Recuperarea cardiacă: ce este și cum vindecă inima

Recuperarea cardiacă vindecă inima după infarct și prelungește viața, dar nu se face corect în România

După un infarct miocardic, o intervenție pe inimă și în multe alte probleme cardiace, recuperarea cardiacă poate prelungi viața. În România, foarte puține spitale publice asigură astfel de programe care includ exerciții fizice, dar nu numai. De ce este atât de importantă recuperarea cardiacă, unde se poate face și cum se face corect, aflăm în continuare.

Peste tot în lume, afecțiunile cardiovasculare provoacă cele mai multe îmbolnăviri și sunt cauza principală de mortalitate. România este în topul țărilor europene cu cei mai mulți bolnavi cardiaci și cele mai numeroase decese prin boli cardiovasculare. Datele Eurostat arată că numărul deceselor prin boli cardiovasculare este de peste două ori mai mare în țara noastră, comparativ cu media europeană. 

Citește aici de ce face infarctul atât de multe victime în România, dar și cum ne evaluăm riscul.

Dacă ne raportăm la aceste statistici, se înțelege că nevoia de recuperare cardiacă este foarte mare în România. Majoritatea celor care trec prin evenimente cardiace precum infarctul sau care suferă de insuficiență cardiacă ar trebui să urmeze programe de recuperare cardiacă. Ele sunt eficiente și cu atât mai recomandate când există sechele de infarct miocardic.

Cât trăiești după infarct? Recuperarea cardiacă prelungește viața

Bolnavii care urmează programe de reabilitare cardiacă au șansa de a-și reduce riscul altor evenimente cardiace. Afectarea vaselor de sânge poate fi stopată sau chiar inversată cu recuperare cardiacă. 

În cazul unei persoane care a trecut printr-un infarct miocardic, de exemplu, o recuperare efectuată corespunzător poate reduce cu până la 20-30% mortalitatea, a explicat pentru SmartLiving dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, doctor în științe medicale, prodecan la Facultatea de Medicină – U.M.F. „Carol Davila” și ambasador al României pe Prevenție Cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă.

Dr. Ștefan Busnatul este atestat în recuperarea cardiacă
Medicul Ștefan Busnatu este impplicat în proietcte de cercetare în cardiologia preventivă și recuperarea cardiovasculară. Foto: Arhiva personală

„În urma unui infarct miocardic, este extrem de importantă readaptarea la efort și evitarea imobilizării prelungite pentru a forța, într-o manieră supervizată, recuperarea inimii pe fondul terapiei administrate. Totodată, reluarea rapidă și supervizată a activităților fizice va reduce gradul de anxietate și impactul psihologic al evenimentului asupra bolnavului. Dacă e lăsată necontrolată, această povară va scoate pacientul din circuitul social și economic”, spune dr. Ștefan Busnatu. 

Pe termen lung, recuperarea sau reabilitarea cardiacă previne eventualele limitări din timpul activităților cotidiene, cum ar fi durerile în piept, dificultatea în timpul respirației, oboseala și amețelile. „Pacientul beneficiază de o calitate a vieții mult superioară, comparativ scenariului în care acesta este externat, ajunge la domiciliu, unde menține un repaus prelungit de la orice tip de activitate fizică și, treptat, apar degradările funcționale“, detaliază medicul cardiolog, care este membru al Nucleului de prevenție secundară și reabilitare cardiacă al Asociației Europene de Cardiologie.

Când este recomandată recuperarea cardiacă

Reabilitarea cardiacă este recomandată într-un număr foarte mare de afecțiuni cardiovasculare. Printre acestea, se numără:

  • boala cardiacă ischemică, după infarct miocardic sau la pacienții cu angină pectorală stabilă;
  • insuficiența cardiacă;
  • post-chirurgie cardiovasculară: bypass, implantare sau înlocuire de valve cardiace, transplant cardiac;
  • purtarea de dispozitive implantabile (pacemaker, defibrilatoare);
  • cardiopatii congenitale neoperate;
  • cardiomiopatii – cardiomiopatia dilatativă.

Citește aici ce simți când suferi de angină pectorală și cum se deosebește de infarct.

Centrele de recuperare cardiacă din România

Centrele sau secțiile de recuperare cardiacă la care pacienții români pot avea acces gratuit sunt foarte puține.  

Doar 5 orașe din România au spitale care le asigură pacienților astfel de programe:

  • București: Centrul de recuperare cardiacă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni;
  • Iași: Secția de recuperare cardiacă din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare;
  • Cluj-Napoca: Secția clinică recuperare cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare;
  • Târgu-Mureș: Secția clinică de recuperare cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș;
  • Covasna: Spitalul de Cardiologie Covasna.

Dacă ne raportăm specific la modul în care ar trebui să se desfășoare un program de recuperare conform ghidurilor de profil, „am putea spune că nu există nici măcar un centru în România, fie că vorbim de forma publică sau privată, care face recuperare cardiacă standardizată, cu o durată de 6-12 săptămâni. Centrele menționate au focus către cardiologia preventivă și au o interacțiune mai apropiată cu pacienții care să le permită acestora să adopte un stil de viață cât mai sănătos acasă, după o perioadă relativă de 7-15 zile de spitalizare“, spune medicul Ștefan Busnatu.

Pentru a beneficia de un program de recuperare cardiacă, este necesar să te internezi într-o unitate medicală care deține o clinică sau secție de recuperare cardiacă și să desfășori activitățile recomandate pe durata spitalizării. „Din păcate, durata programului de recuperare trebuie crescută pentru a genera cu adevărat beneficii reale prin acest tip de serviciu”, apreciază dr. Busnatu.

Câți români fac recuperare

Cifrele raportate de România la nivel european arată că aproximativ 10% dintre pacienții eligibili sunt incluși în programe de recuperare specifică, în vreme ce media europeană este de aproximativ 30%. „Însă, după cum precizam anterior, depinde ce considerăm că înseamnă «recuperare». La noi, activitatea e desfășurată pentru 7-15 zile. Dacă ne aliniem la standardele europene, aceste cifre tind către 0%, din păcate”, detaliază dr. Busnatu. 

La acest moment, în România, alocările financiare sunt direcționate doar către terapiile necesare pentru formele acute de boală, explică medicul Ștefan Busnatu. „Acestea scot pacientul din evenimentul acut, însă, din păcate, evenimentele ajung să se repete pentru că nu se investește deloc în zona de recuperare a bolnavului și poziționarea acestuia pe o traiectorie sănătoasă, care să reducă acutizările și reinternările. Prin urmare, dacă nu ai resurse financiare, bineînțeles că nici nu poți să dezvolți astfel de servicii în țară.”

Ce este recuperarea cardiacă

Programele de reabilitare cardiacă implică activități fizice realizate sub supraveghere medicală. Este foarte important ca, în timpul exercițiilor fizice, să fie monitorizate activitatea electrică a inimii, tensiunea arterială și, uneori, saturația de oxigen. 

„Dacă apar tulburări de ritm sau durere în piept, intensitatea exercițiului este modificată personalizat pentru a evita complicațiile. Totodată, se intervine și terapeutic pentru stabilizarea organismului. Pe măsură ce se observă stabilitatea electrică a inimii și o îmbunătățire a toleranței la efort a pacientului, pragurile de intensitate se adaptează pentru a stimula condiționarea sistemului cardiovascular și pulmonar”, explică dr. Ștefan Busnatu.

Recuperarea cardiacă nu se rezumă doar la exerciții fizice. În cadrul acestor programe, pacienții ar trebui să beneficieze și de educație medicală, consiliere nutrițională, precum și de consiliere psihologică. În unele clinici de recuperare cardiacă, inclusiv din România, programele includ și meloterapie – terapie prin muzică – alături de exerciții, psihoterapie şi consiliere nutrițională. Studii de mici dimensiuni precum acesta, publicat în Journal of Music Therapy, au arătat că muzica poate avea un efect benefic asupra aparatului cardiovascular și poate ajuta recuperarea după un eveniment cardiac.

Ce trebuie să faci imediat după un infarct și care sunt etapele de recuperare

Programele sunt structurate pe un schelet generic pentru afecțiunile cardiovasculare, dar ele sunt personalizate apoi pentru fiecare pacient, în funcție de severitatea bolii, de existența comorbidităților, de factori de risc, dar și de preferințele individuale. 

Există trei etape sau faze în structura unui program de reabilitare cardiacă, precedate de o evaluare. Întregul proces este susținut de o echipă multidisciplinară, care include un medic cardiolog, un medic specializat în recuperare medicală, un kinetoterapeut, un specialist în nutriție și un psiholog.

Iată cum se desfășoară un program de recuperare cardiacă:

Evaluarea cardiacă 

Este primul pas înaintea includerii într-un program de recuperare și presupune efectuarea unui test de efort prin care se evaluează nivelul de toleranță la efort al pacientului. „În funcție de rezultatele acestui test, medicul cardiolog calculează pragurile de siguranță ale frecvenței cardiace. Informațiile sunt utilizate ulterior de medicul de recuperare și de kinetoterapeut pentru stabilirea programului”, explică dr. Busnatu.

Faza I

În mod normal, programul de recuperare ar trebui să înceapă încă din spital, după evenimentul acut, cu o mobilizare ușoară. El durează aproximativ 5-7 zile sau până la externarea pacientului. 

„Încă din spital, pacientul ar trebui să fie asistat de un kinetoterapeut care să realizeze exerciții pasive, la patul acestuia, pentru a evita efectele negative ale imobilizării”, spune medicul cardiolog Ștefan Busnatu. 

În primele una-două zile după un infarct, de exemplu, sunt indicate exerciții ușoare, care nu suprasolicită sistemul cardiovascular. Se realizează flexii-extensii ale articulației genunchiului, flexii-extensii și abducții ale membrelor inferioare pentru pregătirea momentului în care se reia mersul. 

Activitatea fizică se reia cât mai repede posibil după un eveniment cardiac, pentru a reda statusul funcțional și a preveni pierderea musculară cauzată de inactivitate.“

Dr. Ștefan Busnatu, doctor în științe medicale, Prodecan la Facultatea de Medicină – U.M.F. „Carol Davila”, ambasador al României pe Prevenție Cardiovasculară din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă

Când este indicată reluarea mersului

După un infarct miocardic sau după o intervenție chirurgicală cardiovasculară, mersul este încurajat începând cu ziua a treia. El reprezintă o etapă importantă în recuperarea cardiacă, deoarece implică și ridicarea din pat. 

„Pacientul trebuie instruit asupra manevrelor optime pentru o ridicare cât mai eficientă în sensul evitării hipotensiunii de la trecerea din poziția culcat la poziția ortostatică (n.r. – în picioare). Inițial, mersul se exersează prin salon, cu monitorizarea pulsului pentru a evita exercitarea unei solicitări cardiovasculare. Se va urmări ca în poziția ortostatică, pulsul să nu crească cu mai mult de 10-20 bătăi/minut, iar valorile tensiunii arteriale sistolice să nu scadă. Responsabilitatea medicului sau a kinetoterapeutului este de a verifica dacă această activitate fizică nu este dăunătoare din punct de vedere hemodinamic și aritmic”, spune dr. Ștefan Busnatu.

Până la externare, pacientului îi sunt recomandate exerciții ușoare cât mai variate din picioare. Cât despre activități fizice specifice, precum reluarea activității sexuale, siguranța se decide după efectuarea testului de efort, care evaluează capacitatea organismului de a rezista la efort.

Faza II

Etapa următoare a programului de recuperare cardiacă începe după externare, în principiu la o săptămână după implantarea unui stent, dacă vorbim despre proceduri intervenționale, sau la 3 săptămâni după o operație pe inimă. Ulterior testului de efort, pacientul va urma un program personalizat pe o perioadă de 6 până la 12 săptămâni.

Dacă pacientul reușește să urmeze planul de tratament pe această durată, capacitatea sa de efort se va îmbunătăți cu 15%-20%. Acest lucru îi va permite să-și reia foarte multe dintre activitățile cotidiene, dar și să dobândească un nivel crescut de încredere. 

Tipul de exerciții recomandate în faza a II-a de recuperare cardiacă depinde foarte mult de capacitatea de efort a pacientului, de starea musculară și de bolile coexistente. 

„Se recomandă exerciții aerobice pentru stimularea sistemului cardiopulmonar efectuate pe bicicleta staționară, covor rulant și exerciții de rezistență pentru întărirea musculaturii și reducerea fragilității organismului cu greutăți, benzi elastice și săculeți cu nisip. Kinetoterapeutul, împreună cu medicul de recuperare, realizează un program de exerciții specifice statusului fiecărui caz în parte, în limitele cardiovasculare stabilite de medicul cardiolog”, detaliază specialistul cardiolog.

Faza III

Această etapă este denumită și faza de menținere a recuperării cardiace. Ea se desfășoară la domiciliul pacientului, în completarea terapiei medicamentoase cronice. „Scopul acestei faze a recuperării este de a menține și, eventual, de a ameliora condiția fizică și parametrii funcționali cardiaci obținuți în faza a II-a”, explică medicul cardiolog.  

Pentru pacienții care au trecut printr-un infarct miocardic, recomandarea este de a efectua activități fizice la domiciliu minimum 30 de minute pe zi și de a monitoriza frecvența cardiacă astfel încât ea să fie conform rezultatelor testului de efort de la finalizarea recuperării. 

Exercițiile desfășurate la domiciliu pot fi aceleași cu cele realizate în centrul de recuperare sau pot fi similare, dar în permanență este necesară monitorizarea frecvenței cardiace, care nu trebuie să depășească valoarea recomandată de medicul cardiolog.

Totodată, este importantă și măsurarea tensiunii arteriale înainte de efort și la 10 minute după efort și notarea acestora într-o agendă sau în format electronic.

Cu ce recomandări pleacă pacienții acasă

Activitatea fizică are un rol fundamental în programele de recuperare cardiacă, dar este necesară și educația medicală, consilierea psihologică și consilierea nutrițională. Detaliem în continuare ce presupune fiecare dintre ele și de ce este importantă.

Educația medicală

Înțelegerea corectă a afecțiunii de către pacient, a interacțiunilor cu celelalte afecțiuni sau factori de risc asociați și a modului în care va evolua boala sa în cazul în care nu va fi bine controlată sunt informații foarte importante, care ajută bolnavul să aibă o aderență bună la tratament. „Totodată, pacienții sunt învățați cum să trăiască pe mai departe cu boala, cum să recunoască semnele de alarmă și când să ia legătura cu medicul”, detaliază doctorul Ștefan Busnatu.

Consilierea pentru renunțarea la fumat și la alcool reprezintă alte aspecte foarte importante ale educației medicale. Unii pacienți au nevoie de sprijin, iar un alt beneficiu al programelor de recuperare cardiacă este că specialiștii din echipă au abilitățile necesare pentru a-i sprijini în vederea renunțării la aceste vicii. 

Vrei să te lași de fumat? Citește aici care este secretul succesului.

Consilierea psihologică 

„Un alt element important în recuperare, consilierea psihologică are ca scop ameliorarea statusului psihic al pacientului, care de multe ori este demoralizat de instalarea și manifestarea patologiei. Un specialist în acest domeniu are misiunea de a ajuta pacientul pe plan psihoemoțional și asupra reinserției profesionale”, explică specialistul cardiolog.

Toate aceste componente majore și indispensabile au rolul de a educa pacientul și a transmite recomandări asupra unui stil de viață sănătos, cu efecte benefice asupra stării sale generale.“

Dr. Ștefan Busnatu, doctor în științe medicale, Prodecan la Facultatea de Medicină – U.M.F. „Carol Davila”

Consilierea nutrițională

Pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, alimentația joacă un rol decisiv în evoluția sau stagnarea bolii. Alegerile alimentare reprezintă un factor care influențează dezvoltarea plăcilor de colesterol pe vase.

Este necesară reducerea consumului de sare și de zaharuri rafinate, precum și evitarea grăsimilor de origine animală și a produselor bogate în grăsimi trans (produsele de patiserie, margarina). În același timp, se recomandă creșterea consumului de fructe, legume și de alimente bogate în proteine și fibre.

Citește aici tot ce trebuie să știi despre colesterol, iar aici, ce alimente se recomandă când ai colesterolul mare.

„Cuvântul «dietă» poate să îndepărteze pacientul, care de multe ori are impresia că i se impun cu strictețe anumite alimente. Probabil că «stilul alimentar» ar fi o formulare mai potrivită, deoarece pacienții sunt ghidați în a face alegerile corecte din punct de vedere alimentar. Bineînțeles că decizia rămâne, în cele din urmă, a pacientului, însă scopul echipei de recuperare și, mai ales, a nutriționistului este de a informa pacientul cu privire la asocierile dintre alimente, cât și la alegerile potrivite, sănătoase, care previn agravarea patologiei”, conchide medicul cardiolog Ștefan Busnatu.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare