Smart Living News

Premiul Nobel pentru Medicină 2026: Optogenetica, metoda care arată ce circuite ale creierului stau în spatele emoțiilor și comportamentelor

Un „întrerupător” activat de lumină le permite cercetătorilor să observe care circuite ale creierului stau în spatele fricii, setei sau altor comportamente.

creier luminat
Optogenetica permite activarea sau inhibarea activității unor celule nervoase individuale din creier. Tehnica este folosită astăzi în laboratoare din întreaga lume pentru a descifra misterele creierului FOTO: Shutterstock

Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a acordat pe 5 octombrie Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 pentru descoperiri privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica. Cei trei laureați sunt cercetătorii Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, din Statele Unite ale Americii, respectiv Germania. „Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, transmit organizatorii.

Concret, descoperirile laureaților au făcut posibilă dezvoltarea unei metode prin care cercetătorii pot studia cum anumite celule nervoase și circuite cerebrale contribuie la formarea amintirilor, emoțiilor și comportamentelor. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit și caracterizat canalrodopsina, o proteină sensibilă la lumină provenită de la o algă unicelulară, iar psihiatrul Karl Deisseroth, de la Universitatea Stanford din SUA, a folosit-o pentru a transforma lumina într-un „întrerupător” capabil să controleze activitatea anumitor celule nervoase.

O parte din misterele creierului, descoperite

Potrivit prof. Anna Wedell, de la Institutul Karolinska din Suedia, optogenetica le permite cercetătorilor să treacă de la simpla cartografiere anatomică a creierului la înțelegerea funcției diferitelor circuite neuronale și a modului în care acestea comunică între ele.

„Înainte aveam hărți anatomice ale creierului. Acum putem genera hărți funcționale și putem înțelege cum comunică între ele diferite celule din creier”, a explicat Anna Wedell.

În prezent, o mare parte a cercetărilor se desfășoară pe modele animale, inclusiv pe șoareci care reproduc caracteristici ale unor afecțiuni precum epilepsia, demența, depresia sau dependențele.

„În aceste studii putem vedea ce celule nervoase și ce circuite sunt afectate și cum modificarea altor circuite poate influența manifestările bolii. Pentru că multe dintre mecanismele de bază sunt similare între specii, aceste rezultate ne pot arăta apoi unde să căutăm la oameni”, a explicat Wedell.

Optogenetica, deja testată pentru redarea vederii

Descoperirile laureaților Premiului Nobel pentru Medicină din 2026 le permit cercetătorilor să identifice ce neuroni și circuite cerebrale sunt implicate în frică, sete și alte comportamente, iar optogenetica este deja testată pentru restabilirea parțială a vederii.

„Vă dau exemplul retinitei pigmentare, o boală în care pacienții își pierd fotoreceptorii – conurile și bastonașele –, dar păstrează alte celule sănătoase în retină. Prin optogenetică, aceste celule pot fi făcute sensibile la lumină, astfel încât să activeze nervul optic și să genereze din nou o anumită percepție vizuală. Pacienții poartă ochelari speciali care înregistrează mediul și transformă informația în semnale luminoase proiectate pe retină. Mai multe studii clinice sunt în desfășurare”, a declarat Per Svenningsson, neurolog și președintele Comitetului Nobel.

La rândul său, secretarul general Thomas Perlmann a subliniat că optogenetica este, în primul rând, un instrument de cercetare fundamentală, cu un potențial major pentru înțelegerea bolilor.

Cine sunt laureații din 2026

Karl Deisseroth s-a născut în 1971. Și-a obținut doctoratul în 1998 și diploma de medic în 2000 la Universitatea Stanford, SUA. În prezent este profesor titular al catedrei D.H. Chen și profesor de bioinginerie, precum și de psihiatrie și științe comportamentale la Howard Hughes Medical Institute și la Universitatea Stanford, SUA. Este al patrulea psihiatru care a câștigat vreodată Premiul Nobel.

Peter Hegemann s-a născut în 1954. Și-a obținut doctoratul în 1984 la Institutul Max Planck de Biochimie din Martinsried, Germania. În prezent este profesor senior Hertie de neuroștiințe la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania. Descoperirile pentru care a fost premiat au fost realizate la Institutul Max Planck de Biochimie din Martinsried.

Georg Nagel s-a născut în 1953. Și-a obținut doctoratul în 1988 la Universitatea din Frankfurt, Germania. În prezent este profesor de fiziologie moleculară a plantelor la Departamentul de Fiziologie Moleculară și Biofizică a Plantelor (Botanică I) al Universității din Würzburg, Germania. Descoperirile premiate au fost făcute la Institutul Max Planck de Biofizică din Frankfurt.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 este în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, sumă care va fi împărțită între cei trei laureați.

Claudia Spridon-Dragodan

Despre Claudia Spridon-Dragodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 15 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei SmartLiving.ro, a făcut parte din redacțiile Panorama, Adevărul și Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate și, timp de șase ani, a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.