Nu ți se pare: chiar se agravează simptomele răcelii noaptea. Explicațiile medicului și ce e de făcut
De ce se agravează simptomele răcelii noaptea? Nu e doar o impresie, în majoritatea cazurilor, chiar așa e: în timpul nopții, experimentăm adesea o exacerbare a simptomelor răcelii. Ritmul circadian al organismului joacă un rol esențial în această ecuație.
Poziția culcat este unul dintre motivele principale pentru care avem simptome mai puternice de răceală noaptea. Acumularea de mucus postnazal atunci când stăm întinși poate declanșa reflexul de tuse. Dormitul pe o parte favorizează înfundarea unei nări și disconfort. Alți factori precum condițiile de mediu din dormitor, cum ar fi aerul prea uscat, pot agrava și mai mult simptomele. Există însă modalități prin care putem gestiona aceste simptome și putem reduce tusea și disconfortul respirator în timpul nopții.
„Astăzi există dovezi științifice care susțin ceea ce înainte părea un aspect subiectiv, și anume că în timpul nopții are loc intensificarea simptomatologiei infecțiilor acute de căi respiratorii.“
Dr. Venera Marinescu, medic specialist în medicină de familie în cadrul Royal Hospital
Cauzele agravării simptomatologiei pot fi legate de factori multipli, potrivit medicului, printre care:
- poziția specifică somnului determină acumularea secrețiilor în căile respiratorii cu accentuarea tusei, la acestea contribuind lipsa drenajului favorizat de imobilizare;
- uscăciunea aerului din dormitor și lipsa unei hidratări corespunzătoare au efecte asemănătoare;
- alt aspect ține de concentrarea atenției asupra simtomatologiei, ceea ce nu se întâmplă ziua, când avem o varietate de activități, și de starea de anxietate nocturnă;
- poate printre cele mai importante cauze: ritmul circadian determină preponderența sistemului nervos vegetativ simpatic și scăderea activității hormonilor de stres (cortizol) în timpul nopții, ceea ce conduce la o agravare a simptomelor bolii.
Dormitul pe spate agravează simptomele răcelii noaptea
Atunci când stăm întinși, anumite zone ale căilor respiratorii superioare devin mai predispuse la acumularea secrețiilor, în special în timpul somnului profund sau în poziția pe spate.
Citește aici ce poziții de dormit te scapă de sforăit și de durerile de spate
Explicația e simplă: gravitația nu mai ajută la drenarea naturală a secrețiilor. De obicei, în timpul zilei și atunci când suntem în poziție verticală sau în mișcare, secrețiile sunt mai ușor eliminate din căile respiratorii. Totuși, pe timp de noapte, când suntem în poziție orizontală pentru perioade mai lungi, drenajul natural devine mai dificil și secrețiile se pot acumula în partea din spate a gâtului, iritând astfel căile respiratorii și declanșând reflexul de tuse.
În mod specific, atunci când dormim pe spate, problema se accentuează, deoarece această poziție favorizează acumularea de mucus în partea din spate a gâtului. Acest lucru poate duce la iritarea constantă a căilor respiratorii superioare și poate determina o tuse mai persistentă și mai frecventă în timpul nopții.
În contrast, dormitul în poziție laterală poate facilita drenajul natural al secrețiilor și poate reduce în mod semnificativ tendința de acumulare a mucusului în căile respiratorii. Totuși, și când dormi pe-o parte poți resimți disconfortul congestiei nazale.
Aerul uscat din dormitor stimulează acumularea secrețiilor nazale
Nivelul de umiditate din dormitor poate juca un rol semnificativ în atenuarea sau agravarea simptomelor respiratorii, mai ales în cazul tusei și congestiei nocturne. Uscăciunea aerului din încăpere poate contribui la iritarea căilor respiratorii și la uscarea mucoasei nazale și a gâtului, ceea ce poate amplifica senzația de disconfort și poate duce la o tuse mai persistentă și mai severă în timpul nopții.
Află de aici care este umiditatea optimă în casă și ce probleme creează aerul prea uscat.
Când aerul din dormitor e prea uscat, mucoasa nazală și căile respiratorii superioare sunt mai predispuse la iritație. Acest lucru poate duce la creșterea producției de mucus ca o reacție de protecție a organismului împotriva uscăciunii, ceea ce poate agrava senzația de congestie și disconfort respirator.
Agenția pentru Protecția Mediului din SUA recomandă să păstrezi în locuință sau în spațiul de lucru un nivel de umiditate între 30% și 50%. Când aerul din încăpere e mai uscat, crește riscul apariției mai multor tipuri de probleme de sănătate.
„Umiditatea optimă a aerului variază, în funcție de sezon. În sezonul cald, umiditatea ideală nu trebuie să depășească 50%, iar în sezonul rece ar fi bine să nu scadă sub 40%. Putem spune, ca o medie, că umiditatea ideală este undeva în jur de 45%.“
Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie
Folosirea unui umidificator în cameră poate fi o soluție eficientă pentru a menține nivelul optim de umiditate în aerul din dormitor iarna, când aerul din casă este mai uscat – încălzirea centralizată și aerisirea deficitară a încăperilor favorizează uscarea excesivă a aerului. Când aerul din încăpere este prea cald și prea uscat, mucoasele nazale și ale căilor respiratorii se usucă și ele. Astfel, poți observa dimineața că respiri mai greu, că apare rinoreea și, uneori, când îți sufli nasul poți să observi chiar firișoare de sânge.
Pe lângă aerul prea uscat, lipsa unei hidratări adecvate poate avea un efect similar. O hidratare insuficientă poate duce la deshidratarea mucoasei nazale și a căilor respiratorii, făcându-le mai predispuse la iritații și inflamații. Deshidratarea poate conduce la o creștere a vâscozității mucusului și poate agrava senzația de congestie nazală și tusea.
Așadar, asigurarea unei hidratări adecvate prin consumul regulat de lichide poate ajuta la menținerea unei umidități optime a mucoasei nazale și a căilor respiratorii, contribuind la reducerea simptomelor de tuse și congestie în timpul nopții.
Anxietatea crește seara și agravează simptomele răcelii
Un aspect interesant și important este legat de modul în care atenția noastră se concentrează asupra simptomelor în timpul nopții, fenomen care poate accentua percepția și disconfortul asociat cu răceala.
Pe timpul zilei, suntem de obicei ocupați cu diverse activități, responsabilități și stimuli externi, ceea ce ne poate face să fim mai puțin conștienți de simptomele noastre sau să le percepem într-o măsură mai mică. Atenția noastră este împărțită între diferite sarcini și preocupări, iar simptomele pot fi mai ușor ignorate sau nu sunt atât de intense din cauza diversității de stimuli la care suntem expuși.
Pe când, în timpul nopții, când suntem într-un mediu mai liniștit, simptomele devin mai evidente și mai accentuate. Faptul că nu există stimuli externi care să distragă atenția poate face ca simptomele să fie percepute ca fiind mai intense decât în timpul zilei.
„Simptomele care sperie bolnavul în timpul nopții sunt dificultatea de a respira cu senzația de sufocare, creșterea temperaturii la valori care produc alterarea stării generale, convulsii, accentuarea tusei și a simptomatologiei algice – cefalee, mialgii (n.r. – dureri musculare).”
Dr. Venera Marinescu, medic specialist medicină de familie
De asemenea, starea de anxietate sau de îngrijorare asociată simptomelor resimțite în timpul nopții poate contribui la amplificarea percepției acestora și poate întârzia sau chiar împiedica somnul.
„În plus, somnul este mult afectat prin trezirile frecvente. Acestea sunt determinate de creșterea temperaturii, accentuarea obstrucției nazale, tuse iritativă sau cu expectorație, dificultate în respirație cu senzația de sufocare, anxietate, transpirații, ca urmare calitatea somnului scade, efectul odihnitor fiind mult alterat.”
Dr. Venera Marinescu, medic specialist în medicină de familie
Practici precum meditația, respirația controlată sau alte tehnici de relaxare pot ajuta la reducerea nivelului de anxietate și la îmbunătățirea capacității de a gestiona mai eficient simptomele în timpul nopții. Un ceai relaxant, cu mușețel sau lavandă, poate avea dublu efect benefic: hidratează și fluidizează secrețiile nazale și, în plus, te pregătește pentru somn liniștit. AICI găsești câteva idei de ceaiuri eficiente pentru somn bun.
Găsește aici valorile normale ale temperaturii corporale și când e cazul să te îngrijorezi.
De aici afli ce este subfebrilitatea: ce semnificații are temperatura ușor crescută.
Uneori, febra poate fi de ajutor. Citește aici când e cazul să intervii cu antitermice.
Care pot fi cauzele frisoanelor fără febră? Explică aici medicul de familie Ana Maria Bucur.
Află de aici ce semne indică o imunitate scăzută. Imunolog: „Dacă o răceală se prelungește mai mult de o săptămână, există o problemă“
Hormonii stresului atenuează inflamația
Ritmul circadian, ceasul biologic al corpului, influențează nu doar somnul și trezirea, ci și funcționarea sistemului imunitar și pe cea a sistemului nervos autonom, având un impact semnificativ asupra modului în care percepem și gestionăm simptomele bolii în timpul nopții.
Odată cu lăsarea serii, corpul își reglează activitatea imunitară, mobilizând diverse celule imunitare pentru a lupta împotriva invadatorilor precum virusurile și bacteriile. Această reacție imunitară poate declanșa inflamații și iritații la nivelul căilor respiratorii, crescând severitatea simptomelor respiratorii în timpul nopții.
Pe de altă parte, în timpul nopții, activitatea hormonilor de stres, precum cortizolul, scade în mod natural. Cortizolul are un rol important în reglarea inflamației și a reacțiilor imune ale organismului. Așa se face că dimineața, când nivelul de cortizol este cel mai crescut, acesta suprimă într-o bună măsură inflamația și, în consecință, simptomele se atenuează. Nivelurile scăzute de cortizol pe timp de noapte ar putea contribui la exacerbarea simptomelor bolii, deoarece această scădere a activității hormonale ar putea determina o reacție mai pronunțată a sistemului imunitar la prezența agenților patogeni, cum sunt virusurile și bacteriile.
„Sistemul imunitar care ne protejează de agresiunile externe își crește activitatea și se reechilibrează în timpul somnului normal. Așa cum am arătat, infecțiile acute ale sistemului respirator scad calitatea somnului, producând scăderea imunității. Totodată, celulele produc creșterea inflamației aceasta nefiind redusă suficient de cortizolul scăzut în timpul nopții. Substanțele produse de leucocitele activate intensifică febra.”
Dr. Venera Marinescu, medic specialist în medicină de familie
Soluții la îndemână
Există, potrivit medicului, metode simple, la îndemâna oricui, de a reduce disconfortul simptomelor în timpul nopții:
- creșterea umidității aerului cu umidificatoare sau simplu, cu vase cu apă puse pe calorifer,
- aromaterapie,
- inhalații,
- hidratare corespunzătoare.
„Continuând ideea precedentă, recomand pacienților cu infecții acute ale căilor respiratorii respectarea repausului pe perioada bolii, hidratarea adecvată cu minimum 3 litri de lichide, necesară fluidificării secrețiilor cu ceaiuri calde, supe calde, evitarea băuturilor carbogazoase, evitarea alimentelor picante care pot favoriza refluxul gastroesofagian și accentuarea tusei, renunțarea la fumat.”
Dr. Venera Marinescu, medic specialist în medicină de familie
De asemenea, medicul recomandă:
- Stimularea imunității prin vaccinare gripală, vitaminoterapie (D, C), preparate cu zinc.
- Tratamentul decongestiv nazal – curățare cu ser fiziologic sau apă de mare și picături descongestionante, la nevoie, antialgic, antipiretic, antihistaminic.
- Foarte importantă este recuperarea somnului pierdut, având în vedere că markerii imunitari (modificabili) alterați se refac pe parcursul mai multor nopți cu somnul normal.
Zinc? Vitamina C? Frecții și inhalații? Ce ne ajută cu adevărat să scăpăm de răceală și de gripă?
