Care este temperatura normală a corpului și de ce avem valori atât de mici la magazine

    Controlul temperaturii la intrarea în magazine, în diverse instituții publice și la locul de muncă a devenit un motiv de amuzament la noi, după ce termometrele au arătat deseori valori incompatibile cu viața. Temperatura normală a corpului nostru are variații destul de mari de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, sex, momentul din zi, dar nu atât de mult pe cât arată termometrele folosite la triaj în spațiile publice. Aparatele sunt pentru uz industrial, și nu medical, așa cum ar trebui, spun specialiștii. Ei ne explică și de ce limita de referință stabilită de autorități la 37,3 grade Celsius este prea mică. 

    Experiența ultimelor zile ne-a arătat că o banală măsurare a temperaturii corpului poate fi o provocare. Mulți clienți ai magazinelor de la noi au constatat cu uimire și amuzament că valoarea indicată de termometrele comercianților era cu mult mai mică decât temperatura normală a corpului, ajungând uneori la valori de 30 de grade Celsius. Care este temperatura normală a corpului, cât de eficiente termometrele folosite de comercianți și dacă este cu adevărat eficientă această termometrizare a populației în contextul pandemiei de coronavirus ne-au explicat în continuare specialiștii. 

    Temperatura normală a corpului nu este de 37 de grade Celsius

    Știm că organismul uman are, în condiții normale, o temperatură de 37 de grade Celsius. Medicul german Carl Reinhold August Wunderlich este cel care a stabilit această valoare medie, în secolul al XIX-lea, după milioane de măsurători efectuate pe 25.000 de pacienți din Leipzig. Studiile moderne arată însă că temperatura normală a corpului uman este mai mică decât standardul cunoscut: de 36,6 grade Celsius. 

    Experții nu sunt siguri dacă această diferență dintre valori are legătură cu calitatea termometrelor, cu modul în care s-a măsurat temperatura atunci și acum (axilar versus oral) sau dacă vorbim despre o modificare a temperaturii corpului în timp, odată cu schimbarea stilului nostru de viață. În spatele acestei scăderi ar putea să stea o rată metabolică mai redusă a omului modern. Organismul nostru nu mai este nevoit să „lucreze” la fel de intens ca în secolele trecute, ca urmare a stilului de viață mai sedentar, notează o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford, din SUA, în revista științifică eLife.

    „Ceea ce am învățat cu toții de mici, și anume că temperatura normală a corpului nostru este de 37 de grade Celsius, este greșit”.

    Dr. Julie Parsonnet, profesor de medicină la Universitatea Stanford 

    O altă explicație pentru această valoare mai scăzută ar putea fi și scăderea inflamației din corp. În secolul al XIX-lea, oamenii sufereau de infecții cronice pentru care nu exista tratament, precum tuberculoza, sifilisul și bolile parodontale. Toate aceste boli pentru care acum avem soluții terapeutice produc o inflamație în corp, iar inflamația crește rata ar fi putut influența temperatura normală a corpului în acea eră. 

    Din experiența clinică, dr. Julie Parsonnet, coordonatorul studiului realizat de Universitatea Stanford, spune că cel puțin 75% dintre oameni au temperatura normală mai mică de 37 de grade Celsius. 

    Temperatura normală a corpului are variații mari

    Dincolo de bolile infecțioase precum COVID-19, sunt mulți factori care influențează temperatura normală a corpului. „Variațiile de temperatură ale corpului uman sunt destul de mari. Ele merg de la 36 de grade Celsius și până la 37,5 grade Celsius”, ne-a precizat dr. Tereza Franciuk, medic de familie și pediatru în București. Ceea ce considerăm ca fiind normal se află, de fapt, între anumiți parametri care variază de la o persoană la alta, în funcție de:

    Vârstă. Capacitatea organismului nostru de a-și regla temperatura se reduce pe măsură ce îmbătrânim, lucru legat de scăderea ratei metabolice bazale. Experții Universității Stanford au observat că valoarea normală a temperaturii scade cu 0,003 – 0,0043 de grade Celsius cu fiecare an pe care îl adăugăm vârstei, indiferent dacă vorbim despre femei sau bărbați. „Vârstnicul va avea întotdeauna o temperatură mai scăzută, fiindcă metabolismul lui este mai lent, circulația este diferită, chiar și activitatea lui fizică este mult redusă față de cea a unui copil și a unui adult tânăr”, precizează dr. Tereza Franciuk.

    Se consideră că avem febră când temperatura corpului crește cu un grad Celsius peste valoarea normală, obișnuită.

    Temperatura normală a corpului este mai mare la bebeluși și la copii. „Valoarea medie este de 37,3 grade Celsius, în condiții de repaus, iar dacă se joacă și se agită mult, ei ajung foarte ușor la temperaturi de 37,6-37,8 grade Celsius”, mai spune specialistul. Un bebeluș care plânge din cauza colicilor, a erupției dentare sau a altor motive poate ajunge ușor la o temperatură de 38 de grade Celsius fără să sufere de o boală. 

    Sex. În perioada ovulației, tip de câteva zile, temperatura unei femei crește cu 0,5 grade Celsius față de restul lunii. Pentru a determina temperatura normală a corpului, femeile nu trebuie să ia în calcul valorile diferite din aceste zile ale lunii. „Măsurarea temperaturii este chiar modul prin care o femeie poate afla când se află la ovulație”, explică dr. Tereza Franciuk. 

    Momentul din zi. Valoarea temperaturii fluctuează și pe parcursul zilei. Dimineața, ea poate fi mai scăzută cu aproape o jumătate de grad decât de obicei, pentru ca treptat să crească spre seară.

    Activitate fizică. Orice activitate fizică de intensitate moderată și crescută duce la o creștere a temperaturii corpului, dar numai temporar. 

    Greutate. Indicele de masă corporală (IMC) este un alt motiv de variație a temperaturii corporale. Cu cât acest raport dintre greutate și înălțime este mai mare, cu atât scade valoarea temperaturii.

    Temperatura mediului exterior. Deși o influențează într-o foarte mică măsură pe cea a corpului, ea nu este de ignorat. Același studiu al Universității Stanford susține că o creștere cu un grad a temperaturii ambientale se reflectă într-o valoare cu 0,0004-0,001 grade mai mare a celei corporale. 

    La vârstnici, o valoare normală a temperaturii corpului de 37 de grade Celsius este destul de neobișnuită”. 

    Dr. Julie Parsonnet, profesor de medicină la Universitatea Stanford 

    Alimentele și băuturile pe care le consumăm ne pot influența, de asemenea,  temperatura corporală, dar temporar. De exemplu, dacă folosim un termometru oral și am mâncat înainte înghețată sau am băut apă, temperatura va fi mai scăzută, iar un lichid fierbinte băut înainte de măsurare îi va crește valoarea. 

    Termometrele cu infraroșu dau cele mai multe erori

    Temperatura normală a corpului variază și în funcție de instrumentul cu care o măsurăm. Există mai multe tipuri de termometre pe piață, cu o precizie mai mult sau mai puțin bună. 

    Termometre analogice. Un astfel de termometru este cel cu mercur, cel mai vechi instrument de măsurare a temperaturii corpului. El are o precizie foarte bună, dar și dezavantajul că se poate sparge ușor. Ne expunem astfel pericolului de ingerare a mercurului, cu urmări foarte periculoase pentru sănătate. Un alt inconvenient al termometrului cu mercur este că măsurarea temperaturii durează mult mai mult față de alte termometre: minimum 5 minute.  

    Termometre digitale. Pentru că au un senzor electronic și afișaj digital, ele sunt ușor de utilizat, atât axilar, cât și rectal sau oral. „În România, aceste termometre se folosesc mai puțin pentru măsurarea temperaturii orale, pentru că nu este în obiceiul nostru o astfel de utilizare”, spune dr. Tereza Franciuk. Dezavantajul acestui tip de termometru în fața celui cu mercur este că poate avea o eroare de măsurare de câteva unități. 

    Termometre cu infraroșu. Acestea sunt cele mai moderne instrumente de măsurare a temperaturii și au avantajul că nu necesită contactul direct cu corpul. Ele pot fi de frunte (frontale) sau de ureche (auriculare). „Termometrele non contact cu infraroșu, care se folosesc în această perioadă pentru angajați și la intrarea în magazine, nu sunt atât de utile pentru noi, medicii, din cauza erorilor pe care le dau. La acestea sunt cele mai multe erori”, spune dr. Tereza Franciuk.

    Pentru utilizarea acasă, specialistul recomandă fie termometrele cu mercur, fie pe cele digitale, în special pentru copii – cele cu mercur sunt de evitat în preajma copiilor, din cauza riscului de spargere. „La adulți, măsurarea temperaturii se poate face axilar, iar la sugar și la copilul mic, este recomandată cea intrarectală. La copiii mai mari sau la cei care nu mai acceptă termometrul intrarectal, se poate folosi axilar. 

    Măsurarea intrarectală oferă o precizie mult mai mare, numai că temperatura măsurată astfel este cu 5-6 unități mai mare față de cea axilară. De aceea, încă de la prima vizită a părinților, le precizez că febra la un bebeluș sau copil mic pornește de la 38 de grade Celsius. O altă recomandare importantă pentru părinți cu privire la termometrele digitale este să-l ținem până când valoarea temperaturii nu mai crește, nu doar până la semnalul sonor pe care îl emite”, spune dr. Tereza Franciuk. 

    Dacă vrem să ne aflăm temperatura normală a corpului, trebuie să facem media mai multor măsurători. „Timp de 4-5 zile, trebuie să ne luăm temperatura dimineața și seara, pentru că sunt diferențe de valoare în  aceste momente ale zilei. Femeile trebuie să evite perioada ovulației, când temperatura normală crește”, precizează dr. Tereza Franciuk. În toate aceste zile, trebuie să folosim același termometru, același mod de măsurare (axilar sau oral pentru adulți) și să fim în repaus pentru a putea face o medie corectă. 

    Valoarea de referință pentru febră este prea mică 

    Măsurarea temperaturii angajaților este reglementată de autoritățile de la noi printr-un Ordin de ministru care a intrat în vigoare din data de 18 mai 2020. Actul normativ stabilește la 37,3 grade Celsius valoarea maximă acceptată a temperaturii angajaților la triajul care se face la începerea programului de lucru. Alte reglementări interzic accesul în instituțiilor publice al celor care au o temperatură peste această valoare de referință, iar alți operatori economici, cum ar fi magazinele, au aplicat termometrizarea înainte ca ea să aibă statut de obligație (până la data publicării articolului, 20 mai 2020).

    Valoarea de referință reglementată de autorități este criticată însă de unii medici, din motiv că temperatura normală a corpului are variații mari, fără să semnaleze probleme de sănătate. „Nu există o valoare standard a temperaturii normale a corpului după care să ne ghidăm. Limita maximă aleasă de autorități, de 37,3 grade Celsius este nepotrivită. Ar fi trebuit să precizeze mai degrabă un interval.

    Cei care măsoară temperatura, nefiind cadre medicale, nu știu cât de bine au aceste informații despre variațiile de temperatură. Dacă, de exemplu, o mămică vine cu copilul la supermarket și ea are temperatura normală, dar copilul poate că a plâns, a fost mai agitat și are spre 38 de grade Celsius, nu este lăsată să intre? Dacă o femeie are în mod normal o temperatură de 36,9 grade Celsius și se află la ovulație, ea va depăși valoarea de 37,3 grade Celsius. Regulile nu sunt clare”, apreciază dr. Tereza Franciuk, medic de familie și pediatru în București.

    De ce vedem valori de 30-34 de grade Celsius

    Mulți dintre cei cărora li s-a luat temperatura la intrarea în magazine sau în diverse instituții au constatat că au avut valori mult sub temperatura normală a corpului, unele chiar incompatibile cu viața. 

    Multe dintre termometrele folosite în magazine ori în diverse instituții publice și private sunt de uz industrial, și nu strict medical, spune dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov. „Aceste valori amuzante i-a determinat pe toți să se întrebe dacă nu cumva paznicii sau cei delegați măsoară prost temperatura clienților. Ei măsoară ceea ce citesc pe ecran, dar termometrele lor sunt de uz industrial. Există termometre cu infraroșii de uz medical, care măsoară doar temperatura corpului uman și termometre industriale care măsoară temperatura omului și a obiectelor. Când măsurăm temperatura obiectelor, există o marjă de siguranță de câteva grade, care nu are foarte mare importanță dacă vorbim despre un strat de oțel. Dacă iei temperatura unui om, trebuie să ai o marjă de numai câteva zecimi de grade și atunci, aceste aparate trebuie calibrate. Dacă se folosesc aceste termometre de uz industrial, sigur că apar diferențe de 2-3 grade Celsius. 

    Nu este suficient să faci obligatorie măsurarea temperaturii angajaților sau a clienților. Trebuie să faci și recomandări de termometre, să precizezi că trebuie să achiziționeze unele speciale, pentru uz medical. Sigur, acestea sunt mult mai scumpe decât cele industriale. Din cauza unei slabe comunicări din partea instituțiilor abilitate, această măsură de termometrizare a populației s-a dus în derizoriu de la bun început”, crede dr. Sandra Alexiu. 

    „Variațiile de temperatură la un om sănătos nu pot fi atât de mari. În niciun caz, temperatura unei persoane «pe picioare» nu poate ajunge la valori de 34 de grade Celsius”.

    Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov

    O altă explicație pentru temperaturile atât de scăzute ar putea fi manevrarea incorectă a termometrelor – dacă ele chiar sunt medicale. Fiecare model de termometre cu infraroșu, cele folosite acum la triajul clienților și angajaților, are instrucțiuni diferite de folosire. Distanța față de frunte poate fi diferită de la un model la altul și „dacă nu apreciem corect distanța, termometrul poate da erori. Dacă el are indicație la 1-2 centimetri și eu nu respect această distanță, atunci sigur că va da erori. Aceste termometre sunt utile pentru screening, ne oferă o orientare, dar dacă vrem o precizie mai mare, trebuie să folosim altele”, apreciază dr. Tereza Franciuk. 

    „Razele infraroșii ale acestor termometre nu iradiază și nu înroșesc pielea. Ele nu pătrund mai departe de piele și nici nu stochează informație, ca să fie periculoase când se fac scanări repetate. Este ca atunci când validezi cardul de autobuz – nu te iradiezi când faci asta”. 

    Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov

    În ce situații putem ajunge la 35 de grade Celsius

    Sunt câteva circumstanțe în care putem ajunge la o temperatură de 35 de grade Celsius, dar aceasta nu poate fi temperatura normală a corpului, spune dr. Tereza Franciuk. Un vârstnic care a avut dintotdeauna o temperatură normală a corpului mai scăzută, care nu are activitate fizică și mănâncă puțin ar putea avea o temperatură de 35 de grade Celsius. 

    „Sigur că hipotermia este un semn alarmant în aceste cazuri – înseamnă că metabolismul lui nu este în regulă. O altă cauză ar putea fi o dereglare a mecanismului de termoreglare, un mecanism neurologic complex și nici în acest caz nu este un semn bun. Micile accidente ischemice pot provoca astfel de accidente neurologice. În experiența mea clinică, nu am avut astfel de pacienți cu hipotermie. Asemenea cazuri sunt documentate în literatura de specialitate, dar în practică sunt foarte rare”, ne spune specialistul. 

    O altă situație în care putem ajunge la o temperatură atât de scăzută este expunerea îndelungată sau neprotejată la frig ori la apă rece. La o temperatură mai mică de 35 de grade Celsius, vom resimți efectele hipotermiei: somnolența care crește gradual până la leșin și pierderea conștienței. 

    Cât de eficientă este termometrizarea 

    Controlul temperaturii la intrarea în magazine, în diverse instituții publice și la locul de muncă este o măsură aplicată în multe țări cu scopul de a-i depista pe cei infectați cu noul coronavirus. Cu toate acestea, termometrizarea are multe limitări. Chiar oficialii Organizației Mondiale a Sănătății apreciau, referindu-se la screeningul temperaturii pe aeroporturi, că „nu este o măsură eficientă de a stopa răspândirea globală, din moment de persoanele infectate se pot afla în perioada de incubație, pot să nu aibă simptome evidente în stadiile incipiente ale bolii sau pot disimula febra prin folosirea de antipiretice (medicamente care scad febra).  Astfel de măsuri necesită investiții substanțiale pentru beneficiile mici pe care le aduce”.

    Nu depistează asimptomaticii. Procentul celor infectați cu noul coronavirus și asimptomatici este situat între 25%, potrivit estimărilor Centrului American pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și chiar 43%, după estimarea unui studiu italian

    Prin comparație, procentul celor cu gripă care sunt asimptomatici este, în medie, de 16%, potrivit unei analize. Cum poate fi contagios un asimptomatic dacă nu tușește și nu strănută? Prin particulele obișnuite din aerul expirat pe care le împrăștiem în aer și pe suprafețe în timp ce vorbim. Cu cât vorbim mai tare, cu atât mai mulți aerosoli împrăștiem și suntem mai contagioși dacă avem COVID-19, au observat specialiștii în urma unui studiu. Acesta este și motivul pentru care oficialii recomandă întregii populații să poarte mască de protecție, nu doar celor cu simptome. 

    Nu depistează presimptomaticii. Perioada de incubație a virusului, adică intervalul dintre momentul în care am intrat în contact cu virusul și cel în care ni se declanșează simptomele, este de 5-6 zile, dar poate ajunge și până la 16 zile, notează experții OMS. În tot acest interval, cei infectați sunt contagioși. 

    Nu toți bolnavii cu COVID-19 fac febră. La începutul pandemiei, febra era pe lista scurtă a simptomelor COVID-19, alături de tuse și de dificultățile în respirație. Ulterior, s-a dovedit că noul coronavirus se manifestă foarte diferit de la un bolnav la altul și febra poate să fie absentă chiar și la bolnavii simptomatici. Un studiu publicat în revista JAMA – Jurnalul Asociației Medicale Americane pe 22 aprilie 2020 arăta că 75% din cei 5.700 de pacienți monitorizați nu au avut febră. 

    Bolnavii pot lua antitermice. O persoană infectată cu noul virus poate trece „testul” de verificare a temperaturii dacă este sub efectul unor medicamente care scad febra. „Mai eficient decât termometrizarea ar fi ca magazinele să pună la dispoziția clienților măști și dezinfectante. Cu aceste măsuri se reduce mai mult riscul de răspândire al COVID-19”, este de părere medicul de familie Sandra Alexiu. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook