Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Ce este și pentru cine?

Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Ce este și cui i se potrivește?

Alegerea unui psihoterapeut poate fi dificilă. Pentru că există foarte multe tipuri de terapie, iar informațiile despre ele pot fi uneori greu de obținut, am demarat o serie de articole despre principalele tipuri de psihoterapie disponibile în România. Pentru a afla mai multe detalii despre psihoterapia cognitiv-comportamentală, am vorbit cu Iulia Barca, psiholog și psihoterapeut format în acest tip de terapie.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală – în engleză cognitive behavioral therapy (CBT) – este o formă de terapie psihologică eficientă în tratarea depresiei, tulburărilor de anxietate, a problemelor legate de consumul de alcool și de substanțe, a problemelor de cuplu, a tulburărilor alimentare și în cazul unor boli psihice. Asociația Americană de Psihologie (APA) notează că mai multe studii au demonstrat că terapia cognitiv-comportamentală îmbunătățește considerabil funcționarea și calitatea vieții.

Află de aici care sunt diferențele între psiholog și psihiatru și la care dintre ei să mergi în funcție de simptome.

psihoterapia cognitiv comportamentala psiholog iulia barca
Iulia Barca, psiholog și psihoterapeut cu formare în terapia cognitiv-comportamentală, explică felul în care funcționează acest tip de psihoterapie

Ce este psihoterapia cognitiv-comportamentală

„Psihoterapia cognitiv-comportamentală este o formă de terapie care explorează relația dintre gândurile, emoțiile și comportamentele noastre, bazându-se pe restructurarea cognitivă sau, altfel spus, reformularea modului în care gândim despre noi înșine, despre ceilalți și despre lume, în general“, spune Iulia.

Altfel spus, adaugă ea, persoana care alege acest tip de psihoterapie va învăța să-și reformuleze anumite erori de gândire comune nouă tuturor și să le reinterpreteze într-un mod mai funcțional, care să o ajute să se adapteze mai ușor la viața de zi cu zi.

„Obiceiul de a privi lucrurile în alb sau negru, în bine sau rău, este o gândire de tipul totul sau nimic și o eroare pe care o facem adesea. O altă eroare de gândire este tendința de a ne simți responsabili pentru lucruri care nu stau în controlul nostru și de a ne învinovăți frecvent, dar și fixarea asupra unui detaliu negativ care ne determină să desconsiderăm o întreagă experiență prin prisma lui.“

Iulia Barca, psihoterapeut cu formare în psihoterapia cognitiv-comportamentală

Fixarea asupra unui detaliu negativ înseamnă, de exemplu, că atunci când faci cunoștință cu un grup de oameni, iar dintre aceștia unul singur nu îți place, să te fixezi asupra acestui lucru, care îți rămâne în minte și te preocupă. „Aceste distorsiuni cognitive, cum sunt numite, ne îngreunează relația cu noi înșine, dar și cu cei din jur. În astfel de situații, rolul psihoterapiei cognitiv-comportamentale este acela de a ne învăța să intrăm în rol de observator al nostru, de a ieși din gândurile negative automate și de a ne lărgi perspectiva asupra situațiilor din afara noastră și a interpretării pe care le-o dăm“, explică Iulia.

Un alt exemplu relevant pentru felul în care funcționează terapia cognitiv-comportamentală se referă la diferențierea între o situație exterioară nouă, gândurile care apar în contextul acelei situații (cogniția) și reacția pe care o avem (consecința).

Fiecare dintre noi a fost în situația în care să dea vina pe un eveniment sau o persoană, spunând că acel lucru sau om ne-a făcut să ne comportăm într-un fel anume, că ne-a generat anumite emoții sau senzații fizice, pozitive sau negative. Probabil că fiecare dintre noi am spus cuiva „Mă scoți din sărite!“. Această reacție vine ca răspuns la o situație exterioară, dar numai după apariția gândurilor noastre, adică după ce noi ne spunem ceva despre ceea ce s-a petrecut.

Aceste gânduri, pe care ni le spunem despre o situație și care ne determină să ne comportăm într-un fel sau în altul, ne aparțin. Iar deseori sunt interpretări eronate ale realității, de multe ori având legătură nu cu situația în sine, ci cu un trecut similar în care am gândit, ne-am spus și am simțit aceleași lucruri, mai spune psihoterapeutul.

„Psihoterapia cognitiv-comportamentală va da atenție modului în care ne vorbim, punând sub lumină felul în care ne face să ne simțim acest discurs interior și cât de sănătos este el în relația cu noi și cu ceilalți. Cheia unui mai bun echilibru este disputarea acestor gânduri negative sau credințe personale limitative, cu îndrumarea și sprijinul unui psihoterapeut.“

Iulia Barca, psihoterapeut cu formare în psihoterapia cognitiv-comportamentală

Tarifele pentru o ședință de psihoterapie variază destul de mult. De cele mai multe ori, sunt între 150 și 500 de lei, dar sunt și psihoterapeuți la care poți merge cu 100 de lei per ședință sau cu 600 de lei per ședință. Totuși, există și situații în care poți merge gratuit la psihoterapeut. Află de aici ce trebuie să faci ca să mergi la psiholog gratuit.

La ce să te aștepți dacă alegi psihoterapia cognitiv-comportamentală

Fiecare tip de psihoterapie folosește anumite tehnici și instrumente de lucru. Din acest punct de vedere, psihoterapia cognitiv-comportamentală este, în egală măsură, o formă de terapie bazată pe explorare, deci pe discuții, dar și pe exerciții și teme pentru acasă.

Practic, psihoterapeutul te va ajuta să-ți explorezi viața prezentă și trecutul, cu scopul de a înțelege care sunt experiențele și condițiile care au predispus, au declanșat și care poate mențin și în prezent situația problematică. Iar acest lucru se va întâmpla prin discuții în cabinet și prin teme pentru acasă, toate acestea urmărind obiectivul sau obiectivele pe care ți le-ai stabilit alături de terapeut.

Primele ședințe au rolul de a-l ajuta pe terapeut să cunoască persoana din fața lui și de a-i da informațiile necesare pentru a înțelege contextul de viață al acesteia, pentru că, de regulă, problema cu care cineva ajunge în cabinet face parte dintr-o poveste mai amplă.

Tot primele ședințe sunt cele în care clientul își dă seama dacă psihoterapeutul i se potrivește și dacă poate stabili cu acesta o relație terapeutică. La fel ca în alte tipuri de psihoterapie, și în cea cognitiv-comportamentală, relația psihoterapeut-client este cea mai importantă pentru producerea unei schimbări în bine.

„Cel mai util element în terapia noastră personală este relația cu terapeutul. Iar această relație se conturează atunci când ne simțim acceptați necondiționat de acesta, atunci când suntem validați noi ca oameni, nu neapărat anumite comportamente care pot fi tocmai motivul pentru care ne aflăm acolo.“

Iulia Barca, psihoterapeut cu formare în psihoterapia cognitiv-comportamentală

Găsește aici câteva indicii privind alegerea psihoterapeutului potrivit pentru tine, pentru ca terapia să fie un succes.

După aceste prime ședințe de cunoaștere, terapeutul și persoana venită la terapie vor stabili obiectivele pe care le urmăresc, precum și felul în care arată atingerea lor din perspectiva clientului. Din acest moment, psihoterapeutul se va concentra mai mult asupra prezentului și mai puțin asupra trecutului.

„Chiar dacă problema cu care o persoană ajunge în cabinet are rădăcini mai adânci, din trecut, totuși, psihoterapia cognitiv-comportamentală nu este o formă de terapie în care ne concentrăm asupra trecutului. Orientarea noastră este asupra prezentului și resurselor clientului de aici și acum pentru rezolvarea unor situații“, explică Iulia.

Mai departe se fac exerciții de observare, de înțelegere a propriilor gânduri, de disputare a credințelor iraționale care adesea fac parte din discursul nostru intern și se caută alternative sănătoase.

Temele pentru acasă pot lua forma unor jurnale, a unor grile de autoobservare sau a expunerii comportamentale, care au ca scop aplicarea celor explorate în terapie, dar și integrarea procesului psihoterapeutic în viața de zi cu zi.

Chiar dacă tehnica sau metodele folosite de terapeut sunt variate și adaptate fiecărei probleme în parte, acestea nu sunt baghete magice, iar persoana care merge către acest tip de psihoterapie nu trebuie să se aștepte la minuni sau la schimbări de pe o zi pe alta.

„Ele funcționează atunci când există o relație terapeutică bună și angajament în demersul început. Terapia te scoate din zona de confort, așa că e importantă motivația ta și cât de dispus ești să faci ceea ce ai de făcut pentru a-ți atinge obiectivele“, mai spune psihoterapeutul.

Găsește aici cele mai comune 6 mituri despre psihoterapie. „Cheltui o grămadă de bani doar ca să stau de vorbă cu cineva!“ este unul dintre ele.

Cât durează și ce frecvență e recomandată

Psihoterapia cognitiv-comportamentală e considerată a fi de scurtă durată. În funcție de complexitatea problemei, numărul ședințelor variază. Cum se lucrează cu obiective clare, durata terapiei depinde de obiectivele stabilite.

Dacă o persoană merge în cabinet pentru că vrea să scape de atacurile de panică, numărul ședințelor poate fi limitat, iar terapia se poate încheia odată cu dispariția simptomelor. Dacă persoana are însă o anxietate generalizată sau alte probleme de viață pe care vrea să le abordeze, atunci obiectivele sunt altele, iar terapia va avea o durată mai lungă. Peste toate acestea, durata terapiei depinde de ritmul fiecărei persoane.

„Este important cât este dispus fiecare să exploreze multiple aspecte ale vieții în care simte că există dificultăți. Ca o comparație, aș putea spune că este alegerea noastră dacă vom șterge doar praful sau dacă vrem să facem curățenie generală“, spune psihoterapeutul Iulia Barca.

Frecvența ședințelor poate fi săptămânală sau la două săptămâni, tot în funcție de problema abordată în terapie, dar și de preferința clientului. Terapeutul face recomandări legate de frecvență, dar decizia este luată de comun acord cu clientul.

Cui i se potrivește psihoterapia cognitiv-comportamentală 

Pentru că urmărește dezvoltarea unor abilități utile în relația cu noi înșine și cu ceilalți, psihoterapia cognitiv-comportamentală este utilă tuturor: și celor care își doresc o mai bună cunoaștere de sine sau vor să se dezvolte pe plan personal, și celor care traversează un episod de viață dificil sau care au o tulburare psihică.

„Cel mai frecvent, psihoterapia cognitiv-comportamentală este asociată cu tratarea anxietății și depresiei, cu toate formele incluse în aceste categorii mari, respectiv atacuri de panică, fobii, anxietate generalizată, depresie clinică sau funcțională.“

Iulia Barca, psihoterapeut cu formare în psihoterapia cognitiv-comportamentală

În același timp, este o metodă eficientă în tratarea altor tulburări, iar Iulia Barca menționează tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), sindromul de stres post-traumatic (PTSD), cu varianta CPTSD – de unde C vine de la complex și presupune și alte simptome pe lângă cele frecvente în PTSD, schizofrenia, tulburările de alimentație, tulburarea afectivă bipolară și tulburarea borderline.

De cele mai multe ori, când formarea de bază a terapeutului este în psihoterapia cognitiv-comportamentală, e foarte probabil că abordarea lui va ține cont în mare măsură de principiile acestei forme de terapie, dar adesea terapeutul are noțiuni sau chiar formări complementare în alte metode de terapie, care vor fi integrate în modul său de lucru.

Dacă îți pui întrebarea: „Am și eu nevoie de terapie?“, găsește aici 7 motive să mergi la psiholog.

Dacă vrei să afli mai multe despre psihoterapia cognitiv-comportamentală, poți citi cărțile recomandate de psihologul și psihoterapeutul Iulia Barca:

  • Poate ar fi bine să discuți cu cineva, de Lori Gottlieb.
  • Terapia cognitiv comportamentală. Cum să îți îmbunătățești gândirea și viața prin TCC, de Stephen Briers.
  • Terapia cognitiv-comportamentală pe înțelesul tuturor. 10 strategii pentru gestionarea anxietății, depresiei, furiei, panicii și grijilor, de Seth J. Gillihan.
  • Cum să-ți reinventezi viața. Cum să pui capăt comportamentelor negative și să te simți din nou bine, de Jeffrey E. Young și Janet S. Klosko.

Între timp, citește aici despre alte tipuri de psihoterapie:

Psihanaliză

Psihoterapie integrativă

Psihoterapia integrativă a traumei

Analiza tranzacțională

Psihoterapia adleriană

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare