Zinc? Vitamina C? Frecții și inhalații? Ce ne ajută cu adevărat să scăpăm de răceală și de gripă?
Efectele benefice ale unor remedii folosite în răcelile de sezon nu sunt susținute de știință. Foto: Shutterstock
De la „bătrâna“ miere de albine și până la zinc sau vitamina D, zeci de remedii pentru răceală ne promit o recuperare mai rapidă. Dar cât de eficiente spun studiile că sunt și cât de mult le recomandă doctorii? Am discutat cu un medic de familie și cu un infecționist despre utilitatea acestor remedii în infecțiile respiratorii din sezonul rece.
Se spune că o răceală trece în 7 zile cu tratament și într-o săptămână fără tratament. Poate că nu vom reuși să-i reducem durata – deși ar exista câteva soluții -, dar putem să trecem mai ușor peste simptomele neplăcute cu diferite remedii – sau tratamente adjuvante, cum le numesc medicii. Cele mai multe remedii pentru răceală sunt inofensive și pot fi folosite fie și numai pentru efectul placebo, dar există și câteva cu efecte toxice în doze mari. De aceea, trebuie să știm cum să le alegem și dacă merită riscurile.
Unele remedii pentru răceală, precum ceaiurile și mierea, se folosesc de sute de ani, în vreme ce altele, cum sunt vitaminele C și D, au apărut relativ recent printre recomandări. Unele au o eficiență dovedită de studii, în vreme ce altele au efecte îndoielnice. Câteva remedii sau practici vechi nu au fost evaluate fiindcă nu există un interes financiar pentru ele. O parte dintre ele sunt recomandate chiar și de medicii de familie sau infecționiști, pe lângă tratamentul alopat dacă se impune unul.
Remediile sunt indicate doar ca adjuvante
Există două moduri prin care putem aduce întăriri organismului atunci când se luptă cu o boală infecțioasă, explică dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). Primul se adresează direct agentului etiologic, caz în care vorbim despre medicamentele antimicrobiene: antivirale, antibiotice, antifungice sau antimicotice. Ele luptă direct împotriva agentului patogen.
„În orice boală, există mecanisme directe de luptă împotriva unui microorganism, dar și mecanisme indirecte. În ambele situații, se pot prescrie medicamente, dar și remedii care pot fi suplimente alimentare cu substanțe active ce se regăsesc și în medicamente (vitaminele C și D, de exemplu) sau pot fi proceduri care duc la o atenuare a simptomatologiei declanșate de agenții patogeni. Aici putem include frecțiile cu alcool, masajul sau inhalațiile”, spune medicul de familie.
Există o paletă de remedii pentru răceală pe care noi le recomandăm ca adjuvante, în afara terapiei obișnuite, pentru a facilita o traversare mai ușoară a unui episod infecțios acut. Însă ele nu au o acțiune directă asupra agentului patogen, ci doar calmează simptomatologia. Nu trebuie să înlocuim complet medicația clasică cu aceste remedii.
Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)
Tratamentele adjuvante pot aduce unele beneficii, dar au un efect limitat în momentul în care avem o infecție activă în organism, a spus pentru Smart Living medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”. „Ele nu trebuie să înlocuiască medicamentele țintite, precum antiviralele care se administrează în gripă sau antibioticele, atunci când există o suprainfecție bacteriană”, spune dr. Marinescu.
Iată ce știm din studii despre remediile cele mai populare folosite în virozele respiratorii și ce părere au medicii despre ele.
Vitamina C e bună doar dacă o luăm înainte să răcim
Una dintre cele mai studiate molecule pentru rolul său în mecanismele imunitare, vitamina C este utilizată de multe decenii ca remediu în răcelile de sezon. Beneficiile ei au fost popularizate în anii 1970 de chimistul american Linus Pauling, laureat al premiului Nobel pentru chimie.
De atunci, diferiți cercetători din industria suplimentelor alimentare au sugerat că ea ar avea roluri importante pentru imunitate. Acest studiu publicat în revista științifică Nutrients, de exemplu, susține că vitamina C ajută celulele imunitare să lupte împotriva infecțiilor din organism. Alte studii au arătat că ea are proprietăți antiinflamatoare.
Eficiența acestei vitamine este încă dezbătută. O metaanaliză (analiză care combină rezultatele mai multor studii științifice) publicată în 2013, care a inclus 29 de studii clinice randomizate cu peste 11.000 de participanți, a demonstrat că suplimentarea regulată, pe termen lung, a alimentației cu vitamina C nu ne protejează de răcelile obișnuite, dar poate reduce durata și severitatea simptomelor. În cazul adulților, ea reduce cu 8% durata răcelilor, iar la copii, cu 14%, ceea ce ar însemna una-două zile.
Pentru a avea acest efect, ar trebui să luăm vitamina C înainte să ne îmbolnăvim. Dacă avem deja simptome de răceală, ea nu ne aduce niciun beneficiu, susține analiza. Cu toate acestea, fiind o vitamină accesibilă și cu efecte adverse minime, poate „merita” să-i testăm efectul terapeutic în răceli, recomandă autorii.
Care este doza maximă permisă
Vitamina C poate fi luată ca adjuvant în virozele respiratorii, dar nu trebuie să așteptăm mai mult decât poate să ofere, susține dr. Adrian Marinescu. „În niciun caz nu voi obține un efect antiviral dacă voi lua vitamina C sau un alt supliment alimentar”, spune medicul infecționist.
Vitamina C este hidrosolubilă și nu poate fi stocată în organism. Excesul este eliminat prin urină, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne asigurăm un aport optim în fiecare zi pentru a ne aduce beneficii. Suplimentarea este recomandată când nu reușim să ne asigurăm o alimentație bogată în fructe și legume proaspete. Doza zilnică de vitamina C maxim admisă adulților este de 2.000 de miligrame.
„În general, în caz de răceli, recomand pacienților vitamina C sub formă de picături dacă vorbim despre copii mai mici, de dropsuri pentru copiii mai mari sau de fiole buvabile sau intravenoase când un adult dezvoltă o formă severă de gripă”, spune dr. Gindrovel Dumitra.
„Vitamina C se poate lua împreună cu propolis, care are un efect dezinfectant local. Aceasta nu înseamnă că distruge microbii care se află în celule.“
Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)
Zincul, benefic și nu prea
Acest mineral are un rol în activarea limfocitelor T, celule foarte importante în activitatea imună, potrivit unui articol publicat în 2010 în Revista Europeană de Imunologie. Suplimentele cu zinc administrate sub formă de comprimate de supt reduc durata răcelilor comune cu circa o treime (33%) când doza administrată zilnic este de 80-92 mg și cu 35% la o doză de 192-207 mg pe zi, arată o metaanaliză disponibilă în Journal of the Royal Society of Medicine.
O altă metaanaliză, publicată de British Medical Journal (BMJ), a concluzionat că zincul sub formă de tablete sublinguale sau de spray intranazal reduce cu două zile durata răcelilor și a gripei. Efectul s-ar putea datora unui mecanism de încetinire a replicării virale observat de cercetători. Zincul este eficient numai dacă este administrat în primele 24 de ore de la debutul simptomelor, precizează autorii.
Pe de altă parte, un studiu publicat tot de BMJ susține că zincul administrat în primele 5 zile de la apariția simptomelor de răceală nu este mai bun decât placebo. Durata recuperării este aceeași, indiferent dacă îl luăm sau nu, spun cercetătorii. Este nevoie de mai multe cercetări înainte de a recomanda acest mineral ca tratament al răcelilor comune, conchid aceștia. Doza administrată în acest studiu a fost de 78 de mg pe zi, timp de 5 zile.
Suplimentele alimentare cu zinc sunt disponibile în concentrații variate și sub mai multe forme: tablete sublinguale, capsule, comprimate efervescente, tablete de supt, spray-uri nazale și soluții lichide. Nu există la ora actuală suficiente studii care să evalueze eficiența diferitelor formule de zinc disponibile și nici dozele optime necesare pentru a obține un efect terapeutic.
Excesul poate avea efecte toxice
Un adult are nevoie de un aport de 15-30 mg de zinc pe zi, iar el poate fi asigurat fără probleme din multe alimente. Cele mai bogate surse sunt carnea roșie și albă, produsele lactate, ouăle și cerealele integrale. De exemplu, o porție de 85 de grame de carne roșie ne asigură 5,3 miligrame de zinc.
Diversele studii care au testat proprietățile acestui mineral semnalează un risc crescut de efecte adverse și probleme de toleranță. Suplimentarea zincului trebuie să fie făcută cu precauție, fiindcă supradozarea poate avea efecte adverse neplăcute, chiar grave uneori. La mai mult de 40 mg pe zi, atât cât este doza tolerată de organismul adult, acest mineral are efecte toxice, manifestate prin greață, vomă, diaree, dureri abdominale și, paradoxal, simptome de răceală: febră, tuse, dureri de cap și oboseală.
Administrarea zincului pe termen lung poate afecta absorbția cuprului în organism. Deficitul de cupru duce la anemie și complicații neurologice: amorțeli, probleme de coordonare a mișcărilor (ataxie) și de control al mușchilor.
Vitamina D: „Suplimentarea ajută”
Popularitatea vitaminei D a crescut foarte mult în ultimii ani, în special în perioada pandemiei. Ea a devenit unul dintre cele mai recomandate remedii pentru răceală, gripă și COVID-19, dar mecanismele ei de acțiune în organism nu sunt încă pe deplin înțelese.
Știm că „vitamina soarelui”, cum mai este numită, ajută la absorbția calciului și previne rahitismul la copii, respectiv osteoporoza la vârsta a treia. Mai știm că receptorii pentru vitamina D există în majoritatea celulelor și țesuturilor din organism, de la cele imunitare și până la creier. Cât de mult acționează această vitamină asupra lor nu este foarte clar deocamdată.
Suplimentarea vitaminei D previne infecțiile acute ale tractului respirator, cum sunt răceala și gripa, potrivit unei metaanalize publicate în 2017 în revista British Medical Journal. Cele mai mari beneficii le-au avut pacienții cu deficit de vitamina D, spun autorii.
Pe de altă parte, o cercetare publicată un an mai târziu în International Journal of Molecular Sciences susține că nu este clar în ce măsură ajută suplimentele cu vitamina D ca remedii pentru răceală și gripă, dar „studiile arată clar că vitamina D este, fără dubiu, parte a mecanismelor complexe care influențează răspunsul imun. Prin urmare, evaluarea statusului vitaminei D și menținerea unor niveluri serice optime trebuie luate în calcul de către toți adulții și copiii”, concluzionează autorii.
Citește aici cum faci diferența între gripă și răceală. Simptomele-cheie pentru fiecare
„Suplimentarea ei ajută, numai că nu poate rezolva o situație în care pacientul are complicații precum o afectare pulmonară. În timpul pandemiei de COVID-19, s-a discutat despre vitamina D ca potențial tratament, dar nu ea a fost rezolvarea”, spune medicul Adrian Marinescu.
Cât de bune sunt ceaiurile ca remedii pentru răceală
Băuturile calde, în general, sunt recomandate în infecțiile respiratorii pentru atenuarea unor simptome precum durerea în gât, tusea, rinoreea, strănutul, frisoanele și oboseala, susține un studiu publicat în revista de specialitate Rhinology. Nu este clar dacă efectul este doar psihologic sau are legătură cu salivația și secrețiile căilor respiratorii, dar studiul confirmă efectele benefice ale ceaiurilor și ale altor băuturi calde, cum sunt supele.
Citește aici ce ar trebui să mănânci când ești răcit. „Cocktail-ul” perfect antirăceală
Fiecare țară sau regiune a globului are propriile sortimente preferate de ceai. În România, ceaiul de mușețel este folosit de sute de ani ca antiseptic pentru gât, ceaiul de tei este preferat pentru efectul său liniștitor, iar ceaiul din flori de soc este renumit pentru efectul său antitusiv (indicat în tusea productivă).
În ultimii ani, au devenit populare în România câteva ceaiuri provenite din alte zone geografice:
- Ceaiul de echinacea, popular în cultura indienilor din America de Nord, este unul dintre cele mai recomandate remedii pentru răceală astăzi. Planta are o concentrație mare de flavonoide, compuși cu proprietăți antioxidante care susțin imunitatea și reduc inflamațiile din organism. Datele unui studiu publicat în Journal of Alternative and Complementary Medicine arată că ceaiul de echinacea reduce durata infecțiilor respiratorii precum răceala și gripa.
- Ghimbirul, folosit în bucătăria tradițională orientală ca un condiment terapeutic, este și el în topul celor mai bune remedii pentru răceală. El este administrat în special pentru efectul de calmare a durerilor în gât. Rădăcina de ghimbir dată pe răzătoare poate fi preparată sub formă de ceai sau adăugată în supa de pui. În oricare dintre variante, ne putem bucura de proprietățile sale antiinflamatoare dovedite în studii.
Mierea de albine, un antitusiv natural
Acest produs apicol este folosit încă din Antichitate ca remediu pentru gâtul inflamat și tusea dată de diferitele viroze respiratorii, iar cercetările moderne îi confirmă eficiența. Un studiu publicat în revista de specialitate JAMA Pediatrics la care au participat copii cu vârsta între 1 și 5 ani arată că două lingurițe de miere luate la culcare sunt la fel de eficiente precum dextrometorfanul în reducerea crizelor de tuse de peste noapte și îmbunătățirea calității somnului. Dextrometorfanul este un medicament antitusiv administrat sub formă de sirop, pastile sau capsule.
Mierea de albine este contraindicată copiilor cu vârsta sub 1 an. Acest aliment poate conține spori ai unei bacterii care cauzează botulism, o boală rară, dar potențial fatală. Sporii pot germina în sistemul digestiv imatur al copiilor. După vârsta de un an, el poate distruge această bacterie.
„Mierea are o acțiune emolientă asupra căilor respiratorii. Ea are efect antitusiv, dar și expectorant. Este suficient să consumăm ceai îndulcit cu miere pentru a beneficia de proprietățile ei”, detaliază medicul de familie Gindrovel Dumitra.
Frecțiile cu alcool, bune pentru febră și dureri musculare
Un remediu pentru răceală popular în România este frecția cu spirt, oțet sau alte tipuri de alcool. „Frecțiile cu alcool creează o vasodilatație periferică care scade temperatura corpului. Este o procedură utilizată împotriva febrei, și care, în același timp, scade disconfortul bolnavilor. Mai ales în gripă, apar dureri musculare și articulare care se pot atenua astfel”, spune medicul de familie Gindrovel Dumitra.
Frecțiile cu alcool sunt contraindicate copiilor, chiar și diluate cu apă. Alcoolul aplicat pe pielea sensibilă a celor mici poate produce iritații și chiar arsuri. De asemenea, există riscul ca vaporii de alcool să fie inhalați și să provoace o intoxicație ce le poate pune viața în pericol. Nici frecțiile cu oțet nu sunt indicate în cazul lor.
Gargara cu sare, nerecomandată
Gargara cu sare este un alt remediu popular la care oamenii recurg de sute de ani pentru calmarea durerilor în gât. Se crede că sarea are un efect antiseptic local, dar, în același timp, poate avea și efect iritant asupra mucoaselor. Totuși, nu există studii relevante care să confirme eficiența acestei metode.
Unii medici o recomandă pentru diluarea mucozităților dense din gât și pentru efectul său antiseptic local. Se crede că sarea ajută la îndepărtarea virusurilor, bacteriilor ori alergenilor din cavitatea bucală și gât, însă numai la suprafața mucoaselor.
Alți medici nu aprobă această practică. „Nu recomand gargara cu sare. Eficiența ei nu este dovedită”, spune medicul Gindrovel Dumitra. Ea poate avea un efect antiinflamator local, dar mult mai redus decât al medicamentelor care tratează durerile în gât, susține dr. Adrian Marinescu. „Eficiența diferă mult. Medicamentele acționează țintit și efectele lor sunt monitorizate clar prin studii. Nu văd de ce aș folosi un asemenea remediu în locul unui medicament a cărui eficiență a fost dovedită pentru administrarea locală”, spune medicul infecționist.
Majoritatea comprimatelor de supt disponibile în farmacii cu indicație pentru durerile în gât au în compoziție substanțe cu efect antiseptic, dar și antalgic (care calmează durerea), spre deosebire de sare.
Gargara poate fi totuși benefică în infecțiile respiratorii, dar cu alte soluții decât sarea. Într-un studiu publicat în 2005 în American Journal of Preventive Medicine, voluntarii care au făcut gargară de trei ori pe zi în sezonul gripal cu o soluție de iod povidonă (betadină) diluată sau doar cu apă au avut un risc cu 40% mai redus de infecții ale căilor respiratorii superioare. La cei care s-au îmbolnăvit, totuși, gargara a atenuat simptomele bronșitelor.
Umiditatea crescută ne protejează de infecții respiratorii
Menținerea umidității căilor respiratorii este o metodă simplă și sigură de a ne proteja împotriva răcelilor și gripei, dar și de a diminua tusea și congestia nazală cauzate de infecțiile respiratorii de sezon.
Mucoasa căilor aeriene are milioane de prelungiri microscopice numite cili. Prin mișcări rapide înspre înainte, acești cili împing particulele depuse pe mucoasă, inclusiv virusurile, către exteriorul tractului respirator. Anumite substanțe precum fumul de țigară, poluanții din aer, dar și aerul uscat încetinesc mișcările cililor, iar virusurile rămân pe mucoasă și ajung să invadeze celulele, producând îmbolnăvirea. O umiditate mai mică de 30% „amorțește” acești cili.
O umiditate de 40%-60% în locuință reduce transmiterea virusurilor respiratorii și ne poate ajuta chiar să prevenim infecții precum răceala și gripa, susține dr. Fadel Hind, specialist în boli infecțioase la Mayo Clinic, într-un studiu publicat în revista științifică PLOS One. „La această umiditate, poți găsi mai puține virusuri pe suprafețe și în aer, iar virusurile existente sunt mai puțin viabile”, explică Fadel Hind.
Umidificatoarele și inhalațiile, recomandate în răceli
Medicul infecționist Hind recomandă folosirea umidificatoarelor în casă pe durata sezonului rece. Aparatele mai performante măsoară umiditatea aerului din încăpere, iar dacă nu afișează această informație, putem folosi un instrument numit higrometru.
„În pandemie, infecțiile respiratorii precum răceala comună și gripa au fost mai puțin frecvente și datorită măștii. Ea a avut atât rol de barieră, cât și de menținere a unei umidități crescute la nivelul căilor respiratorii, fapt ce a împiedicat aderența virusurilor la mucoase”, detaliază dr. Dumitra.
„Noi de multe ori recomandăm în infecțiile respiratorii inhalații externe cu diferite substanțe. Ele se pun într-o oală cu apă fierbinte, iar noi vom sta deasupra, cu capul acoperit cu un prosop. Aceste remedii pentru răceală nu luptă împotriva virusurilor, ci sunt adjuvante care oferă o senzație de confort când simptomele sunt accentuate.“
Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF)
Care sunt cele mai bune mecanisme de apărare în răceli
În lupta cu infecțiile, avem la dispoziție două mecanisme de apărare cu eficiență înaltă, dovedită. Unul dintre ele țintește microbii printr-un mecanism direct: vaccinurile. Ele „antrenează” organismul să lupte cu virusurile, însă nu dispunem deocamdată de vaccinuri împotriva tuturor agenților patogeni.
Cel de-al doilea mecanism de apărare este păstrarea unui echilibru al imunității. Un sistem imunitar echilibrat ne ajută să trecem mai ușor printr-o infecție virală, indiferent că este gripă, viroză sau infecție cu virusul SARS-CoV-2, spune dr. Adrian Marinescu.
„Această echilibrare nu o putem face peste noapte. Ea implică foarte mulți factori. Dacă alimentația mea e formată preponderent din fast-food, nu fac mișcare, fumez, beau alcool etc., mă voi confrunta cu un dezechilibru important al sistemului imunitar și am un risc mare de forme severe de infecție respiratorie. Dacă am o răceală sau gripă, diferitele remedii pentru răceală cum sunt vitaminele nu mă ajută în acel moment sau îmi aduc un ajutor limitat”, susține medicul infecționist.
