Temperatura optimă ca să ne prelungim viața și să amânăm îmbătrânirea

Vrei să trăiești mai mult și să te menții tânăr și în formă mai mult timp? Păstrarea unei temperaturi mai scăzute în casă e soluția, susțin oamenii de știință.

Frigul activează un mecanism de curățare celulară, prin care se descompun deșeurile proteice dăunătoare, responsabile pentru apariția mai multor boli asociate cu îmbătrânirea.

În ultimii ani, mai multe studii au scos la iveală că speranța de viață crește semnificativ atunci când temperatura corporală este scăzută. Până de curând, nu se cunoștea exact de ce se întâmplă acest lucru. Însă, o echipă de cercetare de la Universitatea CECAD din Köln, Germania, din cadrul Centrului de Excelență în cercetarea privind îmbătrânirea, a identificat recent un mecanism responsabil pentru acest beneficiu al frigului asupra corpului. Studiul a fost publicat în Nature Aging.

Prof. dr. David Vilchez și echipa sa au folosit un model de organism nevertebrat – nematodul Caenorhabditis elegans – și celule umane cultivate în laborator. Ambele mostre conțin genele a două boli neurodegenerative care apar, de obicei, la bătrânețe: scleroza laterală amiotrofică (SLA) și boala Huntington. Cele două afecțiuni sunt caracterizate prin acumulări de deșeuri proteice dăunătoare – așa-numitele depuneri proteice patologice.

Află de aici care este temperatura normală a corpului și ce termometre sunt mai bune.

Scăderea moderată a temperaturii, implicații terapeutice

Expunerea la frig a condus la eliminarea, în mod activ, a depunerilor de proteine, atât în cazul organismelor nevertebrate, cât și al celulelor umane, prevenind astfel SLA și boala Huntington.

Mai exact, oamenii de știință au explorat impactul frigului asupra activării proteazomilor, un mecanism celular care elimină proteinele deteriorate din celule. Cercetările au arătat că activatorul proteazomului PA28γ/PSME3 a atenuat deficitele cauzate de îmbătrânire atât în nematod, cât și în celulele umane. În ambele cazuri, a fost posibilă activarea proteazomului printr-o scădere moderată a temperaturii.

„Aceste rezultate luate împreună arată cum, de-a lungul evoluției, frigul și-a păstrat influența asupra reglării proteazomului – cu implicații terapeutice pentru îmbătrânire și boli asociate îmbătrânirii“, a spus profesorul Vilchez.

Îmbătrânirea este un factor de risc major pentru mai multe boli neurodegenerative asociate cu depunerea proteinelor, inclusiv maladia Alzheimer, boala Parkinson, Huntington și SLA.

„Credem că aceste rezultate pot fi aplicate și altor boli neurodegenerative legate de vârstă, precum și altor specii de animale“, a precizat dr. Vilchez.

O descoperire-cheie a fost că activitatea proteazomului poate fi crescută și prin supraexprimarea genetică a activatorului. Astfel, proteinele care cauzează boli pot fi eliminate chiar și la temperatura normală a corpului de 37 de grade Celsius. Aceste rezultate pot oferi ținte terapeutice pentru boli asociate îmbătrânirii, dar și pentru combaterea simptomelor asociate cu înaintarea în vârstă.

Citește aici despre subfebrilitate: ce semnificații are temperatura ușor crescută și când devine îngrijorătoare.

Trăim mai mult dacă stăm la 15 grade Celsius, decât la 20

Se știe de mult timp că, în vreme ce temperaturile extrem de scăzute pot fi dăunătoare organismelor, o scădere moderată a temperaturii corpului poate avea efecte pozitive numeroase.

De exemplu, o temperatură corporală mai scăzută prelungește viața animalelor cu sânge rece precum viermii, muștele sau peștii, a căror temperatură corporală fluctuează în funcție de temperatura mediului. Cu toate acestea, același fenomen se aplică și mamiferelor, care își mențin temperatura corpului cu variații mici, indiferent cât de rece sau de cald este mediul lor.

De exemplu, nematodul trăiește mult mai mult dacă este mutat de la temperatura standard de 20 de grade Celsius la o temperatură mai rece de 15 grade Celsius. Și la șoareci, o scădere ușoară a temperaturii corpului de doar 0,5 grade le prelungește semnificativ durata de viață. Acest lucru susține ipoteza că reducerea temperaturii joacă un rol central în longevitate, în regnul animal, și este un mecanism evolutiv bine conservat.

Chiar și la oameni a fost raportată o corelație între temperatura corpului și durata de viață. Temperatura normală a corpului uman este între 36,5 și 37 de grade Celsius. În timp ce o scădere acută a temperaturii corpului sub 35 de grade duce la hipotermie, temperatura corpului uman fluctuează ușor în timpul zilei și ajunge chiar la 36 de grade în timpul somnului.

Interesant este că un studiu anterior a raportat că temperatura corpului uman a scăzut constant cu 0,03 grade Celsius în fiecare deceniu de la Revoluția Industrială, sugerând o posibilă legătură cu creșterea progresivă a speranței de viață a oamenilor, în ultimii 160 de ani.

De ce simt nevoia femeile să dea căldura mai tare în calorifere? „Bărbații sunt dotați cu mai multe «calorifere naturale» decât femeile”

Cum poți reduce sensibilitatea la frig

Nu e ușor să te obișnuiești cu o temperatură ambientală mai scăzută, mai ales în cazul femeilor care au un dezavantaj biologic în fața bărbaților, și anume masa musculară mai redusă. Totuși, putem contracara acest aspect cu ajutorul exercițiilor fizice și al dietei. Mișcarea de orice fel accelerează metabolismul și generează căldură.

Pe de altă parte, sănătatea vasculară este esențială pentru modul în care percepem temperatura mediului ambiant. Fumatul, sedentarismul și alimentația nesănătoasă au efecte foarte nocive asupra sistemului cardiovascular. De partea cealaltă, o dietă și un stil de viață echilibrate ne asigură și mai mult confort termic, pe lângă multiplele lor beneficii pentru sănătate.

Știai că alergia la frig se manifestă indiferent de sezon? Citește aici care sunt semnele.