Simptome de colesterol mărit și tratamente eficiente

Ce simptome dă colesterolul mărit și măsurile pe care le poți lua ca să-l reduci

Colesterolul poate crește semnificativ în timpul sărbătorilor de iarnă. Și, din păcate, nu apar simptome de colesterol mărit imediat, ci după ce a îngustat sau înfundat vasele de sânge, ducând la apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.

Un studiu recent a demonstrat faptul că nivelul colesterolului seric poate crește cu aproximativ 20% în timpul sărbătorilor de iarnă. În acest studiu au fost incluși indivizi între 20 și 100 de ani din Danemarca, la care s-a comparat nivelul colesterolului din timpul sărbătorilor de iarnă, cu nivelul acestuia din altă perioada a anului, respectiv vara. Testele de detectare a nivelului de colesterol și a fracțiunilor acestuia nu ar trebui efectuate imediat după sărbători.


„Diagnosticul de hipercolesterolemie la un individ aparent sănătos, fără un istoric medical anterior și la care s-au efectuat analize de rutină nu trebuie pus în preajma sărbătorilor de iarnă sau imediat după. Rezultatele care indică totuși valori crescute ale colesterolului necesită retestarea acestor pacienți mai târziu și cu siguranță înainte de inițierea tratamentului pentru scăderea colesterolului.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie la Centrul Medical ProMemoria

Potrivit medicului, chiar și în cazul indivizilor diagnosticați cu hipercolesterolemie și care urmează un tratament de scădere a nivelului grăsimilor din sânge, nu este recomandată dozarea profilului lipidic imediat după sărbători.

Alimentele care cresc imediat colesterolul

S-a demonstrat faptul că un consum de grăsimi saturate în cantități moderate sau mari duce la creșterea nivelului de colesterol seric și LDL colesterol („rău“), iar în timp, această creștere a colesterolului duce la formarea de plăci de aterom la nivelul vaselor de sânge.

„Aceste plăci de aterom pot produce, prin rupere, complicații amenințătoare de viață: infarct miocardic și accident vascular cerebral.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

În ceea ce privește consumul de grăsimi săturate, știm cu toții că masa de sărbători a românilor abundă în preparate de genul: carne de porc și preparate din carne de porc, cu multă grăsime, la care se adaugă brânzeturi grase, untură, maioneză etc.

Chiar și numeroasele produse de patiserie și dulciurile pot influența valorile trigliceridelor serice dacă sunt consumate în exces și zilnic.

Găsește aici manifestările unui accident vascular și aici ce simți când ai un infarct miocardic.

Simptome de colesterol și trigliceride mărite

„Nivelurile crescute de colesterol total, trigliceride și LDL colesterol nu dau simptome imediat. Valorile crescute duc în timp la formarea de plăci de aterom la nivelul vaselor de sânge, care pot determina înfundarea acestora și apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

Alte leziuni vasculare pot fi la originea anevrismului vascular, bolii arteriale periferice, bolii renale cronice etc.

Boli genetice care duc la creșterea colesterolului

Există o afecțiune transmisă genetic care cauzează creșterea colesterolului, numită hipercolesterolemie familială. Persoanele cu această afecțiune au un nivel de colesterol de 300 mg/dL sau mai mare și pot dezvolta xantom, adică pete galbene deasupra pielii sau sub piele.

Xantomul este un simptom de hipercolesterolemie familială.FOTO: Shutterstock

Boală coronariană

Boala coronariană apare atunci când acumularea plăcii de aterom determină îngustarea sau rigidizarea arterelor principale care alimentează inima cu sânge (arterele coronare).

Cele mai frecvente simptome ale bolii coronariene includ:

Află de aici din ce cauze crește nivelul colesterolului, ce cuprinde un profil lipidic și cum ții sub control grăsimile din corp.

Accident vascular cerebral

Acumularea plăcii de aterom cauzată de colesterolul mărit poate reduce sau întrerupe și alimentarea cu sânge a unei părți importante a creierului. Așa apare un accident vascular cerebral.

Atacul cerebral reprezintă o urgență medicală. Este important să acționezi rapid și să primești tratament imediat de la primele simptome, cum ar fi:

  • pierderea bruscă a echilibrului și a coordonării,
  • amețeală bruscă,
  • asimetrie facială (pleoapă și gură căzute doar pe o parte),
  • incapacitatea de a te mișca, în special pe o parte a corpului,
  • confuzie,
  • dificultăți de vorbire,
  • amorțeală la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului,
  • vedere încețoșată sau vedere dublă,
  • durere de cap severă apărută brusc.

Citește aici care sunt cele13 reguli de urmat după un atac cerebral, explicate de neurolog.

Infarct miocardic

Arterele care alimentează inima cu sânge se pot îngusta lent, din cauza acumulării plăcii de aterom. Acest proces, numit ateroscleroză, apare în timp și nu provoacă simptome zgmotoase. În cele din urmă, o bucată de placă se poate rupe. Când se întâmplă acest lucru, se formează un cheag de sânge în jurul plăcii care poate bloca circulația către mușchiul inimii, privându-l de oxigen și nutrienți.

Acestă lipsă a oxigenului și a substanțelor nutritive poartă numele de ischemie. Când inima este deteriorată sau o parte a inimii începe să moară din cauza lipsei de oxigen, vorbim de un atac de cord sau infarct miocardic.

Simptomele unui atac de cord includ:

  • senzație de apăsare, durere sau junghiuri în piept sau brațe;
  • respirație dificilă;
  • anxietate sau un sentiment de moarte iminentă;
  • ameţeală;
  • greață, indigestie sau arsuri la stomac;
  • oboseală excesivă.

Atacul de cord reprezintă o urgență medicală. Leziunile inimii pot fi ireversibile sau chiar fatale, dacă tratamentul nu este instaurat în primele câteva ore.

Citește aici de ce este esențială recuperarea cardiacă după un infarct și unde se poate face în România.

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică poate apărea atunci când placa de aterom se acumulează în pereții arterelor, blocând circulația în arterele care furnizează sânge către rinichi, brațe, stomac și picioare.

Simptomele precoce pot include:

  • crampe,
  • durere,
  • oboseală,
  • durere de picioare în timpul activității sau exercițiilor fizice, numită claudicație intermitentă,
  • disconfort la nivelul membrelor inferioare.

Citește aici și despre simptomele care apar în caz de neuropatie periferică

Pe măsură ce boala progresează, simptomele apar mai frecvent și pot fi resimțite chiar și în repaus. Simptomele ulterioare care pot apărea din cauza fluxului sangvin redus includ:

  • subțierea și paloarea pielii de pe picioare;
  • moartea țesuturilor cauzată de lipsa aportului de sânge, numită gangrenă;
  • ulcere pe picioare care nu se vindecă sau se vindecă foarte lent;
  • durere de picior care nu dispare în repaus;
  • arsură între degetele de la picioare;
  • crampe musculare;
  • îngroșarea unghiilor de la picioare;
  • albăstrirea degetelor de la picioare;
  • reducerea creșterii părului pe picioare;
  • scăderea temperaturii unui picior, în comparație cu celălalt.

Persoanele care suferă de boală arterială periferică au un risc mai mare de a suferi un atac de cord, un accident vascular cerebral sau amputații ale membrelor.

Diagnosticarea colesterolului mărit

Analizele de sânge reprezintă singura modalitate de a afla dacă nivelul colesterolului este prea mare.

Colesterol total mărit înseamnă valori de peste 200 de miligrame pe decilitru (mg/dL), și peste 100 mg/dL pentru colesterolul LDL („rău“).

Medicul de familie poate recomanda, de asemenea, să îți verifici colesterolul mai des dacă ai un istoric familial de colesterol ridicat sau dacă prezinți următorii factori de risc:

  • ai hipertensiune arterială,
  • ești supraponderal,
  • fumezi.

Tratament pentru colesterol mărit

Factorii care influențează nivelul lipidelor includ: modificarea componentelor nutriționale, aportul alimentar specific, utilizarea aditivilor și suplimentelor alimentare.

„Îmbunătățirile substanțiale pot fi obținute prin scăderea aportului de grăsimi saturate și trans, creșterea consumului de grăsimi polinesaturate și mononesaturate, fortificarea alimentelor cu stanoli sau steroli vegetali sau urmând o dietă de tip mediteranean.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

Medicul recomandă:

  • dietă cu conținut scăzut de sare, bazată pe fructe, legume și cereale integrale;
  • limitarea aportului de grăsimi animale și adăugarea în alimentație a grăsimilor nesaturate (ulei de măsline, ulei de pește, nuci, avocado);
  • scădere în greutate în cazul pacienților cu obezitate;
  • renunțarea la fumat;
  • activitate fizică timp de cel puțin 30 de minute în fiecare zi;
  • renunțarea la consumul de alcool;
  • evitarea evenimentelor stresante;
  • medicație hipolipemiantă.

Află de aici ce alte măsuri ar trebui să iei când ai colesterolul mare: 5 modalități de a-ți păstra inima sănătoasă.

Medicul precizează că cea mai recentă actualizare a ghidurilor recomandă tratarea pacienților pentru prevenirea primară și urmăreste obținerea unei reduceri procentuale a LDL colesterolului, mai degrabă decât a unor niveluri specifice de LDL.

Deciziile referitoare la tratament ar trebui să implice o abordare individualizată, centrată pe pacient, ținând cont de riscurile, beneficiile și valorile individuale în alegerea celei mai adecvate strategii de tratament. 

Potrivit specialistului, există, în prezent, o serie de suplimente și clase de medicamente care au rol de a scădea valoarea serică a colesterolui total și a fracțiunilor acestuia.

Suplimente utile pentru scăderea colesterolului:

       •  berberina;

       •  semințe de in, psyllium;

       •  ulei de pește;

       •  usturoi;

       •  ceai verde;

       •  niacina (vitamina B3);

       •  coenzima Q10.

Și mierea crudă poate menține nivelul colesterolului în parametri optimi, potrivit unui studiu pe care-l cităm aici.

Statine – inhibitori ai HMG CoA reductazei cu rol în scăderea LDL colesterolului

„Scăderea colesterolului nu este singurul beneficiu al statinelor. Aceste medicamente au fost, de asemenea, asociate cu un risc mai scăzut de  apariție a bolilor coronariene și a accidentelor vasculare cerebrale.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

Medicul mai spune că statinele  au rolul de  a stabiliza plăcile de aterom de pe pereții vaselor de sânge și a  reduce riscul formării cheagurilor de sânge (trombi). În ultimii ani se vorbește și despre rolul antiinflamator al acestora, cunoscut fiind că la nivelul peretelui arterial inflamația favorizează formarea de plăci ce colesterol și trombozarea.

Află de aici cum știi că ai o inflamație în corp și ce măsuri poți lua. Principalele semne de inflamație acută și cronică.

Alte tratamente

  • Ezetimib – acţionează prin reducerea cantităţii de lipide care se absoarbe la nivel intestinal;
  • inhibitori PCSK9-  acționează prin protejarea receptorilor LDL, cu prevenirea distrugerii lor.

„Alimentația echilibrată cu lipide în cantitate mică și, în special, polinesaturate (uleiuri vegetale, pește, nuci, alune, semințe diverse), activitatea fizică zilnică, scăderea în greutate, evitarea fumatului, a consumului de alcool, tratamentul adecvat al dislipidemiei sunt pași esențiali în prevenirea aterosclerozei și a consecințelor acesteia.“

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie

Găsește aici un set de exerciții cardio pentru slăbit. Ce antrenamente ard cel mai eficient grăsimea.

Fructe și legume pentru colesterol mărit

În afară de măsurile menționate, poți adăuga în alimentație și anumite fructe și legume care au capacitatea de scădea nivelul colesterolului. Unele dintre cele mai eficiente sunt fructele oleaginoase. O mulțime de studii arată că migdalele, nucile, alunele și alte oleaginoase sunt benefice pentru inimă.

Consumul a 60 de grame de oleaginoase pe zi poate scădea colesterolul LDL cu aproximativ 5%.

Merele, strugurii, căpșunile, citricele sunt bogate în pectină, un tip de fibre solubile care scad, de asemenea, colesterolul „rău“.

De asemenea, leguminoasele – fasole, mazăre, linte – consumaate zilnic (100 de grame) reduc nivelul colesterolului LDL cu 6,6 mg/dl, potrivit unei analize a 26 de studii randomizate.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare