Patru metode demonstrate să-ți crești nivelul de hemoglobină

Hemoglobina mică asociată anemiei poate avea consecințe semnificative asupra sănătății, începând de la simptome ușoare, cum ar fi oboseala și slăbiciunea, până la probleme grave, inclusiv insuficiență cardiacă și complicații neurologice. Pentru a remedia această situație, există mai multe metode eficiente. Una dintre abordări constă în adoptarea unei diete bogate în alimente cu conținut ridicat de fier și acid folic, esențiale pentru producerea hemoglobinei.

Un alt aspect important este optimizarea absorbției fierului prin consumul de alimente bogate în vitamina C și vitamina A: astfel putem sprijini procesul de refacere a nivelului hemoglobinei. De asemenea, activitatea fizică regulată – în special exercițiile de forță de intensitate moderată – poate contribui semnificativ la creșterea numărului de eritrocite și a concentrației de hemoglobină.

Aceste strategii, combinate cu un tratament medicamentos adecvat, pot juca un rol crucial în redresarea nivelului de hemoglobină.

Dr. Antoanela Curici, asistent universitar, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România, și dr. Corina Ionescu, scientific medical advisor Synevo România, au explicat, pentru SmartLiving.ro, ce face hemoglobina să fie atât de importantă pentru organism și de ce ar trebui să ne preocupăm să o menținem în valori normale.

Ce este hemoglobina

Hemoglobina este o proteină cu structură complexă care transportă oxigenul de la plămâni la celule, facilitând astfel desfășurarea în condiții optime a proceselor celulare. Hemoglobina preia oxigenul prin difuziune la nivelul capilarelor alveolare, sângele oxigenat ajunge la nivelul inimii, de unde este distribuit în corp prin intermediul circulației sistemice. Oxigenul este minim solubil în plasmă, astfel încât circulă, preponderent, legat de hemoglobină. 

Transportul deficitar al oxigenului este responsabil pentru producerea la nivelul celular/tisular a hipoxiei, ischemiei, cianozei și necrozei tisulare și, ulterior, dacă deficitul persistă, pentru hipoxemia generalizată (scăderea presiunii și a cantității de oxigen din sângele arterial), afectând întregul organism. 

Pentru a asigura funcționalitatea hemoglobinei, aceasta circulă în interiorul unei celule sanguine înalt specializată pentru acest rol, și anume eritrocitul sau globula roșie. Eritrocitul este o celulă sanguină fără nucleu al cărei rol principal îl reprezintă depozitarea și transportul hemoglobinei și care rezistă în circulație aproximativ 120 de zile. Pe durata sa de viață, un eritrocit traversează circulația sistemică a unui organism adult sănătos, în medie, de aproximativ 300.000 de ori, potrivit Cambridge.

Estimările empirice apreciază că fiecare eritrocit conține sute de milioane de molecule de hemoglobină (aproximativ 270 de milioane). La saturație maximă în oxigen, un singur eritrocit transportă peste un miliard de molecule de oxigen la o singură trecere între circulația pulmonară și cea sistemică.

Află de aici tot ce trebuie să știi despre coagularea normală a sângelui și când apar probleme.

Valori normale pentru hemoglobină 

La adulți, valorile normale ale hemoglobinei variază, în funcție de gen, de rasă și de vârstă, astfel:

Categorie	Valori de referință pentru hemoglobină (g/dL)
Bărbați	13,8 – 17,2
Femei	12,1 – 15,1
Femei însărcinate	> 11
Bărbați vârstnici	12,4 – 14,9
Femei vârstnice	11 – 13,8

În cazul copiilor, valorile de referință pentru hemoglobină diferă astfel, potrivit Medicinenet.com:

• Nou-născuți: 17-22 g/dL
• Bebeluși de o săptămână: 15-20 g/dL
• Bebeluși de o lună: 11-15 g/dL
• Copii: 11-13 g/dL

Hemoglobina mică poate avea mai multe cauze posibile

Scăderea nivelului de hemoglobină poate avea multiple cauze, iar acestea pot fi împărțite în mai multe categorii, incluzând:

• Deficitul de fier: este cea mai comună cauză a anemiei. Poate fi cauzat de o dietă săracă în fier, sângerări cronice (de exemplu, din tractul gastrointestinal sau menstruație abundentă), malabsorbție a fierului în intestin, sarcină sau alăptare.

• Anemii hemolitice: acestea apar atunci când eritrocitele (globulele roșii) sunt distruse mai rapid decât sunt produse. Pot fi de cauză congenitală sau dobândită și pot fi determinate de infecții, boli autoimune, deficiențe enzimatice sau alergii la medicamente.

• Anemii aplastice: acestea apar atunci când măduva osoasă nu produce suficiente celule sanguine, inclusiv eritrocite. Cauzele pot include infecții virale, expunerea la substanțe toxice sau boli autoimune.

• Deficitul de vitamine și minerale: scăderea nivelului de vitamine esențiale, cum ar fi acidul folic și vitamina B12, poate duce la anemie megaloblastică, care afectează producția de eritrocite.

• Boli cronice: anumite afecțiuni cronice, cum ar fi bolile renale inflamatorii cronice sau cancerele, pot afecta producția de eritrocite sau pot provoca sângerări cronice, contribuind la scăderea nivelului de hemoglobină.

• Talasemie: aceasta este o afecțiune genetică care afectează producția normală a hemoglobinei și poate duce la anemie.

• Infecții cronice: unele infecții cronice, cum ar fi infecția cu HIV, pot determina scăderea nivelului de hemoglobină.

• Boli hepatice: bolile hepatice severe pot afecta producția de proteine necesare pentru transportul fierului și hemoglobinei în sânge.

• Cancerul: anemia poate fi o consecință a cancerului sau a tratamentului cancerului, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia.

Medicamente care scad hemoglobina

Există câteva categorii de medicamente care, în anumite circumstanțe sau doze, pot duce la hemoglobină scăzută. Acestea includ:

• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): unele AINS, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul, pot provoca sângerări gastro-intestinale, care, în cazuri severe sau prelungite, pot duce la scăderea nivelului de hemoglobină.
• Antibiotice: anumite antibiotice, cum ar fi sulfamidele și cefalosporinele, pot provoca scăderea nivelului de hemoglobină prin afectarea formării de celule sanguine în măduva osoasă.
• Anticoagulante: medicamentele anticoagulante, cum ar fi warfarina sau heparina, pot determina sângerări excesive, care pot contribui la scăderea nivelului de hemoglobină.
• Medicamente imunosupresoare: unele medicamente folosite pentru a suprima sistemul imunitar, precum metotrexatul sau azatioprina, pot afecta producția de celule sanguine, inclusiv a eritrocitelor.
• Medicamente folosite în tratamentul cancerului: anumiți agenți chimioterapici, în special cei care afectează măduva osoasă, pot determina scăderea nivelului de hemoglobină.
• Medicamente pentru tratarea afecțiunilor renale: în cazul insuficienței renale severe, anumite medicamente folosite pentru gestionarea acestei afecțiuni pot contribui la scăderea nivelului de hemoglobină.
• Medicamente pentru tratamentul infecției cu HIV: unele medicamente folosite în terapia antiretrovirală pot avea ca efect secundar scăderea nivelului de hemoglobină.

Cum se identifică o anemie: hemoglobină și hematocrit scăzute

Diagnosticul de anemie cuprinde o umbrelă de afecțiuni eterogene care evoluează cu scăderea numărului de eritrocite, a hematocritului, și a concentrației eritrocitare de hemoglobină la valori care afectează în mod negativ funcția cardiovasculară, funcțiile neurologice și pe cele metabolice ale organismului. Netratată, anemia evoluează către disfuncții majore de organe și sisteme din cauza insuficientei oxigenări a acestora, putând ajunge până la insuficiență cardiacă, comă și deces.

Anemia se definește ca valori ale hemoglobinei sub valoarea de 13,7 g/dL la bărbați cu vârste între 20 și 59 ani și 13,2 g/dL pentru bărbații cu vârsta minimă 60 de ani, iar pentru genul feminin, sub valori de 12,2 g/dL, indiferent de vârstă.

În funcție de cât de scăzută este valoarea hemoglobinei, anemia poate fi:

• Ușoară: valoarea Hb între 10 și 12 g/dl
• Moderată: valoarea Hb între 7 și 10 g/dl
• Severă: valoarea Hb sub 7 g/dl.

Hemoglobina scăzută sub 5 g/dl poate duce la insuficiența cardiacă și deces. 

Cel puțin o persoană din cinci are hemoglobina scăzută

Există adulți care au în mod normal valori mai mici ale hemoglobinei și care se încadrează în distribuția normală pentru valorile hemoglobinei. În aceste cazuri, raportarea variației în timp a valorilor hemoglobinei la propria persoană reprezintă cea mai bună referință pentru identificarea modificărilor stării de sănătate.

La nivel global, prevalența anemiei indiferent de grupa de vârstă și de gen a fost de 22,8% în 2019. Aceasta înseamnă că cel puțin o persoană din cinci, la nivel mondial, suferă de anemie.

Simptomele anemiei sunt nespecifice, singura modalitate de diagnostic rămânând testele de laborator. Daca anemia se instalează treptat, manifestările sunt:

• fatigabilitate (oboseală),
• slăbiciune marcată,
• rezistență scăzută la efort fizic,
• stare generală de rău,
• dispnee (dificultăți de respirație),
• cefalee,
• tulburări cognitive (de exemplu, de memorie, de atenție) și altele.

Apar, de asemenea, modificări la nivelul tegumentelor și mucoaselor: paloare în cazul anemiilor prin deficit de hemoglobină, sau icter în cazul anemiilor hemolitice. 

Anemia prin deficit de fier, cea mai frecventă formă

Dacă anemia apare brusc, printr-un traumatism ce cauzează hemoragie acută, simptomele pot fi: confuzie, amețeală, sete (prin deshidratare) până la pierderea conștienței.

În cele mai multe cazuri, anemia este asimptomatică.

Lipsa de fier în organism poate ascunde tumori maligne, hemoragii sau ulcer. Citește aici despre rolul acestui mineral în organism și despre simptomele pe care le provoacă deficitul

Este important pentru starea de sănătate a fiecărui individ să efectueze controalele anuale de rutină și să se prezinte la medic la apariția semnelor fizice, oricât de nespecifice (de exemplu, oboseală). Prelevarea unei probe de sânge pentru hemograma permite atât determinarea valorilor hemoglobinei, cât și ale altor indici hematologici și ale celularității sanguine pe cele trei linii principale de celule: leucocite, eritrocite și trombocite. Acestea pot îndruma medicul clinician către un diagnostic rapid și precoce. 

Cea mai frecventă formă de anemie este anemia prin deficit de fier, aceasta putând fi diagnosticată în cazul restricțiilor dietare de fier, al absorbției alterate gastro-intestinale a fierului sau în cazul pierderilor accelerate (menstruație, sarcina și alăptarea, sechestrare splenică a hematiilor, hemoliză intravasculară). 

Pentru sănătatea noastră atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, este important să consultăm medicul curant ori de câte ori identificăm valori scăzute ale hemoglobinei la analizele de rutină sau la analize făcute în scopul identificării altor parametri biochimici sau hematologici. Anemia poate avea cauze simple, reversibile sau o etiologie cu potențial amenințător pentru viață, iar diagnosticul precoce și complet poate fi critic pentru starea noastră de bine.

Necesarul zilnic de fier

Absorbția fierului din alimentație necesită un pH gastric acid și celule intestinale normale la nivelul mucoasei duodenale.

Ingestia de fier zilnică recomandată pentru un adult variază în funcție de necesarul de consum al organismului, astfel:

• bărbat adult: 8 mg fier/zi;
• femeie adultă: 19 mg fier/zi;
• femeie însărcinată: 27 mg fier/zi;
• femeie care alăptează: 10 mg fier/zi.

Pentru a produce suficiente eritrocite sănătoase, în afară de fier, organismul are nevoie și de un aport echilibrat de folați și vitamina B12. O dietă care nu include aceste vitamine și este lipsită și de alți nutrienți-cheie poate duce la scăderea producției de hematii. Procesul respectiv poate determina un tip de anemie generat de deficitul acestei vitamine, cunoscută și sub numele de anemie pernicioasă.

4 metode de susținere a creșterii hemoglobinei în anemia prin deficit de fier

În cazul în care ai o anemie prin deficit de fier, creșterea hemoglobinei poate fi susținută prin câteva metode la îndemână, potrivit Medical News Today.

1. Alimente care cresc hemoglobina

O dietă bogată în alimente care conțin fier asigură cantitatea de fier necesară funcționării normale a hemoglobinei, în condițiile în care absorbția gastro-intestinală se desfășoară în condiții normale și nu există pierderi de sânge oculte (neidentificate, microscopice).

Fierul provenit din alimente de origine animală este fier provenit din grupări hem și este mai ușor absorbit în organism decât fierul provenit din alimente de origine vegetală care este fier non-hem.

Alimente bogate în fier:

• ficat și alte organe de vită – 6,5 mg fier/100 g;
• scoici – 2,91 mg fier/100g;
• stridii – 8,26 mg fier/100g;
• spanac – 2,7 mg fier/100g;
• carnea roșie (vită) – 2,47 mg fier/100g;
• produse din soia (tofu, edamame);
• fructe uscate (caise) – 2,66 mg fier/100 g;
• ciocolată neagră – 5,38-10,12 mg fier/100 g;
• linte – 3,3 g/100 g (linte fiartă);
• fasole neagră – 2,2 mg fier/100g;
• unt de arahide – 1,9 mg/100 g;
• cereale fortificate cu fier;
• ouă – 1,2 mg/100 g;
• broccoli – 0,7 mg/100 g.

În același timp, studiile au demonstrat că, dacă bei cafea, ceai negru, ceaiuri din plante sau vin, absorbția fierului va fi deficitară. Aceste băuturi conțin polifenoli și inhibă absorbția fierului.

2. Creșterea consumului de alimente bogate în folat

Folații joacă un rol esențial în producerea de hemoglobină, în special în producerea grupării hem. Deficitul de folați împiedică maturarea eritrocitelor ceea ce conduce la anemie.

Alimente care reprezintă surse optime de folați:

• carnea de vită,
• spanac,
• orez,
• alune/arahide,
• oleaginoase (fasole, mazăre),
• avocado,
• salată.

3. Optimizarea absorbției fierului

Alimentele bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, căpșunile, legumele cu frunze verzi, cresc cantitatea de fier absorbit. De asemenea, vitamina A și betacarotenul susțin absorbția fierului la nivel intestinal.

Unul dintre cele mai eficiente alimente pentru creșterea nivelului hemoglobinei este rodia. Un studiu a demonstrat că sucul de rodie (500 ml/zi) timp de două săptămâni crește nivelul eritrocitelor, concentrația de hemoglobină și hematocrit la persoanele sănătoase.

Și sucul de sfeclă roșie are un efect benefic semnificativ asupra hemoglobinei, a demonstrat o altă cercetare. Potrivit specialiștilor, sucul de sfeclă roșie este una dintre cele mai eficiente metode de creștere a nivelului de hemoglobină. Nu este doar bogat în fier și vitamina C, ci și în acid folic, potasiu și în fibre.

Citește aici cum se tratează anemia. De la vitamine pentru anemie, până la transfuzii de sânge și transplant.

4. Activitate fizică regulată, de intensitate moderată sau susținută

Există evidențe clinice care demonstrează creșterea numărului total de eritrocite și a concentrației de hemoglobină în urma activității fizice regulate, în special a exercițiilor de forță de intensitate moderată. Mecanismul de acțiune cel mai probabil implică stimularea eritropiezei și optimizarea micromediului hematopietic.

Sunt necesare studii suplimentare, cu metodologie riguroasă și putere statistică mare pentru a identifica tipul adecvat de exerciții cu impact optim asupra nivelurilor de hemoglobină pentru ca acest tip de intervenție să fie susținut de ghidurile de tratament al anemiei.