Ce analize uzuale sunt recomandate femeilor în funcție de vârstă

Ce analize uzuale sunt recomandate femeilor în funcție de vârstă

    Fiecare etapă din viața unei femei vine cu schimbări importante în organism, dar și cu unele provocări pentru sănătate. Analizele medicale periodice trebuie să țină cont de aceste etape. Aflăm în continuare ce ar trebui să includă un pachet de analize uzuale în funcție de vârsta femeii. 

    Din adolescență și până la vârsta a treia, femeile trec printr-o multitudine de schimbări fizice și hormonale care le fac vulnerabile în fața unor probleme de sănătate. Pentru a le preveni sau a le diagnostica din timp, este important ca analizele anuale sau periodice să țină cont de toate aceste schimbări.

    Împreună cu asistent universitar dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România, detaliem în continuare analizele și investigațiile recomandate femeilor, pe categorii de vârstă.

    Analize uzuale pentru adolescente

    Calciu, magneziu și fier

    Odată cu modificările hormonale care survin în adolescență, la setul de analize uzuale recomandat copiilor se adaugă alte câteva determinări importante. Adolescența este o perioadă marcată de un ritm de creștere accelerat, în care masa osoasă se mărește cu aproximativ 45% și ajunge la densitatea maximă, pentru ca mai târziu, la vârsta adultă, să scadă cu 1% în fiecare an. O dezvoltare optimă a oaselor în tinerețe oferă mai târziu protecție împotriva osteoporozei și a riscului de fracturi. Calciul este esențial pentru susținerea acestei creșteri, iar un aport necorespunzător în intervalul de vârstă 14-18 ani pune în pericol sănătatea oaselor. 

    Aportul de calciu este pe cât de important, pe atât de neglijat în anii adolescenței la nivel global, semnalează medicii. 9 din 10 fete și 7 din 10 băieți nu reușesc să-și asigure necesarul zilnic recomandat, potrivit unui studiu citat de Purdue University, din SUA. 

    Magneziul este un alt mineral important în anii adolescenței, fiindcă ajută absorbția calciului și este implicat, deci, în dezvoltarea osoasă. Anemia prin deficit de fier este o afecțiune întâlnită frecvent printre adolescente, motiv pentru care fierul (feritina) trebuie trebuie să fie inclus în setul de analize recomandate lor, alături de calciu și de magneziu. 

    Măsurarea colesterolului începe din adolescență

    „Obiceiurile alimentare devin o opțiune personală din adolescență. Părinții nu mai pot controla în totalitate alimentația adolescentului, iar preferințele sale proprii pot să afecteze aportul acestor minerale importante. În plus, la profilul de analize uzuale se poate adăuga profilul lipidic”, recomandă dr. Antoanela Curici.

    Este unanim acceptat faptul că, în copilărie, colesterolul total joacă un rol important în dezvoltarea optimă a sistemului nervos central. În adolescență, însă, colesterolul mărit poate favoriza apariția unor boli cardiovasculare cu debut precoce.

    Ca test de screening, profilul lipidic este recomandat copiilor și adolescenților astfel: o testare în intervalul de vârstă 9-11 ani și, ulterior, între 17 și 21 de ani. Monitorizarea la intervale regulate, stabilite de un medic specialist (pediatru sau cardiolog) este recomandată celor care au factori de risc pentru boli cardiovasculare: obezitate, hipertensiune arterială sau istoric familial de boli cardiace cu debut precoce. 

    Profilul lipidic, calciul, magneziul și feritina se adaugă profilului de analize uzuale recomandat adolescentelor, care trebuie să includă:

    • o hemogramă;
    • transaminaze pentru evaluarea funcției hepatice;
    • creatinina serică pentru evaluarea funcției renale;
    • glicemia (glucoza serică).

    Analize uzuale pentru femei între 18 și 40 de ani

    Profilul de teste uzuale pentru femei, recomandate cu o frecvență anuală în acest interval de vârstă, trebuie să includă hemograma, creatinina, transaminazele și glucoza serică sau indicele HOMA (ce evaluează rezistența la insulină), dar și dozarea fierului (feritină), calciului ionic și magneziului seric. Necesarul de fier al femeilor se menține crescut până la menopauză, spre deosebire de cel al bărbaților, care crește la pubertate și apoi scade. Aportul de calciu și de magneziu rămâne important pentru femei și în această etapă a vieții, așa încât este indicat ca toate cele trei minerale să fie determinate periodic. 

    Pentru că o parte dintre femei urmează diverse diete de slăbit, ar fi bine să-și dozeze, de asemenea, acidul folic, vitamina B12 și vitamina D, toate cu rol important în răspunsul imun şi buna funcționare a sistemelor digestiv şi nervos, mai recomandă dr. Antoanela Curici.

    Bolile cardiovasculare nu ocolesc femeile

    Adesea omis de femei din lista analizelor periodice, profilul lipidic este la fel de important pentru ele în aceeași măsură ca pentru bărbați. Până la menopauză, hormonii feminini oferă o protecție împotriva bolilor cardiovasculare, însă nu tuturor femeilor.

    „Comparativ cu situația bărbaților, acestea sunt mult mai puțin frecvente la femei în perioada fertilă, dar ele există și nu pot fi ignorate. Societatea Europeană de Cardiologie a atras atenția că există multe femei subdiagnosticate care nu accesează teste de screening și prevenție tocmai din cauza mitului conform căruia afecțiunile cardiovasculare nu afectează femeile până la menopauză. Ele au convingerea că nu vor dezvolta astfel de suferințe și ajung într-o formă avansată de boală, cu infarct miocardic, accident vascular cerebral sau hipertensiune arterială cu complicații”, atrage atenția medicul Antoanela Curici. 

    Infarctul miocardic afectează un număr tot mai mare de femei tinere, semnalează specialiștii Universității Johns Hopkins. Când femeile cu vârsta sub 50 de ani trec printr-un infarct miocardic, riscul lor de deces este mai mare, potrivit Societății Europene de Cardiologie. Bolile cardiovasculare ucid anual de două ori mai multe femei cu vârsta sub 65 de ani, în comparație cu cancerul de sân. 

    Profilul lipidic trebuie să includă:

    • colesterolul total;
    • LDL colesterolul care se depune pe vase și determină apariția infarctului miocardic și a altor afecțiuni cardiovasculare
    • HDL colesterolul, cunoscut drept colesterol „bun”;
    • trigliceridele. 

    În evaluarea riscului de boli cardiovasculare, este important să calculăm și nivelul colesterolului non-HDL, ce reprezintă valoarea obținută prin diferența dintre colesterolul total și HDL colesterol. „LDL colesterolul și trigliceridele sunt principalele particule din circulația sangvină, însă există și alte particule de colesterol, care sunt dificil de cuantificat, dar care pot fi estimate prin acest calcul. Non-HDL colesterolul oferă o evaluare mai cuprinzătoare a riscului cardiovascular decât LDL-colesterolul la indivizii cu hipertrigliceridemie deoarece adaugă si colesterolul remanent la LDL-C și, prin urmare, ține cont de potențialul aterogen al particulelor de lipoproteine.”, recomandă dr. Antoanela Curici. 

    Lipidele din sânge sunt factori predispozanți pentru bolile cardiovasculare, dar există și alți factori asociați, cum este diabetul. Persoanele care suferă de diabet, femei sau bărbați deopotrivă, au un risc mai mare de boli cardiovasculare. În consecință, determinarea glicemiei este importantă și pentru evaluarea riscului cardiovascular. 

    Pachetul general de analize pentru femei gândit de medicii Synevo, alături de alte investigații clinice, poate depista boli în stadii incipiente precum: diabetul, obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, hepatice și anemiile. Până la data de 30.04.2022, profilul de analize beneficiază de o reducere de 15%, atât online, cât și direct în centrele de recoltare Synevo.

    Testul Papanicolau

    Adolescența este, de obicei, perioada de debut a vieții sexuale și primul consult ginecologic ar trebui să aibă loc chiar de atunci. Specialistul le poate recomanda teste hormonale pentru administrarea de contraceptive și un examen citologic Babeș-Papanicolau, mai cunoscut ca testul PAP. „Recomandarea generală este ca, o dată cu începerea vieții sexuale, toate femeile să efectueze anual un test Papanicolau”, spune dr. Antoanela Curici. 

    Testul Babeș-Papanicolau în mediu lichid permite o mai bună acuratețe pentru detecția anomaliilor celulelor recoltate de la nivelul colului uterin, comparativ cu testul clasic. Mediul de transport asigură o excelentă fixare și conservare a specimenului recoltat și, în același timp, elimină factorii de obscurare ai frotiului cervical (sânge, elemente inflamatorii, mucus, microorganisme).

    Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România

    Testarea HPV

    De asemenea, toate femeile active sexual ar trebui să verifice periodic prezența infecției cu HPV. Virusul Papiloma uman (HPV) reprezintă un grup de aproximativ 100 de virusuri înrudite care pot cauza leziuni pe piele, boli cu transmitere sexuală, iar unele tipuri sunt asociate cu un risc crescut de cancer de col uterin, dar și de cancer anal, faringian, orofaringian și penian.

    Organizația Mondială a Sănătății recomandă testarea HPV de screening începând cu vârsta de 30 de ani și apoi, periodic, la 5-10 ani. „Se consideră că, până la această vârstă, cele mai multe infecții HPV sunt tranzitorii, fiind eliminate de către sistemul imun al gazdei în decurs de 1-2 ani și nu se transformă în infecții cu potențial cancerigen. Infecțiile persistente se asociază cu un risc crescut de apariție a leziunilor precanceroase. Astfel, persistența timp de unul sau doi ani, în special a HPV16, prezintă un risc de 20-30% de dezvoltare a unor leziuni mai avansate. Netratate, aceste leziuni au 30% probabilitate de a conduce la cancer cervical invaziv în decurs de 30 de ani, în timp ce doar 1% dintre cele tratate vor deveni invazive. Frecvența testării HPV este stabilită de medicului ginecolog, în funcție de fiecare situație particulară”, detaliază medicul de laborator. 

    Testul PAP în mediu lichid și testul HPV se pot efectua simultan, cu o singură recoltare și din aceeași probă de celule prin pachetul de screening pentru cancerul de col gândit de medicii Synevo. Testarea HPV detectează tipurile cu risc crescut, precum și o genotipare extinsă, care identifică separat principalele genotipuri implicate în apariția cancerului de col uterin: 16, 18, 45, 31, 51 și 52.  Până la data de 30.04.2022, profilul de analize beneficiază de o reducere de 15%, atât online, cât și direct în centrele de recoltare Synevo.

    Evaluarea tiroidei

    Testele uzuale recomandate femeilor trebuie să includă și o verificare a funcției tiroidiene. Printr-un profil al afecțiunilor tiroidiene pot fi depistate hipertiroidismul (creșterea anormală a activității metabolice a glandei endocrine), hipotiroidismul și tiroiditele autoimune. 

    Profilul trebuie să cuprindă următoarele teste: 

    • TSH – hormonul de stimulare tiroidiană;
    • FT4 – tiroxina liberă;
    • Anti-TPO (Anti-tiroidperoxidaza), care este indicat în diagnosticul diferenţial dintre hipotiroidism şi tiroidite autoimune.

    La nivel global, femeile sunt diagnosticate cu boli tiroidiene de patru și până la 7 ori mai frecvent decât bărbații. Verificarea funcției tiroidiene este cu atât mai recomandată româncelor în condițiile în care solul din țara noastră înregistrează un deficit de iod pe zone extinse: în cele subcarpatice, Podişul Transilvaniei, Moldova și Maramureş. Deficitul cronic de iod poate crește riscul de apariție a unui tip de cancer tiroidian. De asemenea, el este periculos în mod deosebit în sarcină și în perioada alăptării.

    În România, avem o incidență crescută de boli tiroidiene. Acestea afectează mai mult femeile decât bărbații. Tiroidita cronică autoimună sau tiroidita Hashimoto este una dintre cele mai frecvente afectiuni endocrine, iar ea este întâlnită cu precădere la sexul feminin. 9 din 10 cazuri sunt înregistrate în rândul femeilor. 

    Asist. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România

    Până la data de 30.04.2022, profilul de afecțiuni tiroidiene este disponibil în centrele de recoltare Synevo cu o reducere de 15%. 

    Analize uzuale pentru femei după 40 de ani

    După vârsta de 40 de ani, femeile intră într-o nouă etapă a vieții, marcată de schimbări hormonale majore. Producția hormonilor sexuali feminini estrogen și progesteron scade progresiv, anunțând apropierea de menopauză. În perioada premergătoare, femeile pot verifica o serie de markeri de predicție ai menopauzei pentru a afla momentul în care aceasta se va instala. În acest sens, medicul ginecolog poate face recomandarea de testare a hormonilor progesteron, estradiol, LH și FSH.

    „De obicei, vârsta de intrare la menopauză este asemănătoare cu cea a mamei, respectiv a bunicii. În apropierea acestor vârste ar trebui efectuat profilul hormonal. Unele studii arată că vârsta la care apare prima menstruație și cea de intrare la menopauză sunt evenimente care se moștenesc genetic de la mame la fiice”, spune dr. Antoanela Curici. 

    Odată cu instalarea menopauzei, unele teste și investigații pot fi efectuate cu o frecvență mai mică. Este cazul testării HPV, care, în general, poate fi recomandată la intervale mai mari de timp. 

    Dozarea vitaminei D și DEXA

    Pe de altă parte, odată cu intrarea la menopauză, apar alte analize importante pe lista celor uzuale. Pe lângă determinarea calciului, importantă la orice vârstă, se adaugă și dozarea vitaminei D. Ambele sunt implicate în metabolismul calciului, iar determinarea lor este importantă fiindcă densitatea osoasă se pierde rapid, mai ales în primii ani după instalarea menopauzei. Un aport redus de calciu și vitamina D va duce la instalarea osteoporozei, boală în care oasele devin fragile și riscul de fracturi crește. 

    De asemenea, femeile aflate la menopauză pot primi de la medic recomandarea de a evalua densitatea osoasă printr-o investigație numită osteodensitometrie osoasă (DEXA). Aceasta folosește raze X pentru a aprecia gradul de reducere a densității osoase. Pe baza acestor analize și investigații, se pot administra suplimente de vitamina D și calciu. 

    Un alt test pe care femeia ar trebui să-l adauge pe lista celor uzuale la vârsta menopauzei este cel de hemoragii oculte din materiile fecale pentru depistarea eventualelor sângerări ale tubului digestiv. „După vârsta de 50 de ani, crește riscul de apariție a cancerului colorectal atât la femei, cât și la bărbați”, explică dr. Antoanela Curici. 

    Toate aceste teste se adaugă profilului de analize periodice recomandat femeilor de orice vârstă, care include hemograma, creatinina, transaminazele și profilul lipidic. Cel din urmă devine deosebit de important după menopauză, când riscul de boli cardiovasculare al femeilor ajunge la același nivel cu al bărbaților. Aceste afecțiuni ucid mai multe femei decât bărbați și reprezintă cauza numărul unu de decese în rândul femeilor, în Europa și la nivel global, semnalează Societatea Europeană de Cardiologie

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare