Depresia de iarnă. Ce e și cum să-i faci față mai bine

Depresia de iarnă nu e „virajul dispozițional“ normal în sezonul rece. Ce e și cum să-i faci față mai bine

Depresia de iarnă, numită de specialiști tulburare afectivă sezonieră, nu e astenia de iarnă sau dispoziția mai proastă asociată cu sezonul rece, de care ne plângem mulți dintre noi. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă, cum se diagnostichează și prin ce se diferențiază de tristețea normală, precum și ce poți face ca să-ți ridici starea de spirit indiferent dacă ai sau nu o patologie, am stat de vorbă cu dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru.

Tulburarea afectivă sezonieră – în limba engleză, seasonal affective disorder (SAD) – e un tip de depresie corelat cu schimbările de anotimp, în special cu apropierea anotimpului rece. Cei care suferă de depresie de iarnă, cum i se mai spune, au simptome începând de toamna și până la finalul iernii.

Simptomele, care te fac să te simți lipsit de energie și îți dau o dispoziție proastă, dispar de cele mai multe ori primăvara și pe durata lunilor de vară.

„În majoritatea cazurilor, episoadele încep toamna sau iarna și se remit primăvara. Mai rar, pot exista și episoade depresive recurente în timpul verii”, potrivit Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5).

Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru, atrage atenția asupra faptului că depresia nu trebuie confundată cu astenia sau o dispoziție mai proastă asociată cu sezonul rece. „Noi, ca să punem un diagnostic de depresie conform ICD-10 (n.r. – Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, un manual de descrieri clinice și îndreptare diagnostice), trebuie să avem minimum unul din cele trei simptome principale, adică: dispoziție depresivă, lipsă de energie și anhedonie sau lipsa plăcerii pentru lucrurile pe care înainte le consideram plăcute”, spune medicul.

depresia de iarnă nu e o tristețe normală
Depresia de iarnă sau tulburarea afectivă sezonieră nu trebuie confundată cu tristețea asociată în mod normal sezonului rece. FOTO: Shutterstock

Ce simptome are depresia de iarnă

Persoanele cu depresie de iarnă experimentează schimbări de dispoziție și simptome similare depresiei: se simt apatice, triste sau abătute în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, își pierd interesul pentru activități care înainte le făceau plăcere, întâmpină dificultăți de concentrare, se simt lipsite de speranță și valoare.

Episoadele depresive majore care urmează un tipar sezonier sunt caracterizate, conform DSM-5, de:

  • lipsă de energie;
  • lentoare psihomotorie;
  • hipersomnie și/sau dificultăți la trezirea matinală, somnolență diurnă;
  • alimentație în exces;
  • creștere ponderală;
  • nevoie intensă de carbohidrați;
  • scăderea libidoului;
  • iritabilitate, irascibilitate, anxietate, dificultăți în luarea deciziilor;
  • retragerea socială cu evitarea prietenilor și a familiei;
  • tulburări de concentrare și de atenție;
  • scăderea stimei de sine sau idei de culpabilizare.

Intensitatea poate fi de la ușoară la severă, unde severă înseamnă că disconfortul persoanei este imposibil de gestionat și îi afectează semnificativ funcționarea socială sau profesională.

Prevalența depresiei de iarnă este influențată de latitudine (crește odată cu latitudinea) și de vârstă (persoanele mai tinere prezintă un risc mai mare de episoade depresive în cursul iernii).

Tulburarea afectivă sezonieră de primăvară și vară

Deși DSM-5 notează că tulburarea afectivă sezonieră poate apărea și primăvara sau vara, având simptome diferite – insomnie, scăderea apetitului alimentar, scădere în greutate, agitație sau anxietate, creșterea iritabilității – medicul psihiatru spune că acestea sunt situații excepționale și că, mai degrabă, așa-zisa depresie de vară este legată de niște psihotraume anterioare, care au avut loc în acea perioadă a anului.  

„De exemplu, dacă cineva apropiat a murit în acea perioadă a anului, mușcăm un pic din senzațiile pe care le-am trăit atunci, în traumă. Deci în acest caz nu are neapărat legătură cu ritmul circadian și biologic, ci cu partea traumatică și legată de evenimente de viață”, explică dr. Traian Purnichi.

„Virajul dispozițional” care e normal în sezonul rece: astenia de iarnă

Fără să fie vorba despre depresia de iarnă, foarte mulți dintre noi putem experimenta stări de tristețe în sezonul rece sau atunci când acesta se apropie. E normal, spune medicul psihiatru, pentru că ritmul circadian este influențat de lumină.

EXTRA INFO

Ritmul circadian se referă la procesele biologice, biochimice și comportamentale care se petrec în organism în decurs de 24 ore. Este stabilit și reglat pe baza mai multor factori din mediul înconjurător, în principal ciclul natural lumină-întuneric. Diferite sisteme ale corpului urmează ritmuri circadiene, unul dintre cele mai importante și cunoscute fiind ciclul somn-veghe. Ritmul circadian poate influența însă și temperatura corpului, metabolismul, tensiunea arterială, secreția anumitor hormoni sau digestia.

„Noi avem două mecanisme prin care adormim. Cel mai simplu de înțeles este cel prin epuizare. Celălalt este mecanismul circadian, care e foarte influențat de lumina de afară. În sezonul rece, fiind mai puțină lumină, ajungem să avem un deficit de stimulare, pentru că lumina este cea care ne ține în starea de veghe. Ritmul circadian poate să aibă două tulburări: shift advance sau shift delay, adică schimbare precoce sau întârziată. De regulă, shift advance (n.r. – ora de culcare mai devreme) se leagă de depresia vârstnicului, în timp ce shift delay (n.r. – ora de culcare mai târzie) este legată de tulburarea dispozițională din cadrul adolescenței”, spune dr. Traian Purnichi, adăugând că aceste situații se tratează cel mai ușor prin terapie cu lumină și melatonină, dacă tulburările nu ajung în stadiu avansat.

„În țările nordice, unde ziua este foarte scurtă sau nopțile – albe, cam 50%-60% din populația peste 30-40 de ani care ajunge la cabinet ia suplimente cu melatonină seara și dimineața face terapie cu lumină, light therapy. Au niște lămpi medicinale, cu lumină puternică, dar care să nu lezeze ochii. Cam asta ni se întâmplă și nouă în sezonul rece, dar la o scală mult mai mică. E normal virajul ăsta dispozițional, cum e și astenia de primăvară.”

Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru
Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru

Diagnosticul de tulburare afectivă sezonieră

În DSM-5, tulburarea afectivă sezonieră este descrisă în cadrul tulburării depresive majore recurente. Pentru a stabili acest diagnostic, medicul psihiatru trebuie să observe minimum unul, maximum toate simptomele comune pentru depresie. „Asta înseamnă tulburări de somn, de alimentație, stimă de sine scăzută, idei negative despre sine și despre lume, idei suicidare, chiar și de tip pasiv – de tipul dacă aș avea o boală terminală totuși ar fi mai bine”, explică dr. Traian Purnichi.

Conform DSM, condițiile ca o depresie majoră să fie încadrată ca având tipar sezonier sunt:

  • să fie recurentă;
  • să existe o relație temporală între debutul episoadelor depresive majore și o anumită perioadă a anului, în general toamna sau iarna, fiind excluse situațiile în care sezonului rece îi sunt asociați alți factori de stres. De exemplu, nu se aplică diagnosticul de depresie majoră recurentă cu tipar sezonier dacă persoana prezintă un risc de șomaj în fiecare iarnă sau un stres puternic asociat calendarului școlar; 
  • remisiile să apară într-o anumită perioadă a anului. De exemplu, depresia să dispară primăvara;
  • pacientul să fi prezentat în ultimii doi ani două episoade depresive majore care să demonstreze relația dintre depresie și sezon, fără ca depresia să se fi manifestat în afara tiparului sezonier.

Totuși, atrage atenția medicul psihiatru, pacienții cu depresie pot avea simptome foarte diferite unii de alții. „Sub diagnosticul de depresie se pot ascunde mai multe patologii și oricum nu toate depresiile arată la fel, pentru că putem să avem doi pacienți cu episod depresiv major de intensitate mică, dar care să nu semene deloc între ei. Unul să fie cu anhedonie, cu creștere de apetit și cu anxietate, unul să fie cu dispoziție depresivă, cu hipersomnolență, cu stimă de sine scăzută și cu idei de suicid pasiv. Ambii întrunesc criteriile de diagnostic, dar, practic, nu seamănă deloc între ei”, detaliază psihiatrul Traian Purnichi.

depresia de iarnă s-ar putea atenua cu melatonină și terapia cu lumină
Atunci când tulburările de dispoziție nu sunt avansate, terapia cu lumină și melatonina dau rezultate bune. FOTO: Shutterstock

Se exclud deficitele de vitamine și alte cauze organice

Înainte de a stabili că este vorba despre depresia de iarnă sau de un alt tip de depresie, medicul psihiatru recomandă o serie de analize, pentru a exclude eventualele cauze organice.

Dr. Traian Purnichi explică legătura dintre starea generală de sănătate a pacientului și starea lui psihică: „Când vine pentru prima dată un pacient în cabinet, primul lucru pe care îl fac e să-i iau niște analize, printre care se află unele legate de vitamine – B12, D3 – dar și TSH sau alte analize hormonale”, spune medicul. Dacă, în urma analizelor, se constată astfel de deficite, medicul le va corecta prin tratament. De-abia dacă simptomele depresive persistă și în urma acestui tratament, se ajunge la un diagnostic de depresie.

„În depresii, înregistrăm deseori o lipsă de vitamine B12 și D3, pentru că oamenii lucrează destul de mult, stau destul de mult în casă sau în birou, nu mai ies afară nici măcar în sezonul cald, darămite în sezonul rece. Un deficit de D3 ne afectează indirect valoarea TSH-ului, în condițiile în care tiroida este un regulator foarte bun al afectului.”

Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru
Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru

Citește aici cele mai importante informații despre afecțiunile tiroidei.

În realitate, diagnosticul de tulburare afectivă sezonieră se pune destul de rar. Medicii psihiatri folosesc mai degrabă alte tipuri de diagnostic, cum ar fi „tulburare depresivă recurentă” sau „episod depresiv major”, specificând intensitatea.

De cele mai multe ori, diagnosticul de tulburare afectivă sezonieră se pune atunci când un pacient anunță că urmează să schimbe medicul psihiatru pentru că, de exemplu, urmează să plece din localitate sau din țară. „În general, pacienții noștri, în psihiatrie, rămân cu noi foarte mult timp. Dar când pleacă din țară, de exemplu, trecem și asta, pentru că e foarte important ca celălalt coleg la care se duce să știe că e vorba despre o depresie sezonieră. Pentru că eu știu asta, dar medicul la care va merge trebuie să știe, dincolo de faptul că e recurentă, și că e sezonieră, pentru că recăderea se poate preveni. Aici intervine rolul psihoeducației și al psihoterapiei”, spune dr. Purnichi.

Depresia de iarnă în tulburarea bipolară

Tiparul sezonier se întâlnește și în tulburarea afectivă bipolară, o afecțiune care cauzează schimbări extreme de dispoziție care includ suișuri emoționale – numite manie sau hipomanie – și coborâșuri emoționale – depresie.

Cu alte cuvinte, episoadele depresive din tulburarea bipolară pot să fie asociate cu sezonul rece, în timp ce episoadele de manie sau hipomanie pot să apară primăvara sau vara.

Medicul psihiatru explică de ce: „Tulburarea bipolară e tot o tulburare afectivă, are foarte multe lucruri în comun cu tulburarea depresivă, iar multe studii spun că ambele sunt tulburări de ritm circadian”.

De altfel, tocmai pentru a contracara perioadele despre care se anticipează că vor fi depresive, medicii psihiatri, psihologii sau psihoterapeuții care au pacienți cu tulburare bipolară insistă pe ideea de psihoeducație. „Să-și facă un program și să-l respecte, să nu piardă nopțile, nu alcool, nu marijuana, nu, nu, nu. Cât respectă un astfel de program, pacienții bipolari sunt foarte OK. Am pacienți care nu au recurențe de 5-10 ani. Dar e foarte important să intre în program și să rămână în program”, insistă medicul psihiatru.

Citește aici povestea Oanei Arsenoi, o tânără cu tulburare bipolară care a început să aibă atacuri de panică încă de la 14 ani.

Tratament personalizat cu antidepresive

În depresia de iarnă, tratamentul poate însemna terapie prin lumină, psihoterapie și medicamente antidepresive. Tratamentul psihiatric este personalizat, în funcție de alte probleme de sănătate ale pacientului, de vârsta lui și de obiectivele pe care le discută cu medicul.

„Dacă se exclud carențele nutriționale și patologiile endocrine, ajungem și la antidepresive, dar alegerea este destul de personalizată. Psihiatrul nu are în sertar o rețetă pentru tulburare depresivă prim episod, episod secund, recurentă, sezonieră. Nu. Noi abordăm omul cu toate problemele lui. Tratamentul este individualizat. Una este schema terapeutică pentru un tânăr fără vreo patologie asociată, alta este pentru un vârstnic, care are o grămadă de alte patologii asociate.”

Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru
Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru

De exemplu, mai spune medicul, pentru un tânăr e foarte important să nu aibă disfuncție sexuală, și-atunci nu se recomandă decât în anumite cazuri inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), care sunt un anumit tip de antidepresive care pot să ducă la dificultăți în obținerea sau menținerea unei erecții, precum și la scăderea dorinței sexuale sau dificultatea de a ajunge la orgasm în cazul femeilor.

Pe de altă parte, pentru tulburările de somn ale persoanelor de peste 55 de ani, ghidurile recomandă, ca primă abordare terapeutică, melatonina și CBT-I, care este Terapie Cognitiv-Comportamentală pentru Insomnie. „O tulburare de somn cronică este, de fapt, vârful unui iceberg sub care se ascund mai multe probleme care nu or să se rezolve singure. De aceea, pentru problemele cronice de somn, este bine să căutăm ajutor specializat”, adaugă medicul.

„Deși în DSM tulburarea afectivă sezonieră e trecută la depresie recurentă, dacă e tratată corect, nu apare neapărat în fiecare an. Totuși, pot să apară decompensări. Noi, în psihiatrie, tot timpul spunem: vine toamna, mi se decompensează cei cu depresie și tulburare afectivă bipolară”, mai spune dr. Traian Purnichi.

„Psihoeducația și psihoterapia sunt jumătate din tratament”

De fiecare dată când diagnostichează cu depresie un pacient, dr. Traian Purnichi îi prescrie tratamentul și îi explică la ce schimbări ar trebui să se aștepte în perioada următoare începerii acestuia, în așa fel încât pacientul să aibă niște așteptări realiste. „Le spun tuturor că vor fi mai bine cu tratamentul, dar că nu e vreo minune și că, dacă nu vor lucra într-o psihoterapie și nu își vor rezolva problemele, nici nu o să renunțăm la tratament”, spune el.

„Psihoeducația și psihoterapia sunt jumătate din tratament. Ca să fac o paralelă, e ca și cum pacientul ar veni la un curs de înot. Medicația nu-l lasă să se înece, dar ca să înoate trebuie să învețe el să dea din mâini, să regleze respirația, să se coordoneze. Și asta fac psihoterapia și psihoeducația.”

Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru
Dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru

Apoi, mai spune medicul psihiatru, când iese din criză, orice persoană cu depresie poate alege tipul de psihoterapie care i se potrivește.

Citește aici despre mai multe tipuri de psihoterapie:

Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Psihanaliza

Psihoterapia integrativă

Psihoterapia integrativă a traumei

Analiza tranzacțională

Iar de aici, află cum să mergi la psiholog gratuit.

Când să apelezi la un medic și ce poți să faci ca să eviți tristețea care vine odată cu sezonul rece

E normal ca, în sezonul rece, să ai zile în care te simți trist și în care îți scade pofta de viață. Dar, dacă te simți apatic zile la rând și nu reușești să te motivezi să faci activități care în mod normal îți aduc plăcere, nu ignora semnalele pe care le primești și cere ajutor specializat.

Acest lucru este important mai ales dacă observi că ai diferite tulburări de somn – fie nu dormi destul, fie dormi prea mult –, dacă ți se modifică apetitul alimentar, dacă simți nevoia să apelezi la alcool ca să te simți relaxat sau confortabil sau dacă te simți lipsit de speranță și te gândești la moarte.   

Indiferent că e vorba despre o depresie ca la manual sau doar despre o schimbare de dispoziție normală asociată iernii, e important să iei măsuri ca să-ți menții o bună stare de spirit pe parcursul întregului an.

Stabilirea și respectarea unui program în care să fie inclus timp pentru sine sunt esențiale în gestionarea stărilor proaste de peste iarnă. FOTO: Shutterstock

„Sfatul meu pentru orice om, indiferent că are o patologie sau nu, este să aibă în program timp pentru sine. Să aibă o zonă de hobby-uri și de interese personale pe care să și-o dezvolte. La unii merge foarte bine să facă sport, unora le merge bine dacă merg la călărie, altora pe parte artistică. Adică să nu ajungi în stadiul în care să te neglijezi încât să nu ai timp pentru tine”, îndeamnă dr. Traian Purnichi.

Persoanele care neglijează interesele personale și hobby-urile și care, în schimb, își împart viața între îndatoririle de la serviciu și cele casnice, cum ar fi îngrijirea copiilor și a locuinței, devin vulnerabile, cu atât mai mult în sezonul rece. „Altul va fi impactul sezonului rece și al altor factori asupra ta în momentul în care ai o zonă de defulare, indiferent că e sport sau artă. Unii pur și simplu citesc, alții se plimbă, dar e momentul lor cu ei înșiși”, adaugă dr. Traian Purnichi, medic psihiatru.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare