„Îngrijorarea îmi face rău, dar e necesară”. Ce este anxietatea generalizată

„Îngrijorarea îmi face rău, dar e necesară.” Cum simțim anxietatea generalizată

Tulburarea de  anxietate este tot mai prezentă în rândul populației de orice vârstă în ultimul deceniu, iar trăsătura cognitivă a acestei afecțiuni este îngrijorarea. Toți ne îngrijorăm uneori, dar îngrijorarea devine problematică atunci când ne definește, când este o stare permanentă de „funcționare” a noastră. Cum anxietatea generalizată are efecte negative în plan mental, emoțional, fizic și comportamental, iată cum putem să ne îngrijim mai bine de starea noastră.

„Îngrijorarea îmi face rău, dar e necesară”

Multe persoane cu anxietate, pentru a-și normaliza stările, se descriu ca fiind „mai îngrijorate din fire”. Dar ele adesea au o perspectivă ambivalentă asupra acestei probleme, adică, pe de-o parte, consideră că trebuie să se îngrijoreze pentru a fi mereu pregătite, iar pe de altă parte își dau seama că atâta îngrijorare le face rău.

Anxietatea este o stare afectivă definită de un sentiment de nesiguranță care pare să fie prezent tot timpul indiferent de context, având legătură cu un pericol potențial sau perceput.

Viața de zi cu zi, problemele socio-economice din jurul nostru, presiunea dată mass-media, totul „ne ține în priză” prin faptul că suntem expuși permanent la stimuli cu risc mare de anxietate, prin știrile pe care le urmărim, prin poveștile de viață pe care le vedem/le auzim, prin frustrările, nereușitele personale. 

Cum simțim anxietatea generalizată

Anxietatea este o tulburare pe care o simțim pe de-o parte în planul gândirii – îngrijoarea despre un număr mare de situații (gânduri iraționale), pe de altă parte în plan emoțional – teama, neliniște, dar o resimțim și în plan fizic – oboseală, tensiune musculară, insomnie.

Simptome comportamentale ale anxietății generalizate:

  • Evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute 
  • Apariția unor ticuri nervoase
  • Simptome emoționale
  • Iritabilitate
  • Teama că se va întâmpla ceva rău
  • Frica puternica de moarte
  • Senzația ca ești copleșit
  • Simptome cognitive
  • Dificultate de concentrare
  • Dezorientare
  • Gândire repetitivă
  • Simptome fiziologice
  • Dureri de cap, migrene
  • Senzație de nod în gât
  • Dureri abdominale, greață, indigestie, diaree
  • Palpitații, dureri în piept, tahicardie
  • Oboseală, senzație de sfârșeală
  • Modificări ale ritmului de somn

Anxietatea generalizată și alte tulburări anxioase

Persoanele cu anxietate generalizată se îngrijorează despre orice, nu doar la anumiți stimuli sau probleme. 

De exemplu, în tulburarea de panică oamenii se tem de atacurile de panică, în tulburarea de anxietate socială, oamenii se tem să nu fie umiliți în public, în tulburarea obsesiv-compulsivă, oamenii se tem fie de contaminare, fie de consecințele nerespectării anumitor ritualuri.

Poți citi mai multe despre atacurile de panică în articolul pe care îl găseși aici: Cum recunoști și cum gestionezi un atac de panică

Cauze medicale, fiziologice ale anxietății

Înainte de a ne gândi că suferim de anxietate generalizată, chestiune deloc ușoară, este util să mergem la medicul de familie pentru a ne recomanda o serie de investigații medicale pentru a afla dacă suntem anxioși pentru că suferim de o afecțiune fiziologică precum: tulburări tiroidiene, tulburări cardiace, hipoglicemie, alte afecțiuni favorizante.

Tipuri de anxietate

Tulburările de anxietate sunt multe și diferite. Cele mai întâlnite forme de anxietate sunt: anxietatea generalizată – o stare continuă de îngrijorare legată de orice, fobia socială, fobiile specifice (ex: frica de insecte, frica de înălțimi, frica de spații închise etc), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă și stresul post traumatic

Fiecare dintre aceste afecțiuni se dezvoltă și evoluează diferit, chiar dacă toate sunt forme manifestate ale aceluiași concept – anxietatea.

Diferență între anxietate și frică

Cuvântul frica pare sinonim cu anxietatea. Totuși, frica și anxietatea se manifestă diferit și mai ales ne afectează viața în mod diferit. 

Frica este un răspuns emoțional față de un pericol concret și real, iar anxietatea este o pregătire a unui răspuns față de o situație sau pericol care ar putea produce frică (dar care încă nu există în mod real în viața persoanei, dar pe care nu îl percepem diferit de unul real).

În fața unei amenințări reale și imediate, răspunsul cognitiv și emoțional normal pentru orice persoana este frica. De exemplu când auzim un sunet brusc, puternic, când trecem pe lângă o curte și ne latră un câine agresiv, creierul primește informația „atenție, pericol!” și, într-un timp scurt, transmite în corp diverse mesaje menite sa ne asigure supraviețuirea.

Află de unde vine frica în relații: De unde vine frica de relații, specifică mai ales bărbaților, și ce stă la baza ei?

Inima bate mai repede (la celule ajunge mai mult sânge), ritmul respirației se întețește (crește cantitatea de oxigen din organism), crește capacitatea de coagulare a sângelui (pentru a nu sângera excesiv în caz ca suntem răniți), pupilele se dilată (pentru a identifica mai bine pericolul) și tremurăm (pentru că mușchii sunt pregătiți pentru o activitate intensă). Frica durează o perioadă scurtă, este concentrată pe momentul prezent și e orientată către o amenințare concretă și către modul de evitare sau înfruntare a acesteia.

Anxietatea este resimțită perioade foarte lungi de timp, este legată de evenimente viitoare, ne face să ne comportăm precaut și ne menține într-o stare epuizantă de alertă. 

Frica este anxietatea adaptativă iar anxietatea generalizată este dezadaptativă 

Ca să înțelegem când este de ajutor îngrijorarea și când ne „faultează”, putem să privim astfel: frica este o reacție normală care duce la creșterea vigilenței și a timpului de reacție atunci când apar situațiile periculoase – ne ajută să gestionăm problema, să supraviețuim. Este asociată cu reacția automată fight or flight (luptă sau fugi), care produce în organism schimbările necesare pentru a putea lupta sau a fugi în cazul unui atac sau al unui pericol iminent.

Dar, o stare crescută, constantă de anxietate devine dezadaptativă, atunci când ne afectează funcționarea în viața zilnică, ne împiedică să avem performanță la nivel ridicat fiind forțați să evităm situații care ne dau disconfort, ne izolăm de lumea exterioară pentru că suntem nesiguri mereu pentru ce s-ar putea întâmpla. Anxietatea dezadaptativă ne ține „în gardă” permanent. 

Eu spun adesea că anxietatea (dezadaptativă) este un mostruleț pe care noi singuri „îl creștem, îl protejăm” pentru că îl hrănim cu evitarea noastră, cu gândurile îngrijorătoare iraționale, permanente pe care le avem. 

Cum gestionăm anxietatea generalizată

Psihoterapia cognitiv – comportamentală are eficiență crescută prin tehnicile abordate. De asemenea, în cazurile în care sunt recomandate de medicul psihiatru, anxiolitice sunt de ajutor, dar și o serie vitamine și minerale, toate luate cu acordul medicului curant. 

Ceea ce este important de înțeles este faptul că poți cere ajutor specializat pentru a gestiona stările de anxietate, în mod eficient pentru tine. De multe ori reticența și apelarea târzie la sprijinul unui specialist (precum și normalizarea în exces a îngrijorărilor – ca fiind firești și utile) ne poate determina să căutăm ajutor când consecințele anxietății generalizate au deja impact major asupra vieții noastre (boli fizice, depresie, pierderea unei relații sau a locului de muncă, etc.) Așadar, un prim pas către noi înșine îl reprezintă conștientizarea problemei și dorința de a găsi resurse pentru a ieși din capcana anxietății.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare