Laptele îngrașă și nu e recomandat adulților? Sfaturi de la nutriționist

    Laptele îngrașă? Depinde cine îl consumă. Lactatele integrale sunt pline de nutrienți și conțin câte puțin din aproximativ orice element de care are nevoie organismul uman.

    Chiar dacă majoritatea adulților au intoleranță la lactoză, adică nu pot digera laptele, brânzeturile și iaurturile sunt o opțiune sănătoasă pentru aceștia.

    ”Laptele și produsele lactate sunt alimente extrem de hrănitoare fiind bogate în calciu, vitamina D, vitamina A, complexul de vitamine B și surse de proteine de înaltă calitate  foarte ușor absorbabile în organism. Lactatele constituie una din cele mai bune surse de calciu.”

    – Dr Iren Alexoi, nutriționist

    Laptele îngrașă?

    Ca și clase nutriționale, lactatele sunt împărțite în lapte, lactate acide și brânzeturi care au conținut bogat de calciu și proteine. Smântâna și untul sunt alcătuite din punct de vedere nutrițional preponderant din grăsimi.

    Lactatele acide: iaurtul, laptele bătut, sana și kefirul sunt mult mai bine digerate fiind bogate în fermenți lactici și bacterii probiotice.

    „Datorită valorii nutritive a calciului, a vitaminelor liposolubile și a proteinelor, copiii au un necesar crescut de produse lactate, de asemenea și femeile gravide și cele aflate în perioada de maternitate,” completează dr. Iren Alexoi.

    Conținutul de nutrienți

    Produsele lactate sunt foarte nutritive.

    O singură cană (237 ml) de lapte conține:

    • Calciu: 276 mg – 28% din doza zilnică recomandată (DZR);
    • Vitamina D: 24% din DZR;
    • Riboflavină (vitamina B2): 26% din DZR;
    • Vitamina B12: 18% din DZR;
    • Potasiu: 10% din DZR;
    • Fosfor: 22% din DZR.

    De asemenea, conțin vitamina A, vitaminele B1 și B6, seleniu, zinc și magneziu, alături de 146 de calorii, 8 grame de grăsimi, 8 grame de proteine ​​și 13 grame de carbohidrați.

    Laptele integral este destul de sănătos. Oferă câte puțin din aproape tot ce are nevoie corpul tău.

    Laptele îngrașă? Depinde cu ce a fost hrănit animalul de la care provine

    Rețineți că produsele grase precum brânza și untul au o compoziție nutritivă foarte diferită de cea a laptelui.

    Compoziția nutrienților depinde și de dieta și de tratamentul animalelor de la care provin lactatele. Grăsimea din lactate este foarte complexă, constând în sute de acizi grași diferiți.

    Lactatele provenite de la vaci crescute pe pășune și hrănite cu iarbă au mai mulți acizi grași omega-3 și cu până la 500% mai mult acid linoleic conjugat. În plus, sunt mai bogate în vitamine liposolubile, în special în vitamina K2, un nutrient incredibil de important pentru reglarea metabolismului calciului și susținerea sănătății oaselor și a inimii.

    Rețineți că aceste grăsimi sănătoase și vitaminele liposolubile nu sunt prezente în produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau degresate, care sunt adesea umplute cu zahăr pentru a compensa lipsa de aromă cauzată de îndepărtarea grăsimii.

    Argumente contra produselor lactate

    Un argument frecvent întâlnit împotriva produselor lactate ar fi că nu este natural să le consumăm. Nu doar că oamenii sunt singura specie care consumă lapte și la vârsta adultă, dar sunt și singurii care beau laptele altor mamifere.

    Din punct de vedere biologic, laptele de vacă este făcut să hrănească un vițel aflat în perioada de creștere. Oamenii nu sunt viței – iar adulții nu au nevoie să crească.

    Din această perspectivă putem trage concluzia că lactatele nu sunt necesare adulților.

    Cu toate acestea, anumite popoare consumă lactate, în mod regulat, de mii de ani. Multe studii documentează modul în care genele lor s-au schimbat pentru a se adapta la consumul de produsele lactate. Acesta ar fi un argument că putem consuma lapte, în siguranță, la orice vârstă și că totul ține de obișnuință.

    Principalul carbohidrat din lactate este lactoza compus din două zaharuri simple: glucoză și galactoză.

    75% din populație are intoleranță la lactoză

    În copilărie organismul produce o enzimă digestivă numită lactază care descompune lactoza din laptele matern. Însă, mulți dintre noi ne pierdem capacitatea de a descompune lactoza la vârsta adultă.

    Mai exact, 75% din populația adultă, din întreaga lume, nu are capacitatea să descompună lactoza – un fenomen numit intoleranță la lactoză.

    Intoleranța la lactoză este foarte frecventă în Africa, Asia și America de Sud, dar este mai puțin răspândită în America de Nord, Europa și Australia.

    Persoanele care au intoleranță la lactoză au simptome digestive atunci când consumă produse lactate precum greață, vărsături, diaree și simptome asociate.

    Cu toate acestea, rețineți că persoanele cu intoleranță la lactoză pot consuma în siguranță lactate fermentate (cum ar fi iaurtul) sau produse lactate bogate în grăsimi, cum ar fi untul.

    ”Odată cu vârsta sau după o perioadă îndelungată în care nu consumat produse lactate scade secreția de lactază – enzima care ajută la digestia lactozei. De asemenea, reducerea cantității de lactază apare și la cei care suferă de inflamație la nivelul mucoasei intestinale. În lipsa acestei enzime lactoza rămâne nedigerată provocând procese digestive precum balonare, diaree, disconfort abdominal, flatulență.”

    Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist

    O secreție scăzută de lactază poate fi responsabilă de sindromul de colon iritabil.

    O altă problemă legată de digestia laptelui poate apărea, potrivit nutriționistului, la cei care suferă de gastrită hipoacidă sau anacidă unde cazeina (proteina din lapte) nu poate fi coagulată corespunzător din cauza secreției scăzute de acid clorhidric.

    Vârstnicii au probleme cu digerarea laptelui

    Vârstnicii sunt categoria foarte des afectată, cu vârsta scade secreția de acid clorhidric și de asemenea persoanele care au rezecții gastrice de până la 90%.

    „Deși acestea nu pot consuma în siguranță laptele, pot opta pentru lactate acide, fermentate. În cazul acestor tipuri de lactate, cazeina este deja coagulată și de asemenea prin conținutul lor de acid lactic pot reechilibra temporar pH-ul gastric. La vârsta a treia pot să apară probleme de digestie a laptelui, așa cum am precizat anterior, prin scăderea concentrației de lactază sau prin modificarea secreției de acid clorhidric la nivelul mucoasei gastrice. Dar și în acest caz se pot consuma produse fermentate sau brânzaturi,” precizează dr. Iren Alexoi.

    Dacă nu există asemenea intoleranță, lactatele la vârstnici sunt o categorie bogată nutritiv și de asemena sunt și usor masticabile, sunt moi ușor de înghițit, benefice pentru cei care au probleme cu dantura sau dificultăți la înghițire (de exemplu în boala Parkinson).

    De asemenea, pot apărea alergii la alte componente din lapte, cum ar fi proteinele. Deși acest lucru este destul de frecvent la copii, este rar la adulți.

    Laptele îngrașă? Opțiuni pentru cardiaci

    Persoanele care au probleme de sănătate, boli cardiovasculare, boli circulatorii ar fi indicat să aleagă lactatele cu conținut scăzut de grasimi, putând opta pentru lactate degresate.

    „Produsele lactate integrale sunt bogate în grăsimi saturate cu potențiale aterogen, pot crește valoarea colesterolului și trigliceridelor, dar studiile medicale arată că în produsele lactate integrale există și o cantitate mare de fosfolipide care ar avea cumva o acțiune de contrabalansare a efectelor nefavorabile ale colesterolului,” adaugă medicul nutriționist.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook