Psihanaliza. Ce este și cui i se potrivește

Psihanaliza. Ce este și cui i se potrivește

Alegerea unui psihoterapeut poate fi dificilă. Pentru că există foarte multe tipuri de terapie, iar informațiile despre ele pot fi uneori greu de obținut, am demarat o serie de articole despre principalele tipuri de psihoterapie disponibile în România. Pentru a afla mai multe despre ce este, cum funcționează și cui i se potrivește psihanaliza, am stat de vorbă cu Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist.

Psihanaliza este o abordare terapeutică a minții, personalității și tulburărilor psihologice dezvoltată inițial de Sigmund Freud, la începutul secolului al XX-lea. Premisa de la care pornește psihanaliza este, conform Asociației Americane de Psihologie (APA), că o mare parte din activitatea psihică a individului este inconștientă și că, prin urmare, ca să înțelegi oamenii e nevoie să interpretezi motivația inconștientă care stă la baza comportamentului lor manifestat.

Psihanaliza – căreia i se mai spune, pe scurt, analiză – se concentrează în primul rând pe influența unor astfel de forțe inconștiente precum impulsurile reprimate, conflictele interne și traumele copilăriei asupra vieții mentale și a adaptării individului.

Psihoterapeuții cu formare în psihanaliză petrec ei înșiși foarte mult timp în analiză personală – adică merg la propriii lor psihanaliști, ca parte obligatorie în procesul de formare –, așa că știu din experiență proprie cât de dificil e lucrul cu emoțiile.

psihanaliza. Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist
Cristina Șolea, psihoterapeut psihanalist, explică ce este, cum funcționează și cui i se potrivește acest tip de psihoterapie. FOTO: Arhiva personală

Ce este psihanaliza

„Premisa de la care pornește psihanaliza este aceea că alinarea durerii psihice, înțelegerea comportamentelor care aparent nu au sens și a conflictelor interne se realizează prin aducerea la suprafață a conținuturilor inconștientului în planul conștiinței“, spune Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist.

Practic, conform principiilor psihanalizei, cea mai mare parte a universului nostru psihic este de natură inconștientă și ne influențează fiecare aspect al vieții, fiecare alegere, fiecare minut din zi, fără ca impactul lui să fie constientizat de către noi.

„Cu toții ne-am întâlnit cu situații în care nu ne-am putut explica de ce am reacționat într-un fel anume, de ce am luat o decizie care s-a dovedit a ne fi favorabilă sau nefavorabilă, iar înțelegerea inconștientului oferă răspunsuri la multe dintre dilemele noastre“, detaliază psihanalistul.

Nu numai că psihanaliza a reprezentat prima formă de psihoterapie care a introdus noțiunea de inconștient, dar această noțiune a și fost preluată ulterior de toate celelalte abordări terapeutice de profunzime.

La ce să te aștepți dacă alegi psihanaliza

Informal, psihanalizei i se mai spune și terapie prin vorbire, iar termenul este sugestiv pentru felul în care se lucrează în psihanaliză. Spre deosebire de alte forme de psihoterapie, care se bazează pe obiective sau teme, cum este psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihanaliza este o terapie non-directivă, care merge pe ideea de a-i oferi individului un spațiu securizant în care poate vorbi despre absolut orice gând și trăire pe care le experimetează, oricât de rușinoase sau nefirești ar putea acestea să pară fie în ochii propriei persoane, fie din perspectiva societății în ansambul ei.

„În prezent, dincolo de toate școlile de psihoterapie și diferitele teorii, unul dintre cele mai importante aspecte în orice proces terapeutic este alianța terapeutică, adică relația care se construiește între terapeut și clienții sau pacienții lui.“

Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist

Importanța relației terapeutice este primordială indiferent de tipul de psihoterapie, dar psihanaliza pune accent pe ideea de relație terapeutică neîngrădită. Se consideră că numai în contextul unei astfel de relații aspectele inconștiente care influențează comportamentul și viața cotidiană – însemnând, de multe ori, conflicte și suferințe – se pot manifesta.

„Urmând regula asocierii libere, procesele de gândire ale pacientului vor conduce către rădăcinile inconștiente ale conflictelor până atunci nerezolvabile“, spune Cristina.

În psihanaliză, asocierea liberă poate fi rezumată într-o singură propoziție: „spune-mi tot ce îți vine în minte“. Clientul – în psihanaliză numit mai degrabă pacient – este încurajat de către psihanalist să se lase în voia gândurilor sale spontane și să i le comunice terapeutului, chiar dacă i se par poate prea neplăcute, prea prostești, prea lipsite de importanță și chiar dacă nu i se par relevante pentru motivul/scopul cu care a intrat în analiză.

Asocierea liberă, alături de transfer (tot ce trăiește pacientul față de analistul său) și contratransfer (ceea ce trăiește analistul față de pacientul său) sunt principalele instrumente de lucru în psihanaliză. Intervenția terapeutului nu respectă o rețetă, ci este un răspuns la discursul și la conținuturile (ideile, sentimentele) manifestate sau latente care vin din partea clientului.

Rolul divanului în psihanaliză

Un element important în psihanaliză este prezența în cabinet a unui divan. În mod tradițional, în timpul ședinței, clientul stă întins pe divan, iar psihanalistul se află așezat pe un fotoliu în lateralul divanului, în spatele clientului, astfel încât cei doi să nu aibă contact vizual. Ideea din spatele folosirii divanului este că poziția orizontală și lipsa contactului vizual cu analistul încurajează asocierea liberă, astfel că te vei simți mai confortabil să spui orice îți trece prin minte, fără să te cenzurezi.

„Foarte pe scurt, folosirea divanului se bazează pe ideea că te ține mai conectat la zona inconștientă, la zona de visare, și că facilitează lucrul mai profund, tocmai pentru că nu mai ești distras de alți stimuli“, adaugă Cristina. Totuși, divanul nu se mai folosește atât de mult în ziua de azi.

„Firește că nu toți pacienții stau pe divan, cu mulți dintre ei lucrăm pe fotoliu, pentru că sunt pacienți care se simt anxioși pe divan, simt că e important ca terapeutul să îi privească în ochi. Dar sunt și pacienți care se simt mai confortabil să nu fie priviți, pentru că simt că ceea ce împărtășesc e atât de intim, încât e preferabil să relateze fără să fie observați atent. Dar, în prezent, nu se mai stă atât de mult pe divan. Pacientul e cel care decide dacă vrea pe fotoliu sau pe divan.“

Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist

Un mit care circulă pe seama psihanalizei este că te întoarce în trecut, căutând printre traumele apărute în copilărie. În realitate, este și nu este așa. De fapt, în psihanaliză se vorbește mult și despre prezent.

Cristina Șolea explică: „Persoana care intră în analiză discută, în mod natural, despre aspecte care țin atât de viața cotidiană, prezentă, cât și de trecutul ei. Dacă am încerca să izolăm prezentul de trecut, actul terapeutic s-ar transforma într-un proces chirurgical, mecanic, în care ființa umană și-ar pierde continuitatea.“

„Intenția psihanalistului nu este aceea de a direcționa clientul către trecut, ci de a diminua suferința prezentă. Însă, inerent, apar asocieri ale prezentului cu trecutul, copilăria, familia.“

Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist

Cât durează și ce frecvență e recomandată

Psihanaliza este o terapie de durată. Nu te poți aștepta să mergi în psihanaliză și să-ți rezolvi problemele în 5-10 ședințe și, uneori, nici în unul-doi ani.  

„În general, putem estima o perioadă medie a unei analize între trei și cinci ani, cu întâlniri care au loc o dată pe săptămână, însă durata nu este predefinită, ci mai curând este ghidată de profunzimea suferinței psihice, pentru că psihanaliza adresează personalitatea în ansamblul și structura ei“, spune Cristina.  

Dacă, însă, este vorba despre tratarea unor probleme care apar în contextul unor tulburări de personalitate, care sunt foarte comune în ziua de azi, procesul psihanalitic se poate întinde pe parcursul mai multor ani, cu o frecvență a sesiunilor de două ori pe săptămână. „Mai ales în contextele în care persoana care solicită terapie și-a pierdut capacitatea de a funcționa și se află într-un moment de criză, care se poate manifesta prin pierderea temporară a capacității de a munci, de a relaționa sau de a se auto-susține“, detaliază psihanalistul.

E o psihoterapie care îl ajută pe individ nu numai pe durata derulării procesului terapeutic, ci și după încheierea acestuia, deci și după ce persoana nu mai merge la psihanalist, prin faptul că o învață să-și construiască o manieră de a se auto-observa și de a se auto-analiza.

Tarifele pentru o ședință de psihanaliză variază destul de mult. De cele mai multe ori, sunt între 150 și 300 de lei, dar sunt și psihoterapeuți la care tarifele sunt în afara acestui interval. Totuși, există și situații în care poți merge gratuit la psihoterapeut. 

Află de aici ce trebuie să faci ca să mergi la psiholog gratuit.

Cui i se potrivește psihanaliza

Psihoterapia psihanalitică este potrivită persoanelor care se simt prinse în probleme psihice recurente care le blochează sau îngreunează relațiile cu ceilalți, dobândirea unei mulțumiri pe plan profesional sau realizarea sarcinilor normale din viața de zi cu zi.

„Psihanaliza se potrivește oricui se află într-o formă de suferință emoțională, care se află blocat într-o problemă recurentă, care îi afectează capacitatea de a trăi, de a relaționa cu ceilalți, de a-și îndeplini sarcinile cotidiene și potențialul.“

Cristina Șolea, psiholog și psihoterapeut psihanalist 

În același timp, istoria psihanalizei este strâns legată de cazuistica clinică, adică de tratarea persoanelor cu un diagnostic psihiatric. De altfel, în formarea unui psihanalist, un rol important este ocupat de stagiile clinice care se desfășoară în spitale.

Deseori, persoanele care apelează la psihanaliză se simt deprimate sau anxioase, dar, spune Cristina Șolea, în spatele acestei simptomatologii, adică dincolo de ceea ce este vizibil deranjant, se confruntă cu o tulburare de personalitate borderline, narcisică, schizoidă și așa mai departe.

Prin urmare, orice persoană aflată într-o suferință psihică poate intra într-o analiză personală. Dacă vrei să afli mai multe despre psihanaliză, poți citi cărțile recomandate de psihologul și psihanalistul Cristina Șolea:

  • Cuvinte care eliberează, de Marie Cardinal
  • Nu ți-am promis niciodată o grădină de trandafiri, de Hannah Green
  • Arta psihanalizei, de Thomas Ogden

Între timp, citește aici despre alte tipuri de psihoterapie:

Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Psihoterapia integrativă

Psihoterapia integrativă a traumei

Analiza tranzacțională

Psihoterapia adleriană

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare