Transpirații nocturne? Ce probleme semnalează la adulți și la copii

Sunt multe motive pentru care putem avea transpirații nocturne, iar pe listă se află și câteva probleme medicale grave, mai ales la adulți. În cazul copiilor, transpirația abundentă din timpul nopții nu este alarmantă atâta vreme cât nu este însoțită și de alte simptome.

Ocazional, oricine se poate confrunta cu transpirații nocturne. Temperatura prea ridicată din cameră ori pătura prea groasă folosită pentru învelit ne poate face să transpirăm pe timpul nopții. Însă, dacă am eliminat aceste cauze și transpirația abundentă persistă mai multe nopți consecutiv, ea poate semnala o serie de afecțiuni medicale, unele foarte grave. 

Sistemul de termoreglare al organismului este foarte complex și poate fi influențat de mulți factori, de la boli infecțioase, dereglări hormonale și până la anumite medicamente care au ca efect advers aceste transpirații nocturne.

Medicul generalist sau cel de familie este specialistul de la care ar trebui să pornim investigațiile pentru a depista cauza transpirațiilor nocturne. Medicul de familie este cel care cunoaște, de obicei, istoricul medical al pacienților. Acesta poate recomanda analize și elibera trimiteri către specialiști care vor investiga cauzele transpirației nocturne. La adulți, le-am detaliat pe cele întâlnite mai frecvent în practica medicală împreună cu dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). 

Tuberculoza, cea mai frecventă cauză infecțioasă

Câteva boli infecțioase, virale sau bacteriene, pot să de acest disconfort pe timpul nopții:

• tuberculoza;
• endocardita uinfecțioasă – infecție bacteriană sau fungică a învelișului interior al inimii (endocardului) și a valvelor inimii;
• osteomielita – infecție osoasă de natură bacteriană sau fungică;
• infecția HIV.

Dintre toate, tuberculoza este cea mai frecventă cauză infecțioasă de transpirații nocturne. „În tuberculoză, transpirațiile nocturne sunt expresia stărilor subfebrile care apar după infectarea cu bacilul Koch”, a explicat pentru Smart Living medicul Gindrovel Dumitra. Transpirația de peste noapte nu este singura manifestare a acestei boli și nici cea mai întâlnită. Tusea îndelungată, care durează mai mult de 3 luni, este principalul simptom al tuberculozei. Dificultățile la respirație, durerea toracică, lipsa poftei de mâncare și scăderea în greutate sunt alte manifestări ale bolii. 

Pentru medicul de familie, foarte important este examenul clinic și aspectul pacientului său, iar cel din urmă este foarte elocvent în tuberculoză. „Dacă este vorba despre un pacient la care constatăm că este slab, că are un facies (n.r. – aspect al feței) pământiu, ne putem gândi la un sindrom consumptiv. Acesta se întâlnește în cel puțin două tipuri de afecțiuni: tuberculoza și bolile neoplazice”, detaliază medicul de familie. 

Sindromul consumptiv apare secundar evoluției unor boli grave care a consumat rezervele organismului. Este caracterizat prin scădere inexplicabilă în greutate, lipsa poftei de mâncare, anemie, slăbiciune musculară și subfebrilitate (o temperatură a corpului situată între cea normală și 38 de grade Celsius). 

Tipurile de cancer care dau transpirații nocturne

În câteva boli neoplazice, transpirația abundentă din timpul nopții poate fi unul dintre simptomele de debut:

• limfom;
• leucemie;
• tumori carcinoide – un tip rar de tumori maligne care se localizează în plămâni sau în tractul digestiv;
• cancer osos;
• cancer hepatic.

Cauza de apariție a transpirațiilor nocturne poate avea legătură cu schimbările hormonale induse de unele tipuri de cancer sau de subfebra/febra provocată de altele. În cea de-a doua situație, transpirația apare ca un mecanism de termoreglare a organismului. De altfel, toate tipurile de cancer care produc sângerări pot să ducă la suprainfecții, iar acestea, la rândul lor, provoacă febră sau stări subfebrile care generează transpirații nocturne. Deși poate exista și în timpul zilei, transpirația este percepută mai bine noaptea, când evaporarea se face mai lent. 

„Cancerul de colon drept (n.r. – localizat pe partea dreaptă), de exemplu, este cunoscut că debutează cu anemie și sindrom de subfebrilitate. La nivelul colonului, cancerele cresc în interiorul lumenului și produc sângerări. Unde există o sângerare, există și un risc de suprainfecții bacteriene. Așa apar anemia și starea subfebrilă care produce transpirație excesivă. Suprainfecția este întâlnită în multe alte boli neoplazice, cum ar fi cancerul pulmonar sau gastric”, spune dr. Dumitra. 

La fel ca în tuberculoză, transpirația nocturnă nu este singurul și nici cel mai important simptom al acestor boli neoplazice. Mai pot să apară dureri, scădere inexplicabilă în greutate, anemie, sângerări (în leucemie) și altele. 

Transpirațiile nocturne și bolile tiroidei

Tulburările glandelor endocrine sunt o cauză frecventă de transpirații nocturne. Dintre toate bolile endocrine, hipertiroidismul este adesea asociat cu acest simptom. O tiroidă hiperactivă produce hormoni în exces – T3 și T4, care sunt implicați în reglarea metabolismului. Cantitatea prea mare de hormoni va avea ca efect accelerarea funcțiilor metabolice.

„Această boală endocrină se manifestă printr-un metabolism hiperactiv care generează un exces de căldură eliminat din organism prin transpirație”. 

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)

Excesul de hormoni din hipertiroidism provoacă și alte simptome, mai specifice, care pot fi un reper al bolii:

• bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
• insomnii;
• dereglări ale ciclului menstrual;
• irascibilitate, nervozitate;
• scădere bruscă în greutate;
• toleranță scăzută la căldură.

Transpirațiile nocturne pot anunța menopauza

Pe măsură ce se apropie de finalul perioadei fertile a vieții, femeile se confruntă frecvent cu bufeuri – o senzație de căldură la nivelul feței și gâtului, care se extinde apoi spre torace. Bufeurile apar mai des pe timpul nopții și se pot manifesta prin transpirații abundente. Ele sunt resimțite nu doar la menopauză, ci și în perioada de tranziție către menopauză. Perimenopauza, cum este denumită această perioadă, debutează, în medie, la vârsta de 46 de ani și poate dura până la 4 ani. În tot acest timp, femeile mai au încă ciclu menstrual, regulat sau neregulat, și sunt fertile. 

Bufeurile reprezintă cel mai mare disconfort acuzat de femeile aflate la sau aproape de menopauză. În perioada premergătoare menopauzei, până la 75% dintre femei se confruntă cu bufeuri, potrivit North American Menopause Society. 

Mecanismul de apariție a bufeurilor și a transpirațiilor nocturne asociate nu este pe deplin înțeles. El ar avea legătură cu hipotalamusul, care este centrul termoreglării. Acest „termostat” al corpului este influențat de hormonii feminini, de estrogen în special, iar fluctuațiile hormonale care apar în perimenopauză și menopauză perturbă mecanismul de termoreglare. 

Medicamentele care produc transpirații nocturne

Există o listă lungă de medicamente care au ca efect secundar transpirațiile nocturne abundente. Cele mai cunoscute și mai frecvent administrate sunt:

• antidepresivele;
• corticosteroizii (prednison, cortizon);
• agenții hipoglicemianți indicați în diabetul zaharat;
• medicamentele chimioterapice;
• hormonoterapia – tratamentele hormonale împotriva cancerului;

„Atât tuberculoza, cât și medicamentele administrate ca tratament al acestei boli pot să accentueze transpirațiile nocturne. De asemenea, medicamentele administrate în tratamentul bolii Parkinson pot să aibă acest efect secundar nedorit”, potrivit medicului de familie Gindrovel Dumitra.  

Apneea în somn, o altă cauză de investigat

Pauzele în respirație din timpul somnului, afecțiune denumită apnee obstructivă în somn, este o altă posibilă cauză a transpirațiilor nocturne. Ele sunt de aproape trei ori mai frecvente la persoanele care suferă de această tulburare respiratorie și ea nu este tratată, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal. Autorii acestuia recomandă medicilor să investigheze și această afecțiune la pacienții care acuză transpirații nocturne.

Vestea bună este că, atunci când bolnavii primesc tratament, episoadele de transpirații nocturne au o frecvență similară celei din populația generală. 

Glicemia scăzută stimulează transpirația

Persoanele care suferă de diabet se confruntă adesea cu transpirații nocturne atunci când le scade nivelul glicemiei. Pe fondul hipoglicemiei nocturne, organismul eliberează adrenalină în exces, iar aceasta crește bătăile inimii, provoacă anxietate, agitație, tremur și transpirație abundentă. 

Stresul și anxietatea, alte cauze de transpirații nocturne 

Stresul și tulburările anxioase pot avea și manifestări fizice, iar una dintre cele mai întâlnite este transpirația abundentă pe timpul nopții. „Pe fondul unei depresii ori a unui sindrom anxios, anumiți pacienți se pot confrunta cu transpirații nocturne ca o reacție simpatico-mimetică”, explică medicul Gindrovel Dumitra.

Aceste tulburări produc modificări metabolice, cresc ritmul cardiac, generând o creștere a temperaturii corpului. Transpirația este, și în acest caz, un mecanism de termoreglare. 

Transpirații nocturne la copii: ce semnalează?

Copiii transpiră în somn mai mult decât adulții, dar motivele sunt rareori alarmante în cazul lor. La cei mici, transpirațiile nocturne au legătură cu ciclurile de somn și cu o particularitate dermatologică, a explicat pentru Smart Living dr. Claudia Dobocan, medic rezident neonatolog. 

Copiii, spre deosebire de adulți, dorm mai mult în faza de somn profund, „somnul cu unde cerebrale lente” în care, în mod caracteristic, se transpiră mult. „Este acea fază neurologică a somnului lipsită de vise, însă restaurativă, în care are loc sedimentarea memoriei și a principiilor învățate peste zi, în care este secretat hormonul de creștere, în care se restaurează imunitatea și în care se produce repararea și regenerarea celulelor și a țesuturilor. Toate aceste procese sunt înalt caracteristice vârstei mici. Așadar, devine firesc că Natura a proiectat astfel somnul copilului”, potrivit medicului. 

Transpirațiile nocturne sunt des întâlnite la sugari și la preșcolari, menținându-se la 12% din copiii aflați în perioada care precedă pubertatea (cu vârste între 7 și 11 ani). 

Încă un motiv pentru care copiii transpiră mai des noaptea este că, în ciuda dimensiunilor reduse, ei au un număr de glande sudoripare echivalent cu cel al adultului. „Așadar, ele sunt mult mai dense pe unitate de arie. Mai mult, nici nu au o reglare a sudorației la fel de sensibilă precum o au organismele mature, adulte. Sudorația atinge maturitatea și finețea controlului o dată cu înaintarea în vârstă”, potrivit medicului. 

Când au și copiii nevoie de investigații

Dacă nu sunt însoțite de alte manifestări și starea copilului este bună pe parcursul zilei, transpirațiile nocturne nu ar trebui să îngrijoreze părinții. Însă, dacă starea generală este alterată, dacă cel mic nu mai pare să crească bine sau chiar slăbește, dacă are febră și/sau frisoane în afara unui episod acut de viroză, atunci ar trebui investigat de un medic. 

Patologiile care trebuie investigate într-o astfel de situație sunt similare celor întâlnite la adulții cu transpirații nocturne: bolile maligne, problemele tiroidiene, tuberculoza sau infecția cu virusul HIV. Transpirațiile nocturne pot fi declanșate sau intensificate, de asemenea, de un teren atopic, caracterizat prin rinite alergice, astm sau eczeme, atrage atenția dr. Claudia Dobocan. 

O altă patologie de exclus în situația transpirațiilor nocturne este mărirea exagerată a amigdalelor palatine, care poate induce apnee obstructivă în somn. Ea induce treziri frecvente și scade calitatea restaurativă a somnului.

„Drept urmare, copiii prezintă pe parcursul zilei tulburări de conduită și de temperament. Patologia este mai frecventă în rândul băiețeilor. Așadar, un băiețel care transpiră mult noaptea, care are somnul agitat și care la școală și în societate prezintă probleme de învățare sau de conduită ar trebui investigat pentru această patologie. Aceasta ar fi una din indicațiile reale de tonsilectomie (îndepărtare chirurgicală a amigdalelor)”, recomandă specialistul. 

Pentru orice îngrijorare, părinții ar trebui să se adreseze unui medic, pornind de la cel de familie, care va dirija parcursul și investigațiile copilului, în caz că acestea se vor dovedi necesare.