Tot ce trebuie să știi despre coagularea normală a sângelui și când apar probleme

Coagularea sângelui este un proces complex care previne hemoragiile și ajută la vindecarea rănilor. Însă, atunci când se produce prea rapid, există riscul apariției cheagurilor de sânge care pot duce la afecțiuni severe, amenințătoare de viață uneori. De partea cealaltă, coagularea prea lentă este asociată cu un risc crescut de hemoragie, chiar și din cauza unor răni minore.

Coagularea sângelui este un proces fiziologic ce are ca scop oprirea sângerării în situația apariției unei leziuni vasculare și formarea unui cheag de sânge (numit și tromb). „Fără acest proces, corpul uman nu s-ar putea vindeca în cazul unor răni și ar sângera fără oprire”, a explicat pentru Smart Living dr. Lorin Andrei Ifrim, medic specialist chirurgie vasculară la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

În funcție de organismul fiecărei persoane, procesul de coagulare poate fi mai rapid sau mai lent, dereglat, detaliază specialistul în chirurgie vasculară.

Ce înseamnă coagularea sângelui

Coagularea sângelui sau hemostaza, procesul prin care organismul oprește sângerarea, se produce printr-o serie de reacții biochimice care au loc în mai multe etape:

Vasoconstricția. Apariția unei leziuni vasculare declanșează o contracție a peretelui vascular cu scopul de a reduce fluxul sangvin și pierderea de sânge;

Activarea trombocitelor. Leziunea vasculară activează trombocitele (numite și plachete sangvine), un tip de celule din sânge. Trombocitele se acumulează la locul leziunii și se lipesc de peretele vascular pentru a forma o barieră care sigilează leziunea;

Formarea cheagului de sânge. Ficatul sintetizează și eliberează în sânge o proteină numită fibrinogen. Sub acțiunea unei enzime numite trombină, fibrinogenul se transformă în fibrină. Împreună cu trombocitele, fibrina formează o rețea care consolidează cheagul de sânge cu scopul de a opri sângerarea și a-l împiedica să migreze din locul în care s-a format.

Dizolvarea cheagului. După vindecarea leziunii vasculare, cheagul de sânge ar trebui să fie dizolvat pentru a restabili fluxul sangvin normal. Acest proces este realizat de o enzimă care descompune fibrina în fragmente mai mici.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu coagularea sângelui

Coagularea sângelui este un proces controlat, care se oprește după ce leziunea vasculară s-a vindecat. Cheagurile de sânge formate pentru a preveni hemoragiile au un timp de retragere care nu afectează mecanismele corpului. Ele se dizolvă treptat și circulația sângelui se reia în vasul care a fost afectat.

Anumite afecțiuni pot interveni, însă, asupra acestui fenomen. „În cazul în care trombul nu se dizolvă, apare un semnal de alarmă pentru pacient. Hemostaza este un proces complex care, atunci când nu funcționează în limite normale, poate duce la apariția unor afecțiuni severe, ce pune uneori în pericol viața persoanei afectate”, spune dr. Lorin Andrei Ifrim.

Cele mai cunoscute afecțiuni hematologice care afectează coagularea sângelui sunt hipercoagulabilitatea și hemofilia „Hipercoagulabilitatea apare atunci când unul sau mai mulți factori ce realizează coagularea se află într-o concentrație foarte mare în curculația sangvină. Această problemă presupune formarea unor trombi in interiorul vaselor de sange ce îngreunează și chiar întrerup circulația în vasul afectat”, explică dr. Lorin Andrei Ifrim.

Află când devin îngrijorătoare sângerările gingivale? Pot anunța o lipsă de vitamine sau o boală de sânge

Hemofilia este o afecțiune ereditară care afectează cu precădere bărbații. Mamele acestora sunt purtătoare ale genei care provoacă o mutație la nivelul cromozomului X. Boala se manifestă printr-o coagulare redusă a sângelui și poate fi întâlnită sub o formă ușoară sau severă.

Care sunt factorii coagulării 

În procesul de coagulare a sângelui sunt implicate mai multe proteine sangvine care acționează împreună pentru a produce un cheag de sânge. Mai exact, factorii coagulării sau factorii de coagulare sunt în număr de 13 și numiți cu cifre romane de la I la XIII, astfel:

• factorul I, fibrinogenul
• factorul II, protrombina
• factorul III, factorul tisular
• factorul IV, ionii de calciu
• factorul V, proacelerina
• factorul VI este forma activată a factorului V
• factorul VII, proconvertina
• factorul VIII, factorul antihemofilic A
• factorul IX, factorul antihemofilic B sau componenta plasmatică Christmas
• factorul X, factorul Stuart-Prower)
• factorul XI, factorul plasma tromboplastin antecedent
• factorul XII, factorul Hageman
• factorul XIII, factorul stabilizator al fibrinei.

Lipsa sau deficiența acestor factori ai coagulării poate duce la tulburări de coagulare a sângelui. Cel mai frecvent, procesul de coagulareeste îngreunat de următorii factori:

• Nivelul scăzut de trombocite sau de proteine din sânge;
• Afecțiunile rare precum hemofilia sau boala Von Willebrand (cea mai frecventă boală hemoragică moștenită, caracterizată prin apariția de sângerări recurente);
• Consumul îndelungat de antibiotice sau anticoagulante.

Timp de coagulare: valori normale

Pacienții pot apela la un test simplu prin care se măsoară viteza de coagulare a sângelui. Potrivit medicului, valorile normale se încadrează între 8 și 12 minute. Pentru efectuarea acestui test, sângele recoltat este aplicat pe o lamela de sticla. Orice timp care scade sau crește peste acest interval semnalează o problemă, iar pacientului îi sunt recomandate investigații suplimentare.

„O depășire a intervalului de 12 minute poate predispune pacientul la hemoragii, iar un timp de coagulare mai mic de 5 minute poate semnala prezența unei infecții microbiene.”

Dr. Lorin Andrei Ifrim, medic specialist chirurgie vasculară

Există și alte teste, de specialitate, recomandate în cazul anumitor afecțiuni ce necesită monitorizarea permanentă a coagulabilității sângelui, în vederea stabilirii eficienței tratamentelor și a procedurilor terapeutice necesare. Acestea sunt:

• timpul de protrombină (TP sau timpul Quick);
• timpul de tromboplastină parțială (aTTP);
• timpul de trombină (TT);
• testul de agregare a plachetelor.

Risc de cheaguri când sângele se coagulează prea repede

Viteza prea mare de coagulare a sângelui poate duce la formarea unor cheaguri de sânge în vasele de sânge, cu riscul blocării fluxului de sânge către organe și țesuturi și apariția unor complicații potențial fatale.

Coagularea mult prea rapidă a sângelui favorizează apariția unor probleme medicale precum:

• trombozele venoase profunde: cheaguri formate în venele profunde ale membrelor inferioare sau pelvisului;
• embolie pulmonară: blocarea arterelor pulmonare de către un cheag de sânge;
• accident vascular cerebral: blocarea unui vas de sânge din creier;
• sindromul de coagulare intravasculară diseminată: afecțiune caracterizată prin coagularea excesivă a sângelui și formarea de cheaguri de sânge în vasele din întregul corp.

Simptomele unui cheag de sânge

Formarea unui cheag în interiorul vaselor de sânge poate produce simptome variate, în funcție de localizarea lui. Acestea includ:

Chirurgul atrage atenția că o coagulare mult prea lentă a sângelui este asociată cu riscul ridicat de hemoragie. În acest caz, pacientul sângerează un timp îndelungat până la coagularea sângelui, chiar și în cazul unei răni minore, sau in cazuri mai compleze pot exista sangerari la nivelul organelor digestive ce pot duce la complicatii severe daca sunt descoperite tardiv.

Coagularea sângelui: analize

Testele de coagulare sunt recomandate, potrivit specialistului, în multe circumstanțe, cum ar fi diagnosticarea afecțiunilor ficatului, atunci când pacientul urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală sau pentru monitorizarea unui tratament anticoagulant.

Află ce analize uzuale sunt recomandate în fiecare an.

„Tratamentul cu anticoagulant este inițiat doar de către medic și doar în momentul în care pacientul se încadrează într-una sau mai multe situații precum accidente vasculare, tromboză venoasă, patologie embolică la nivel pulmonar și cardiac și multe alte patologii diagnosticate ce au nevoie de tratament specializat.”

Dr. Lorin Andrei Ifrim, medic specialist Chirurgie Vasculară

Medicamente anticoagulante

O perioadă îndelungată, principalul medicament anticoagulant prescris pacienților a fost acenocumarol, dar au mai apărut și alte medicamente recomandate de specialiști, așa cum sunt apixaban, dibigatran sau rivaroxaban.

Cât despre tratamentul injectabil, specialistul subliniază că se poate recomanda după efectuarea unor intervenții chirurgicale, la recomandarea medicului, în cazul în care pacientul nu poate primi tratamentul pe care orală, din varii motive.

Anticoagulante naturale: fructe și legume anticoagulante

Potrivit medicului, o serie de alimente pot susține procesul de coagulare. Printre acestea se numără turmericul, un condiment care a fost introdus in anumite studii care au avut un rezultat bun, rezultat ce corela cu anticoagularea sangelui.

„Ghimbirul este un aliment înrudit cu turmericul ce conține silicați derivați din acidul acetilsalicilic, cunoscut sub forma sintetică de aspirină.”

Dr. Lorin Andrei Ifrim, medic specialist chirurgie vasculară

Află în ce afecțiuni ajută ghimbirul și cum îl putem folosi zi de zi

Dietele cu un conținut ridicat de vitamine și minerale susțin procesul de coagulare, însă tulburările severe necesită asistență medicală.