Peste 150.000 de români au murit în 2025 din cauza bolilor cardiovasculare (BCV), de 2,5 ori mai mulți decât media europeană. În schimb, anul trecut s-au născut doar 145.000 de copii, conform datelor Institutului Național de Statistică. Prin urmare, mor mai mulți români decât se nasc într-un singur an, doar din cauza bolilor cardiovasculare. Cifrele îngrijorătoare au fost prezentate cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie, într-o conferință de presă ce a marcat un an de la lansarea strategiei naționale privind combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, una dintre puținele inițiative de acest gen care există la nivel european.
Cu această ocazie a fost lansată și o nouă misiune, aceea de a controla nivelul colesterolului, unul dintre principalii factori de risc în BCV, la 50% din populația României, până în 2030. În prezent, mai mult de jumătate dintre adulții români au colesterolul crescut, a declarat în cadrul conferinței de presă profesorul doctor Dragoș Vinereanu, medic cardiolog și șeful Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență București.
„Sunt 150.000 de români care mor anual de boli cardiovasculare în România. Asta înseamnă că astăzi, într-o singură zi, mor 400 de oameni în țară din cauza bolilor cardiovasculare. Suntem în zona de risc cardiovascular cel mai înalt dintre toate țările europene. Anul trecut a fost aprobată prin hotărâre de guvern această strategie. Nu este un simplu document programatic, ci este mai mult de atât, include un plan de acțiuni și un buget care ar trebui să fie aprobat de către noul guvern”, a explicat profesorul Dragoș Vinereanu, coordonator al strategiei naționale.
Avem nevoie de un registru al pacienților cu risc cardiac crescut
Pe partea de prevenție, strategia presupune, între altele, evaluarea sistematică a riscului și verificarea persoanelor cu risc cardiac crescut, introducerea de alerte în sistemele informatice ale medicilor de familie în așa fel încât să poată urmări pacienții cu risc crescut prin intermediul unor sisteme speciale de notificare și chemare a acestora la controale periodice, precum și utilizarea platformelor digitale cu scopul de a constitui un registru al pacienților cu risc cardiovascular crescut, esențial pentru urmărirea pacienților.
„În urmă cu un an, am lansat misiunea legată de controlul hipertensiunii arteriale. Ne dorim să controlăm tensiunea arterială până în 2030 la cel puțin 70% din populație. Anul acesta ne propunem, ca până în 2030, să controlăm nivelul colesterolului la 50% din populație. Deși peste 55% din populația adultă României are nivelul colesterolului crescut, doar 12% au colesterolul controlat. Aici vorbesc despre cei care au avut deja un eveniment cardiovascular, adică sunt în ceea ce numim prevenție secundară cardiovasculară”, a explicat medicul.
„Iar dacă ne uităm la prevenția primară, la cei care nu au avut încă un eveniment cardiovascular, și sperăm să nu-l aibă, doar 7% dintre ei au colesterolul controlat. Deci avem în fața noastră o mare problemă: problema colesterolului, pe care trebuie să-l identificăm și să-l controlăm. De aici, acțiunea pe care o lansăm astăzi, acțiunea 50/2030, colesterolul sub control”, a continuat cardiologul, la conferința de presă ce a marcat Ziua Mondială a Inimii.
„În fiecare zi, din păcate, îmi mint pacienții“
La rândul său, profesorul doctor Dan Gaiță, directorul Departamentului de Cardiologie de la Universitatea de Medicină “Victor Babeș” Timișoara, a explicat că România se află în zona roșie pentru că întrunește mai mulți factori – o combinație de elemente ce țin de obiceiuri, de informație corectă, de conștientizare.
„În fiecare zi, din păcate, îmi mint pacienții, spunând că după un infarct de miocard vor fi ca înainte de el. Adevărul este că nu vor fi la fel, pentru că au pierdut deja o luptă și ei, și eu. Sigur, le pot salva viața, dar trebuie început mult mai devreme, nu de la prevenția secundară. O picătură mică poate duce la schimbarea unor destine. Modul de viață este extrem de important, dar pierzând aceste lucruri, la un moment dat, riscul cardiovascular crescut impune medicamente: statinele la doză maximă pot înjumătăți LDL colesterolul. Pierdem timp și pierdem vieți, așa că provocarea de astăzi pe care o lansăm este să controlăm optim, cât mai precoce, colesterolul”, a declarat profesorul Dan Gaiță.
Acțiunile din strategia națională privind combaterea bolilor cardiovasculare și cerebro-vasculare au fost bugetate cu 200 de milioane de euro. Din acești bani, 20% ar trebui să meargă în acțiuni de prevenție, a explicat profesorul Vinereanu. Un pilon important îl reprezintă medicii de familie, primul punct de contact al pacientului cu sistemul.
„Toate persoanele din România, indiferent că sunt asigurate sau neasigurate, pot beneficia de un set de analize gratuit anual și de o evaluare anuală care ne-ar permite să identificăm din timp dislipidemia, bolile cardiovasculare, HTA. Îmi doresc să ajungem în acel punct în care toate aceste facilități să fie accesate de cetățenii români pentru că doar așa vom putea vorbi de supraviețuire, scăderea numărului de îmbolnăviri și de tot ce înseamnă prevenție în patologia cardiovasculară”, a declarat și medicul de familie Daciana Toma, vicepreședintă a Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).
Impactul economic la nivel UE: 282 de miliarde de euro anual
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană, provocând 1,7 milioane de decese în fiecare an. Dincolo de mortalitate, bolile cardiovasculare generează costuri sociale enorme, prin absenteism de la locul de muncă, posibila apariție a unor dizabilități precum și printr-o calitate a vieții scăzută pentru cei afectați și nevoia unor tratamente pe termen lung.
În acest context, impactul economic este pe măsură: bolile cardiovasculare costă Uniunea Europeană peste 282 de miliarde de euro anual, din cauza scăderii productivității și a activității economice, arată un raport făcut recent de Comisia Europeană. Ca răspuns, instituția a lansat la finalul anului trecut „Safe Hearts Plan” (Planul pentru Inimi Sigure), parte a unui pachet mai amplu de sănătate.
Este prima abordare la nivel european dedicată exclusiv bolilor cardiovasculare și se integrează în Uniunea Europeană a Sănătății. Planul adresează provocările esențiale legate de bolile cardiovasculare la nivelul blocului comunitar și pune accent pe nevoile speciale ale grupurilor vulnerabile, printre care copiii, tinerii, tot mai frecvent diagnosticați cu patologii cardiovasculare, și femeile. În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 56% din decesele produse pe parcursul unui an.
