială, crește frecvența respiratorie. Sepsisul poate evolua în șoc septic, caz în care apar disfuncții de organe, hipotensiune, febră.
Nu orice diaree produce șoc septic și este important să alegem momentul potrivit de a merge la medic.
Când să mergeți urgent la medic
„Este foarte importantă prezentarea la medic în caz de diaree prelungită și abundentă sau cu sânge și/sau mucus, dacă apare după o călătorie, dacă apare la o persoană imunodeprimată sau vârstnică, dacă apare după un tratament antibiotic și nu încetează la finalizarea antibioterapiei,” completează gastroenterologul.
De asemenea, este necesară prezentarea la medic dacă diareea este acompaniată de:
- –febră,
- -dureri abdominale intense,
- -vărsături repetate,
- -alterări ale stării generale, somnolența, pierderea cunoștinței (care pot apărea în cazul complicațiilor diareei precum deshidratarea).
”Contextul în care apare diareea poate fi orientativ; un exemplu actual ar fi cel al infecției cu noul coronavirus SARS-COV2 ; s-au descris situații (ce e drept, nu frecvente) în care singura manifestare de infecție este diareea. În situația în care știm că am intrat în contact cu o persoană infectată, există și varianta ca infecția cu acest virus să fie cauza diareei (cu sau fără febră asociată). Este deci necesară prezentarea la medic,” atenționează dr. Mănăilă.
Un alt exemplu de context orientativ este, potrivit gastroenterologului, situația în care diareea apare după consumarea acelorași alimente, într-o colectivitate, cu apariția diareei în cadrul mai multor membri ai comunității respective. Dacă este persistentă, sau dacă deja se cunoaște agentul cauzal (de exemplu alți membri ai comunității diagnosticați cu infecție cu Salmonella ), evident se impune prezentarea la medic pentru tratament.
Hidratarea este extrem de importantă în diareea infecțioasă
Este important să cunoaștem, în primul rând, ceea ce putem face înainte de a ajunge la medic. „După cum menționam mai sus, cea mai întâlnită complicație a diareei infecțioase este deshidratarea prin pierderea unei cantități mari de apă prin scaun și, uneori, prin vărsăturile asociate sau chiar prin febră,” adaugă medicul.
Odată cu pierderea apei, apare și pierderea de electroliți asociată ducând la dezechilibre hidro-electrlitice. Este bine de știut că trebuie să încercăm, fie că este vorba de diaree la adult sau la copil, să compensăm aceste pierderi prin hidratare orală. Totuși, dacă diareea survine la copii mici este întotdeauna o idee bună să mergem înainte la medic.
Băuturile pentru sportivi, o bună soluție
Pentru o bună rehidratare, există mai multe variante. În primul rând, poate v-ați întrebat de ce există băuturi pentru sportivi pentru rehidratare în magazinele de specific și nu este de ajuns să bea simplă apă plată sau sucuri cu care ne hidratăm cu toții.
”Explicația este faptul că aceste băuturi conțin o cantitate anume de glucide și sodiu care favorizează absorbția apei când acestea sunt în cantitatea bună, nici mai mult nici mai puțin (explicația este puțin mai complicată și se regăsește în transportorii de la nivelul peretelui intestinal care prin absorbția glucozei antrenează o mai bună absorbție concomitentă a apei însă doar când cantitatea este potrivită). Cu alte cuvinte, există o anumită concentrație de glucoză și minerale în apă care pot ajuta la o mai bună hidratare,” precizează medicul Georgiana Mănăilă.
Există în farmacii soluții de rehidratare (este însă important să cerem sfatul medicului înainte de a le folosi, mai ales dacă vorbim despre copii), care pot ajuta la înlocuirea apei și electroliților pierduți.
REȚETĂ
Totuși, în lipsa acestora, simpla apă poate ajuta pentru a ne rehidrata sau, există și varianta de a prepara soluții de rehidratare în casă pentru persoanele fără contraindicații la ingredientele menționate. Specialistul gastroenterolog ne sfătuiște să preparăm această soluție prin adăugarea de 25 g de zahăr, 2,6 g de sare și 1 L apă, însă aceasta nu conține, în final cantitățile recomandate de OMS.
- La copii trebuie cerută părerea pediatrului înainte de a administra soluția pregătită în casă.
- În cadrul alimentației este bine să includem bananele pentru aportul de potasiu care poate să fie scăzut. Până la normalizarea tranzitului, evitați alte fructe și legume
- Putem include în alimentație carne de pui fiartă, supă de legume, orez, pâine uscată sau covrigei, paste simple.
Diareea infecțioasă. Pot fi necesare antibioticele
„În afară de alimentație și rehidratare, în anumite cazuri, infecțiile necesită tratament antibiotic. Medicul poate decide ce fel de tratament antibiotic după suspiciunea/ confirmarea unei infecții bacteriene sau fungice,” subliniază dr. Mănăilă.
Tratamentul cu antibiotic se întinde pe câteva zile sau chiar săptămâni în funcție de decizia medicului și de agentul patogen identificat.
Uneori, sunt necesare teste de scaun precum examen coprocitologic, coproparazitologic. De asemenea, medicul gastroenterolog menționează că nu orice diaree are etiologie infecțioasă (uneori cauzele sunt boli mai serioase care afectează mucoasa colonică și care necesită uneori tratamente îndelungate).
Probioticele restabilesc echilibrul florei intestinale
Este important să evităm automedicația cu antibiotice întrucât alegerea antibioticului potrivit trebuie decisă de medic. Spre exemplu, dacă vorbim despre cauze virale, antibioticul nu se recomandă.
Tot din schema de tratament fac parte probioticele, care se pot da uneori concomitent cu tratamentul antibiotic pentru restabilirea florei intestinale normale.
„Este important de reținut faptul ca uneori diareea infecțioasă poate avea consecințe mai serioase și să nu uitam semnele care trebuie luate în considerare în decizia de a ne prezenta la medic cât mai repede,” conchide specialistul în gastroenterologie.