Un ajutor major pentru memorie și somn odihnitor: expunerea la mirosuri plăcute în timpul somnului
Două ore pe noapte de aromaterapie, timp de șase luni, pot îmbunătăți considerabil funcția cognitivă, potrivit unui nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea California Irvine (UCI) au demonstrat că persoanele expuse în fiecare noapte, timp de două ore, la aromele emise de odorizantele de cameră au înregistrat o creștere considerabilă, de 226%, a capacităților cognitive, în comparație cu grupul de control.
Studiul, publicat în Frontiers in Neuroscience, reprezintă încă o dovadă a legăturii deja cunoscute dintre funcția olfactivă și memorie și poate ajuta la crearea unor metode noninvazive eficiente pentru atenuarea simptomelor demenței.
Expunerea la mirosul uleiurilor esențiale îmbunătățește memoria și somnul
Proiectul a fost realizat prin intermediul Centrului de Neurobiologie, Învățare și Memorie al UCI și a implicat bărbați și femei cu vârste cuprinse între 60 și 85 de ani, fără deficiențe de memorie. Toți participanții au primit un difuzor de parfum de cameră și șapte uleiuri esențiale cu arome diferite. Cei din grupul de studiu au primit uleiuri concentrate, iar cei din grupul de control au primit uleiuri diluate. Timp de 6 luni, participanții au pus câte un ulei diferit în difuzorul de parfum, în fiecare seară înainte de culcare, iar acesta era activat timp de două ore în timpul somnului.
Persoanele expuse la mirosul uleiurilor concentrate au înregistrat o creștere cu 226% a performanței cognitive în comparație cu grupul de control, măsurată printr-un test folosit în mod obișnuit pentru evaluarea memoriei. Testele imagistice au scos la iveală o integritate mai bună a fasciculului frontotemporal stâng. Acesta conectează lobul temporal medial de cortexul prefrontal responsabil cu luarea deciziilor și devine mai puțin eficient odată cu înaintarea în vârstă. Participanții au raportat, de asemenea, că au un somn mai profund.
Legătura dintre simțul olfactiv și funcția cognitivă
Cercetătorii au descoperit de mult timp că pierderea simțului olfactiv sau a capacitatii de a simți mirosurile poate prezice dezvoltarea a 70 de boli neurologice și psihiatrice. Acestea includ Alzheimer și alte forme de demență, Parkinson, schizofrenie și alcoolism.
Dovezi noi indică o legătură între pierderea mirosului cauzată de COVID și scăderea ulterioară a capacității cognitive.
Cercetătorii au mai descoperit anterior că expunerea persoanelor cu demență moderată la până la 40 de mirosuri diferite, de două ori pe zi, a îmbunătățit memoria și abilitățile de limbaj și a atenuat simptomele depresiei.
Citește aici care este legătura surprinzătoare dintre somn și demență.
Cele mai bune mirosuri
Mirosurile pot influența centrii emoționali ai creierului și pot induce stări de calm și relaxare. Un studiu publicat în International Journal of Geriatric Psychiatry a constatat că pacienții cu demență care au fost expuși la mirosuri plăcute, cum ar fi lavanda și trandafirul, au prezentat o reducere a nivelului de agitație și o atenuare a manifestărilor de anxietate.
Un alt aspect interesant este legat de capacitatea mirosurilor de a ajuta la recuperarea amintirilor. Un studiu publicat în Neuroscience Letters a constatat că expunerea la mirosul de vanilie a îmbunătățit capacitatea de recuperare a amintirilor la persoanele cu amnezie. Cercetările arată că mirosurile pot activa anumite părți ale creierului asociate cu formarea și recuperarea amintirilor. Un exemplu clasic al legăturii dintre miros și memoria asociativă este fenomenul Proust. Celebrul scriitor francez Marcel Proust a descris, în romanul său „În căutarea timpului pierdut“, cum o simplă gură de ceai cu tei și câteva firimituri dintr-o madelnă i-au reamintit brusc de perioada copilăriei și i-au deschis o fereastră către trecut. Testele imagistice (IRM) au arătat că, atunci când suntem expuși la mirosuri cunoscute din trecut, activitatea creierului în zonele asociate cu amintirile și emoțiile se intensifică, cortexul olfactiv având un rol important în procesul de recunoaștere a mirosurilor și asocierea lor cu experiențe și amintiri.
Echipa UCI a decis să încerce să transforme aceste cunoștințe într-un instrument simplu și neinvaziv pentru lupta împotriva demenței.
Găsește aici o listă a celor mai frecvente tulburări psihice la români.
Simțul mirosului e direct conectat la circuitele de memorie
„Realitatea este că, după vârsta de 60 de ani, simțul olfactiv și funcțiile cognitive încep să se reducă drastic. Dar nu este realist să credem că persoanele cu deficiențe cognitive s-ar putea expune zilnic la mii de tipuri de mirosuri. De aceea am redus numărul de arome la doar șapte, expunând participanții la un singur miros de fiecare dată, în loc să folosim simultan multiple arome, așa cum s-a întâmplat în proiectele de cercetare anterioare. Prin posibilitatea de a simți mirosurile în timpul somnului, am eliminat necesitatea de a aloca timp pentru această activitate în timpul zilei“, a declarat Michael Leon, profesor de neurobiologie și comportament și membru al CNLM (Centrul pentru Neurobiologie, Învățare și Memorie).
Cercetătorii spun că rezultatele studiului lor confirmă ceea ce oamenii de știință au învățat, de-a lungul timpului, despre legătura dintre miros și memorie.
„Simțul olfactiv are privilegiul special de a fi direct conectat la circuitele de memorie ale creierului. Toate celelalte simțuri trec mai întâi prin talamus. Toată lumea a experimentat cât de puternice pot fi aromele în evocarea amintirilor, chiar și de acum foarte mult timp. Cu toate acestea, spre deosebire de problemele de vedere pe care le tratăm cu ajutorul ochelarilor și de deficiențele de auz pe care le abordăm cu ajutorul aparatelor auditive, nu a existat până acum nicio intervenție pentru pierderea mirosului“, a precizat Michael Yassa, profesor în cadrul CNLM.
Echipa speră ca această descoperire să conducă la mai multe investigații asupra terapiilor olfactive pentru tratarea problemelor de memorie.
Află de aici ce alte motive pot sta în spatele unor problemele cu memoria.