Tulburare bipolară: ce este și cum știi dacă o ai

De la energie exagerată la episoade de depresie majoră. Ce este tulburarea bipolară și cum se manifestă

Tulburarea bipolară, cunoscută în trecut drept tulburarea maniaco-depresivă, e o afecțiune care cauzează schimbări extreme de dispoziție care includ suișuri emoționale – numite manie sau hipomanie – și coborâșuri emoționale – depresie. Termenul bipolar se referă la modul în care dispoziția se schimbă între aceste extreme. Ce este tulburarea bipolară, de câte tipuri e, ce sunt, mai exact, mania și hipomania, ce presupune tratamentul în cazul tulburării bipolare și ce trebuie să faci dacă cineva apropiat este suspect de tulburare bipolară sau chiar tu ai simptome?

În 2019, 40 de millioane de oameni au suferit de tulburare bipolară. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tulburarea bipolară afectează aproximativ 5% din populație și este cea de-a șasea cauză de dizabilitate, având repercusiuni în mai multe aspecte ale vieții persoanei afectate.

Afectează în egală măsură femeile și bărbații, iar vârsta medie de debut a tulburării este 25 de ani. Totuși, tulburarea bipolară se poate declanșa și în adolescență sau, mai rar, în copilărie.

Tipuri de tulburare bipolară

Conform Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5), există două tipuri de tulburare bipolară.

Tulburare bipolară I, care e caracterizată de cel puțin un episod maniacal care a fost precedat sau urmat de hipomanie sau un episod depresiv major. În unele cazuri, mania poate să fie însoțită de elemente psihotice, caracterizate de pierderea contactului cu realitatea înconjurătoare.

Tulburare bipolară II, caracterizată de cel puțin un episod depresiv major și de cel puțin un episod de hipomanie, dar fără vreun episod maniacal.

Tot în categoria tulburării bipolare, DSM-5 mai notează tulburarea ciclotimică, care presupune simptome de hipomanie și depresie, fără a reprezenta episoade hipomaniacale sau episoade depresive majore.

Tulburarea bipolară II nu e o formă mai ușoară decât tulburarea bipolară I, ci un diagnostic separat. În timp ce tulburarea bipolară I poate fi mai severă și mai periculoasă, persoanele care au tulburare bipolară II pot fi depresive pentru o perioadă mai mare de timp.

În viața persoanei cu tulburare bipolară, episoadele maniacale și cele depresive apar periodic și au o durată și frecvență variabile.  

Genetica, o componentă importantă în tulburarea bipolară: cauze

Petru Ionescu, medic psihiatru, spune că tulburarea bipolară are o componentă genetică importantă, dar că factorii psihologici și sociali sunt, de asemenea, esențiali. „Nu este o afecțiune de tip cauză-efect. Rareori există un element declanșator unic, ea vine pe un fond vulnerabil multicauzal. Sunt mulți factori care pot face diferența: factori de mediu, educaționali, de istoric traumatic”, mai spune medicul.

Deși prezența tulburării în familie joacă un rol semnificativ în riscul transmiterii ei, mai spune medicul psihiatru, în prezent nu se poate estima riscul transmiterii acestei afecțiuni psihice la copii. „În practica clinică, părinții cu acest diagnostic nu sunt descurajați să aibă copii”, adaugă psihiatrul. 

femeia cu tulburare bipolară
Dacă tulburarea bipolară nu este corect tratată, există riscul pierderii progresive a abilităților socio-relaționale și profesionale ale persoanei afectate FOTO: Shutterstock

Manie și hipomanie

Când se referă la manie și la hipomanie, medicii folosesc termenii de episod maniacal și episod hipomaniacal, pentru că acestea presupun o manifestare pe o anumită perioadă de timp, bine delimitată.

Conform DSM-5, un episod maniacal e caracterizat prin dispoziție anormală și persistent euforică, expansivă sau iritabilă și o energie anormal de crescută.

În manie, pot apărea elemente psihotice, adică pierderea contactului cu realitatea, manifestată prin halucinații vizuale, auditive sau olfactive, delir, tulburări în gândire sau comportament dezorganizat. Simptomele psihotice sunt pe aceeași linie cu starea de spirit extremă a persoanei. De exemplu, o persoană care are simptome psihotice în timpul unui episod maniacal poate să aibă credința nerealistă că e celebră, că are o mulțime de bani sau că are puteri speciale. În contrast, o persoană care are simptome psihotice în timpul unui episod depresiv poate să creadă, în mod fals, că e ruinată finaciar, că a comis un act de violență sau că are o boală gravă.

Alterarea dispoziției persoanei aflate în manie este severă și provoacă o degradare a vieții sociale sau profesionale. În unele cazuri, poate fi nevoie de spitalizare, pentru a împiedica autovătămarea persoanei sau vătămarea altora.

Citește aici povestea unui pacient funcțional cu schizofrenie, care avea mai ales halucinații auditive: „În casă vorbeam cu vocile, dar printre oameni încercam să fiu cât mai ok”.

Hipomania este forma moderată a maniei. Episodul hipomaniacal are aceleași manifestări ca cel maniacal, mai puțin elementele psihotice. De asemenea, poate fi de o mai scurtă durată – DSM-5 vorbește despre o manifestare de cel puțin patru zile consecutive, în timp ce mania e descrisă ca având o durată de cel puțin o săptămână.

„Episoadele maniacale presupun existența unei stări de exaltare, energie crescută cu scăderea marcată a necesarului de somn, modificări de comportament cu creșterea nevoii de a vorbi și a acționa. Pot exista hipersexualitate, dar și iritabilitate, agresivitate. Riscurile vin din expunerea fizică, morală și materială a persoanei afectate. Dar ea poate deveni și violentă sau poate asocia o psihoză”, explică dr. Petru Ionescu, medic psihiatru.

Cum se simte un episod maniacal

Oana Arsenoi a fost diagnosticată cu tulburare afectivă bipolară la 23 de ani, după mulți ani de incertitudine și diagnostice prin spitale, drumuri pe la șamani sau preoți. Unul dintre medicii psihiatri consultați i-a recomandat un tratament cu medicamente care cresc nivelul de serotonină.

Treptat, a început să iasă din etapa depresivă, a aplicat pentru un post de sales manager la un cunoscut post de radio din București și a fost acceptată. Chiar când a început să lucreze în radio, a intrat într-o perioadă de hipomanie prelungită compensată maniacal, adică o etapă mai ușoară maniacală. Un bipolar în etapă maniacală se comportă și gândește la puterea a zecea – adică are idei foarte bune, are o putere de concentrare sporită, mintea face conexiuni mult mai rapid, pare că găsește soluții la orice problemă și că nimic nu-i stă în cale. Citește aici despre întreaga luptă a Oanei Arsenoi cu tulburarea bipolară.

Depresia

În tulburarea bipolară, episoadele depresive nu diferă de cele din tulburările depresive care nu asociază episoade maniacale.

Episoadele depresive majore sunt frecvente în tulburarea bipolară I, dar nu sunt obligatorii pentru a stabili diagnosticul. În schimb, în stabilirea diagnosticului pentru tulburarea bipolară II, e nevoie de cel puțin un episod hipomaniacal și unul depresiv major.

Citește aici povestea lui Șerban, un bărbat diagnosticat cu tulburare afectivă bipolară care, până la 43 de ani, a schimbat mai mulți medici psihiatri, a fost internat de câteva ori la spitalul Obregia, ba pentru hipomanie, ba pentru depresie, și avut și un episod psihotic – o fantasmă incredibilă pe care nu a povestit-o medicilor vreodată.

Semne și simptome în tulburarea bipolară

Atunci când trece printr-un episod maniacal sau hipomaniacal, persoana cu tulburare bipolară:

  • are un respect de sine exagerat sau sentimente de grandoare;
  • are o nevoie de somn scăzută – se simte odihnită după doar trei ore de somn;
  • e mai vorbăreață decât de obicei;
  • are sentimentul de accelerare a gândirii;
  • e distrasă ușor de stimuli externi neimportanți;
  • are tendința de a fi mai activă social, la serviciu sau sexual;
  • se poate implica în activități cu potențial de risc (de exemplu, distracții foarte costisitoare, comportament sexual necuviincios, condus de autovehicule cu viteză).

Atunci când trece printr-un episod depresiv major, persoana cu tulburare bipolară:

  • are o dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei, sentimente de tristețe și vid interior aproape zilnic pe durata episodului;
  • îi scad plăcerea și interesul pentru activități care înainte îi făceau plăcere;
  • poate să slăbească sau să se îngrașe vizibil în decurs de o lună;
  • are insomnie sau senzația de somnolență excesivă;
  • are astenie, e lipsită de energie, nu se poate concentra, îi e greu să ia decizii;
  • are sentimente de inutilitate sau vinovăție exagerată;
  • are gânduri recurente de moarte și ideație suicidară. Conform DSM-5, riscul de suicid pe tot parcursul vieții la persoanele cu tulburare bipolară a fost estimat ca fiind cu 15% mai mare decât în populația generală.

Află de aici mai multe detalii despre cum recunoști un episod depresiv major. Lista cu posibile simptome.

Tulburarea bipolară se vindecă sau nu? Tratament

Chiar dacă tulburarea bipolară e o afecțiune care nu se vindecă, schimbările de dispoziție și simptomele pot fi gestionate cu ajutorul unui plan de tratament. În cele mai multe cazuri, tulburarea bipolară se tratează cu medicamente și psihoterapie.

Rolul tratamentului medicamentos este de a preveni apariția episoadelor depresive și maniacale și de a scurta durata și gravitatea acestora, atunci când ele revin.

Tratamentul pentru tulburarea afectivă bipolară este gratuit pentru pacienții asigurați. În general, medicamentele folosite în tratament sunt din categoria stabilizatoarelor de dispoziție și antidepresivelor. În funcție de caz, se pot prescrie antipsihotice sau medicamente care să ajute împotriva insomniei sau anxietății.

„Există o gamă largă de medicamente utilizate în această tulburare. Există preparate cu administrare zilnică, dar și preparate injectabile cu administrare la două săptămâni sau o dată pe lună. Se va găsi un profil specific fiecărui pacient”, spune psihiatrul Petru Ionescu.

Ce poți să faci dacă bănuiești că cineva apropiat suferă de tulburare bipolară sau chiar tu ai simptome

Medicul psihiatru atrage atenția că, pe termen mediu și lung, dacă tulburarea bipolară nu este corect tratată, există riscul pierderii progresive a abilităților socio-relaționale și profesionale ale persoanei afectate. Mai există riscul izolării și al dependenței de instituții de îngrijire.

Simptomele de tulburare bipolară nu se atenuează de la sine. Cel mai important pas pentru o persoană care bănuiește că suferă de tulburare bipolară este să se adreseze unui medic psihiatru și să înceapă o colaborare deschisă cu acesta. Evaluarea psihiatrică trebuie să fie una temeinică, în care medicul să colecteze informații atât de la pacient, cât și de la familie sau cunoscuți.

În paralel, poate începe o formă de psihoterapie. Există metode prin care ședințele de psihoterapie pot fi accesate gratuit.

De cele mai multe ori, comportamentele manifestate în tulburarea afectivă bipolară sunt observate ca fiind diferite de felul în care persoana se comportă în mod obișnuit, prin urmare sunt ușor de detectat de către familie și prieteni. Dacă bănuiești că o persoană apropiată suferă de tulburare afectivă bipolară, o poți susține în căutarea specialiștilor potriviți. În paralel, ai răbdare și citește cât mai mult despre tulburarea bipolară.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare