Metabolismul lent sau rapid îți dă greutatea peste cap? Cum îl îmbunătățești

Metabolismul lent îți dă greutatea peste cap? Cum îl îmbunătățești

    În fiecare clipă, organismul are nevoie de energie pentru a funcționa: atunci când faci sport, când mergi la cumpărături sau, pur și simplu, te odihnești. Această energie este furnizată prin intermediul proceselor metabolice. Despre modul în care metabolismul îți influențează sănătatea și greutatea, dar și ce soluții ai pentru un metabolism mai eficient, afli în continuare.

    Procesele prin intermediul cărora corpul nostru transformă alimentele și băuturile pe care le consumăm în energie poartă numele de metabolism. În acceastă categorie intră, spre exemplu, digestia sau respirația. De altfel, toate reacțiile chimice necesare bunei funcționări a celulelor sunt atribute ale metabolismului.

    Ce este metabolismul

    Metabolismul este împărțit în două mari categorii: catabolismul (care implică o eliberare de energie) și anabolismul (care necesită un consum de energie). Mai pe înțeles, catabolismul este cel responsabil cu obținerea de energie necesară organismului. Dimpotrivă, anabolismul este ce prin intermediul căruia energia obținută este consumată.

    Metabolismul și greutatea

    „Pot mânca orice, am un metabolism bun“ sau exact opusul „Degeaba țin dietă, mă îngraș și dacă beau apă“. Unele persoane ard mai multe calorii, altele mai puține în timpul unor activități similare. Metabolismul este cel care ne ajută să slăbim, să ne menținem greutatea sau facilitează îngrășarea. Pentru că metabolismul fiecăruia dintre noi poate fi mai lent sau mai rapid, iar acest lucru nu depinde întru totul de cât de generoasă a fost cu noi natura. Individualitatea metabolică este influențată și de stilul de viață, nu doar de ADN.

    Persoanele cu un metabolism lent sunt predispuse la un surplus caloric, care se va depune în corp sub formă de grăsime. Vestea bună este că acest lucru poate fi schimbat!

    Cum influențezi metabolismul

    Numărul de calorii pe care le consumă corpul fiecăuria pentru a îndeplini funcțiile de bază, în stare de repaus, este RATA METABOLISMULUI BAZAL. Aceasta este influențată de 3 factori principali.

    1. Constituția, adică înălțimea, greutatea și structura corporală. Persoanele care fac sport frecvent și au mai multă masă musculară sau cele cu o constituție masivă ard mai multe calorii chiar și în repaus, cu atât mai mult când fac sport sau un efort fizic susținut.
    2. Sexul. Aici, natura favorizează bărbații, care ard mai multe calorii decât femeile.
    3. Vârsta. Cu cât înaintezi în vârstă, cu atât mai puține calorii arzi, mai ales dacă ești o persoană sedentară, iar în corpul tău predomină grăsimea, nu masa musculară.

    Chiar dacă acești factori nu depind de tine, totuși sunt lucruri pe care le poți face pentru a-ți îmbunătăți metabolismul. Este vorba de multă mișcare și de o nutriție sănătoasă.

    Alimentele compatibile cu metabolismul, doar un mit?

    Se spune despre anumite alimente sau plante că stimulează metabolismul. O altă teorie este aceea conform căreia fiecăruia dintre noi îi fac bine sau îi dăunează doar anumite alimente. De exemplu, dacă tipul tău metabolic este carbo, îți fac bine fructele, orezul, cerealele și alte tipuri de carbohidrați, în vreme ce proteinele în exces te îngrașă.

    Dacă ești tipul proteic, alimentația ta ar putea preponderent proteine (carne slabă, pește, ouă, brânzeturi), iar carbohidrații ar trebui evitați. Această teorie a fost combătută cu argumente solide de-a lungul timpului. Se pare că singurul lucru care influențează pozitiv metabolismul este un meniu echilibrat, care să includă toate grupele alimentare și care să fie moderat din punct de vedere caloric.

    Bolile metabolice, din ce în ce mai răspândite

    La unele persoane, metabolismul se poate „defecta“, fie din motive ereditare (foarte rar), fie din cauza stilului de viață nesănătos. Astfel apar anumite tulburări în procesul de descompunere și asimilare de către organism a alimentelor pe care le consumi. Milioane de persoane suferă la nivel mondial de sindromul metabolic, care, netratat, duce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare și alte complicații.

    Excesul de calorii, în special care provin din mâncare procesată, dulciuri concentrate, produse de patiserie, grăsimi animale saturate, are un rol esențial în declanșarea sindromului metabolic și în agravarea lui.

    Reglarea metabolismului

    Probleme de funcționare a metabolismului pot fi remediate prin dietă și mișcare. În cazul sindromului metabolic, este nevoie și de intervenții de tip bariatric pentru a obține o scădere în greutate. În general, pentru reglarea metabolismului este suficient să faci mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, să acorzi o atenție sporită alegerilor alimentare și să eviți factorii de risc precum fumatul și alcoolul.

    Stresul și calitatea somnului sunt și ele importante. O noapte de nesomn îţi încetineşte sistemul metabolic cu cinci la sută pe toata durata zilei respective. Așadar, te poți îngrășa dacă nu dormi suficient. Nu doar pentru că vei fi tentat să mănânci mai mult pe fondul oboselii acumulate, ci și pentru că vei arde mai greu caloriile pe care le mănânci în ziua respectivă.

    În lipsa apei, însă, organismul se va deshidrata, ceea ce e ineficient pentru rata metabolică. Poți consuma și alte lichide hidratante (ceaiuri, freshuri), dar ideală pentru reglarea metabolismului este apa ca atare.

    Mâncatul noaptea dă metabolismul peste cap

    Având în vedere că obezitatea și bolile asociate cu ea fac ravagii peste tot în lume în zilele noastre, s-au desfășurat o multitudine de studii experimentale și clinice care pun în evidență factorii care favorizează îngrășarea peste măsură.

    S-a descoperit, printre altele, că dereglarea ritmului circadian poate afecta diverse funcții ale organismului, inclusiv ciclul de somn/veghe, echilibrul hormonal și metabolismul. Iar ritmul circadian se dereglează din multe motive. De exemplu, dacă mâncăm la ore inadecvate. Studiile făcute pe șoareci au demonstrat că hrănirea lor la ore nenaturale, cum ar fi în timpul nopții, induce obezitate și probleme metabolice în doar câteva săptămâni.

    Părerea specialistului

    Dr. Șerban Damian, specialist în nutriție sportivă, ka CENTRUL SUPERFIT, ne-a răspuns la câteva întrebări despre modul în care funcționează metabolismul.

    Dr. Șerban Damian

    Există într-adevăr anumite alimente care pot stimula/îmbunătăți metabolismul? Și dacă da, care sunt acestea?

    În ciuda numeroaselor speculaţii pe această temă, nu există dovezi concludente că anumite alimente, așa cum ar fi ardeiul iute, ar avea o influență asupra metabolismului. Nu ne putem aștepta ca un aliment să modifice într-un mod clar, măsurabil, viteza/rata la care se produc numeroasele procese ce alcătuiesc metabolismul.

    Alimentația, în ansamblul ei, poate influența metabolismul, în mod particular atunci când aportul energetic este redus, ceea ce are ca efect o încetinire a proceselor metabolice, ca măsură de protecție a organismului și de economisire a resurselor energetice.

    Dr. Șerban Damian

    Urmăriți un video relevant despre acest subiect mai jos:

    În afară de alimentație, ce alte metode de a ne eficientiza metabolismul există?

    Singura modalitate la îndemâna de a influența și eficientiza metabolismul este activitatea fizică. Efortul fizic presupune o accelerare a proceselor metabolice, deoarece organismul trebuie să mobilizeze resursele energetice pentru a produce mișcare. Pe măsură ce exersăm anumite mișcări sau activități, devenim tot mai eficienți, iar organismul nostru suferă modificări adaptative care îl fac din ce în ce mai performant. Aceste adaptări se petrec până la nivel celular și molecular, având impact direct asupra metabolismului. Cel mai simplu exemplu: mulți oameni nu sunt în stare să alerge 100 de metri, dar prin antrenament ajung să alerge chiar maraton sau mai mult, datorită faptului că organismul a suferit acele modificări adaptative.

    Există vreun mod de a ne evalua metabolismul, prin investigații specifice?

    Da, eu fac din 2014 această investigație. Metoda de laborator se numește calorimetrie indirectă, iar analiza se numește testare cardiometabolică sau spiroergometrie.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare