Psihoterapia integrativă a traumei. Ce este și cui i se potrivește

Psihoterapia integrativă a traumei. Ce este și cui i se potrivește

Alegerea unui psihoterapeut poate fi dificilă. Pentru că există foarte multe tipuri de terapie, iar informațiile despre ele pot fi uneori greu de obținut, am demarat o serie de articole despre principalele tipuri de psihoterapie disponibile în România. Pentru a afla mai multe despre ce este, cum funcționează și cui i se potrivește psihoterapia integrativă a traumei, am stat de vorbă cu psihologul și psihoterapeutul Ioana Dăncescu.

Trauma este răspunsul emoțional provocat în urma unui eveniment traumatizant sau amenințător prin care o persoană trece la un moment dat în viață. Ea apare spontan, dar nu se încheie atunci când se termină evenimentul sau situația traumatică, ci se continuă, este un proces care, la un moment dat în viață, creează neajunsuri.

Trauma psihică are efecte în plan emoțional (frică, durere, neputință), fizic (senzatii corporale, boală), cognitiv (amintiri și gânduri invazive), comportamental (reacții care nu sunt adaptate contextului) și relațional (fie evitarea relațiilor, fie relații de codependență, alegerea unor persoane indisponibile), conform Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT).

Dar trauma psihică este și o importantă sursă de descoperire a propriei identități, motiv pentru care psihoterapia integrativă a traumei merge pe ideea că e bine să ne asumăm responsabilitatea pentru rana noastră și să folosim durerea ca indiciu pentru autocunoaștere și stimulare a dezvoltării noastre ca persoană.

Ioana Dăncescu, psihoterapeut, explică ce este, cum funcționează și cui i se potrivește psihoterapia integrativă a traumei. FOTO: Arhiva personală

Ce este psihoterapia integrativă a traumei

În psihoterapia integrativă a traumei, principiile de lucru urmăresc integrarea experiențelor traumatice care au dus la producerea unor răni. Aceste răni psihice au nevoie să fie procesate, îngrijite, integrate, vindecate și, în unele cazuri, e nevoie să li se dea o altă semnificație.

Ioana Dăncescu, psiholog și psihoterapeut cu formare în psihoterapia integrativă a traumei, face o comparație între procesul de formare a traumei și felul în care se formează o perlă în interiorul unei scoici – treptat, în timp, strat cu strat. Prin urmare, tot de timp este nevoie și pentru perlaborare, care este procesul de integrare, travaliul psihic care permite persoanei să accepte trauma şi să se elibereze de mecanismele de apărare repetitive.

„Trauma nu este ceea ce s-a întâmplat în exterior, ci ceea ce s-a întâmplat în interiorul tău, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în exteriorul tău, după cum spune și Gabor Maté, un medic specializat în domeniul psihotraumatologiei. Prin urmare, noi, terapeuții, trebuie să susținem centrarea pe sine a clienților noștri, ținând cont de axa timpului și punând ca într-un dans trecutul, prezentul și viitorul“, spune Ioana Dăncescu.

„În psihoterapia integrativă a traumei, psihoterapeutul stimulează structurile psihice sănătoase, clarifică resursele persoanei și capacitățile ei, îmbunătățește contactul cu realitatea și ajută la curățarea minții și a gândirii de sub imperiul proiecțiilor și al altor mecanisme de apărare. Deci încercăm îmbunătățirea autoreglajului emoțional și a funcționării relațiilor clienților noștri.“

Ioana Dăncescu, psihoterapeut cu formare în psihoterapia integrativă a traumei

Psihoterapia integrativă a traumei presupune din partea terapeutului o atenție sporită asupra procesului de traumatizare, dar și asupra a ce înseamnă pentru client sănătatea lui psihică, pentru a afla cum să îl ajute pe client să o recupereze. Iar recuperarea sănătății psihice se face prin stimularea procesului natural de analizare și integrare a evenimentelor stresante sau traumatizante.

La ce să te aștepți

Acest tip de terapie se concentrează pe ceea ce se întâmplă în prezentul persoanei care solicită sprijin, dar ține cont și de trecut, pentru că trecutul este locul unde s-a conturat trauma.

„Psihoterapia integrativă a traumei lucrează tot în prezent. Dar înțelegerea despre funcționarea psihică și traumatică din interiorul psihicului omului ține cont și de trecut, acolo unde s-au petrecut evenimentele traumatice care au lăsat urme, blocaje, sechele sau mecanisme de supraviețuire care încurcă viața emoțională, mintală și relațiile persoanei în prezent.“

Ioana Dăncescu, psihoterapeut cu formare în psihoterapia integrativă a traumei

Chiar dacă, în funcție de fiecare client în parte, există o flexibilitate a terapeutului, care își adaptează abordarea terapeutică la client, planul de intervenție are de fiecare dată o structură.

La început, există un proces de evaluare, în care psihoterapeutul încearcă să-și dea seama ce se întâmplă în momentul prezent, cu adevărat, cu persoana care cere ajutor. Altfel spus, să afle ce se întâmplă cu persoana care vine în cabinet din punct de vedere al traumatizării psihice.

Al doilea pas este cel în care psihoterapeutul încearcă să afle care este suferința centrală a clientului și cum o poate reduce. Pentru asta, e nevoie de o atenție sporită asupra nevoii de siguranță a persoanei, asupra nevoii de a-și crește încrederea de sine, de a-și îmbunătăți relațiile cu ceilalți și de a-și crește, per total, calitatea vieții.

Ulterior, terapeutul și clientul, împreună, analizează scopul și posibilul impact al terapiei în viața clientului: ce trebuie clarificat în plan mintal, emoțional, în comportamentele și relațiile sale.

Următorul aspect analizat de către psihoterapeut este cel în care caută resursele clientului necesare vindecării. Terapeutul încurajează psihoeducația, procesarea emoțiilor și a gândurilor de către client, îl ajută să se centreze asupra sinelui, prin conștientizarea reală a existenței psihicului și a corpului său.

La fel ca în toate celelalte psihoterapii, și în cea integrativă a traumei relația terapeutică are un rol central.

„Un aspect prezent de la primul contact până la finalul procesului de terapie și extrem de important este alianța terapeutică, unde clarificăm tot timpul responsabilitățile noastre, cadrul în care lucrăm și faptul că împreună muncim în acest proces terapeutic.“

Ioana Dăncescu, psihoterapeut cu formare în psihoterapia integrativă a traumei

În cabinet, psihoterapeutul specializat în traumă oferă feedback si interpretări despre mecanismele psihice ale clientului. În același timp, el reprezintă, pentru client, și o figură parentală, de educator, de antrenor sau de moașă, în relație cu care clientul poate să-și gestioneze nevoile și lipsurile emoționale din relația cu părinții sau alte relații.

O persoană care alege terapia integrativă a traumei se poate aștepta să treacă, împreună cu terapeutul, printr-un travaliu emoțional pe alocuri dureros. Se analizează istoria de viață, se delimitează stresul de traumă, se stabilește care sunt părțile psihice implicate în traumă: partea de supraviețuire, partea rănită și partea sănătoasă psihic, după care, atunci când psihoterapia merge în profunzime, psihoterapeutul îl ajută pe client să-și restructureze fundația și coloana vertebrală.

„Putem folosi tehnici corporale, desen și simboluri, tehnici de lucru cu amintirile traumatice ca EMDR (n.r. – Eye Movement Desensitization and Reprocessing, o tehnică terapeutică de desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare), tehnici de conștientizare emoțională, corporală, tehnici de analiză a viselor sau metoda Intenției, care lucrează cu părțile psihice splitate sau traumatizate“, mai spune Ioana.

Cât durează și ce frecvență e recomandată

Psihoterapia integrativă a traumei poate fi de mai lungă sau de mai scurtă durată, în funcție de mai mulți factori din viața prezentă a persoanei care merge în terapie.

„Profunzimea și lungimea procesului terapeutic depinde de ceea ce noi numim factori de proțectie sau, cu alte cuvinte, de resursele și capacitățile unei persoane de a se recupera: ce o susține, ce o sprijină, pe cine și pe ce resurse interne de bazează?“

Ioana Dăncescu, psihoterapeut cu formare în psihoterapia integrativă a traumei

Dacă suportul social și abilitățile și resursele personale ale clientului îl pot ajuta să aibă o recuperare mai rapidă după evenimente stresante sau traumatizante și, deci, un proces terapeutic mai scurt, există și anumiți factori de risc sau de vulnerabilitate care pot face ca procesul terapeutic să fie de o mai lungă durată sau să fie unul în etape.

„Exemple de factori de vulnerabilitate si de risc ar fi dependența de anumite substanțe, lipsa de autonomie și de putere de decizie asupra vieții sale, absența prietenilor, boli grave, sărăcie, șomaj, un context extrem de dificil de viață sau în care diferite tipuri de abuzuri încă se întâmplă“, explică Ioana.

Frecvența recomandată a ședințelor este una săptămânală. Doar în cazuri de criză ședințele au loc mai des de o dată pe săptămână. „Am mai întâlnit în cabinet și situații unde a fost nevoie pentru unii clienți de-ai mei să avem ședințele o dată la două săptămâni, pentru a-și da timp să se gândească la ceea ce am discutat, să proceseze stări și emoții și să se ocupe de temele pe care le-am agreat“, mai spune psihoterapeutul.

Pentru terapia individuală, tarifele sunt, în general, între 150 și 250 de lei per ședință. Totuși, există și situații în care poți merge gratuit la psihoterapeut. Află de aici ce trebuie să faci pentru asta.

Cui i se potrivește psihoterapia integrativă a traumei

Orice om a suferit la un moment dat în viață o traumă care, cel mai probabil, îi influențează viața actuală. Prin urmare, psihoterapia integrativă a traumei este potrivită oricui.

Oricărei persoane care are nevoie și este interesată de îmbunătățirea contactului cu sine, de o funcționare mai sănătoasă a psihicului sau a corpului, de cunoașterea de sine, creșterea capacității de auto-reglare emoțională, ameliorarea unor dependențe și impulsuri – cum ar fi excese în relații, în muncă, excese legate de substanțe, emoții sau decizii –, precum și celor care vor să-și gestioneze mai bine unele mecanisme de apărare cu efecte negative asupra calității vieții – de exemplu, negarea, transformarea negativului în pozitiv, proiecția exagerată, autosabotarea și victimizarea, uitarea și deconectarea de sine – sau pur și simplu celor interesați de îmbunătățirea relațiilor pe care le au și de creșterea stării de bine.

Dar psihoterapia integrativă a traumei poate fi folosită și în cazul depresiei, anxietății, pentru diferite tulburări de personalitate sau chiar în cazul celor care manifestă diferite probleme psihice, cum ar fi tulburarea psihotică sau schizofrenia.

„Terapia traumei nu este despre evenimentele traumatice cu care cineva s-a confruntat, ci despre funcționarea psihicului persoanei care a trecut prin acele evenimente. Terapia traumei nu înseamnă terapia abuzului sau decesului sau divorțului sau accidentului. Complicațiile posttraumatice cu care cineva se poate confrunta pot lua forma unor simptome ca anxietatea sau depresia, tulburări de panică sau comportamentele obsesive, diferite tulburări de personalitate cum este cea evitantă, narcisică sau borderline“, explică Ioana Dăncescu.

Află de aici care sunt diferențele între psiholog și psihiatru.

Dacă vrei să afli mai multe despre psihoterapia integrativă, poți citi cărțile recomandate de psihologul și psihoterapeutul Ioana Dăncescu:

  • „Minți împrăștiate. Originile și vindecarea tulburării de deficit de atenție“, de Gabor Maté
  • „Când corpul spune nu“, de Gabor Maté
  • „Pe tărâmul fantomelor înfometate. Prizonieri în lumea dependenței“, de Gabor Maté
  • „Mitul normalității”, de Gabor Maté
  • „Simbioză și autonomie. Traumă și iubire dincolo de complicațiile simbiotice“, de Franz Ruppert
  • „Nu te găsesc pe nicăieri“, de Laura Ionescu
  • „Corpul nu uită. Vindecarea traumelor profunde din inconștient“, de Myriam Brousse și Valerie Peronnet
  • „Corpul își amintește. Psihofiziologia și tratamentul traumei“, de Babette Rothschild

Între timp, citește aici despre alte tipuri de psihoterapie:

Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Psihanaliza

Psihoterapia integrativă

Analiza tranzacțională

Psihoterapia adleriană

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare