Schimbare majoră în prevenția bolilor de inimă: cât de mic ar trebui să fie, de fapt, colesterolul LDL

Pentru prima dată din 2018, cele mai importante organizații medicale din SUA au actualizat recomandările privind screeningul și tratamentul colesterolului. Noul ghid pune accent pe depistarea timpurie, personalizarea riscului cardiovascular și propune ținte mai ambițioase pentru colesterolul „rău“ (LDL).

Colegiul American de Cardiologie (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA), împreună cu alte nouă societăți medicale, au publicat pe 13 martie 2026 un ghid actualizat privind managementul dislipidemiei, adică al nivelurilor anormale de grăsimi din sânge, inclusiv colesterol și trigliceride. Documentul, publicat simultan în Journal of the American College of Cardiology și Circulation, a fost prezentat la cea de-a 75-a Sesiune Științifică Anuală a Colegiului American de Cardiologie, la New Orleans, și înlocuiește ghidul anterior, care data din 2018.

Bolile cardiovasculare produse de ateroscleroză (depunerea de plăci de grăsime pe pereții arterelor) rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Aproximativ 4,4 milioane de decese pe an sunt atribuite colesterolului LDL crescut, conform datelor Global Burden of Disease citate de Federația Mondială a Inimii. În Uniunea Europeană, bolile cardiovasculare provoacă anual aproape 2 milioane de decese și costuri de circa 282 de miliarde de euro, conform unui raport OECD/Comisia Europeană din decembrie 2025. România se situează, din păcate, în grupul statelor cu cea mai ridicată mortalitate cardiovasculară din UE: 56% din totalul deceselor din țara noastră sunt cauzate de boli ale aparatului circulator, potrivit Eurostat.

• Citește și: Ateroscleroza, afecțiunea silențioasă care duce la infarct și accident vascular cerebral. Cum vă protejați

Ce se schimbă

Noul ghid se deosebește de variantele anterioare prin câteva modificări importante. Prima și poate cea mai vizibilă este screeningul început mai devreme. Persoanele cu hipercolesterolemie familială (niveluri foarte ridicate de colesterol LDL moștenite genetic) ar trebui testate încă din copilărie, în jurul vârstei de 9 ani sau chiar mai devreme. Ghidul recomandă, de asemenea, ca fiecare adult să facă cel puțin o dată în viață un test pentru lipoproteina (a), cunoscută sub numele de Lp(a). Aceasta este o formă de colesterol determinată aproape integral genetic, iar nivelurile ridicate pot crește riscul de boală cardiacă cu aproximativ 40% la valori de 125 nanomoli pe litru și pot dubla acest risc la 250 nanomoli pe litru.

O altă noutate majoră este înlocuirea vechiului calculator de risc cardiovascular (numit Pooled Cohort Equations) cu un instrument nou: PREVENT (Predicting Risk of Cardiovascular Disease EVENTs). Vechiul calculator estima riscul pe 10 ani la persoanele de peste 40 de ani și se baza pe datele a 26.000 de persoane. PREVENT porneste de la 30 de ani, oferă și estimări pe 30 de ani, include indicatori ai glicemiei și funcției renale și a fost construit utilizând date de la 6,6 milioane de persoane.

Un risc pe 10 ani sub 3% este considerat scăzut, între 3-5% este la limită, 5-10% intermediar, iar peste 10% este ridicat, conform noului ghid.

„Știm că nivelurile mai scăzute de colesterol LDL sunt mai bune atunci când vine vorba de reducerea riscului de infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiac. De asemenea, știm că scăderea nivelurilor crescute de lipide și a tensiunii arteriale la adulții tineri susține o sănătate optimă a inimii și a vaselor de sânge pe tot parcursul vieții,” a declarat dr. Roger S. Blumenthal, președintele comitetului de redactare al ghidului și director al Centrului Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiovasculare de la Johns Hopkins.

• Citește și: Ce e de făcut dacă ai colesterolul LDL mărit

Noile valori optime ale colesterolului

Ghidul reintroduce țintele absolute de colesterol LDL, un aspect care lipsea din ediția anterioară. Concret, pentru persoanele fără boli cardiovasculare, nivelul optim de LDL-C este sub 100 mg/dL. Cei cu risc intermediar trebuie să coboare sub 70 mg/dL, iar cei cu risc ridicat, sub 55 mg/dL. Aceste praguri sunt completate de recomandări și pentru non-HDL-C și apolipoproteina B, o moleculă atașată colesterolului care servește drept indicator suplimentar al riscului.

„Colesterolul ridicat poate începe să afecteze riscul de boală cardiacă încă din copilărie și adolescență. Studiile clinice au demonstrat clar beneficii semnificative în reducerea evenimentelor cardiovasculare atunci când nivelurile de LDL-C sunt și mai mici decât cele recomandate în ghidurile anterioare”, a avertizat dr. Pamela B. Morris, vicepreședinta comitetului de redactare, de la Medical University of South Carolina.

Într-un editorial care însoțește ghidul, publicat în JACC, Blumenthal și Morris anticipează că viitoarele ghiduri vor recomanda ținta de sub 55 mg/dL chiar și pentru persoanele cu ateroscleroză moderată, fără antecedente de infarct sau AVC. Această predicție se bazează pe rezultatele studiului VESALIUS-CV, publicat în New England Journal of Medicine, care au apărut după finalizarea ghidului curent.

• Citește și: Medic: Brânza poate crește colesterolul LDL mai mult decât carnea

Noi descoperiri

Studiul VESALIUS-CV, publicat în New England Journal of Medicine în ianuarie 2026, a inclus 12.257 de pacienți din 33 de țări, urmăriți pe o durată mediană de 4,6 ani. Toți aveau ateroscleroză sau diabet cu risc crescut, dar nu trecuseră printr-un infarct sau un accident vascular cerebral. Tratamentul cu evolocumab (un inhibitor PCSK9) adăugat la terapia existentă de scădere a lipidelor a dus la o reducere de 25% a riscului pentru un prim eveniment cardiovascular major (deces cardiac, infarct sau AVC ischemic) și de 36% a riscului de prim infarct miocardic.

Este, practic, prima dovadă clară că inhibitorii PCSK9, deja folosiți la pacienții care au trecut printr-un eveniment cardiovascular grav, funcționează și ca prevenție primară la pacienții cu risc crescut care nu au avut încă un astfel de eveniment. Nivelul median de LDL-C atins în grupul tratat a fost de 45 mg/dL, față de 109 mg/dL în grupul placebo. Au fost observate și semnale de reducere a mortalității cardiovasculare (cu 32%) și a mortalității din orice cauză (cu 24%), deși aceste rezultate nu au atins pragul semnificativ statistic din cauza designului ierarhic al studiului.

Dr. Pamela Morris, membră a comitetului ACC, a precizat că „VESALIUS-CV este un studiu important care schimbă practica” și că demonstrează că o terapie mai intensivă de scădere a lipidelor, aplicată mai devreme în cursul bolii aterosclerotice, este mai bună pentru reducerea evenimentelor cardiovasculare majore.

Amplificatori de risc

Ghidul din 2026 acordă o atenție sporită așa-numiților amplificatori de risc (risk enhancers) care pot înclina balanța deciziei terapeutice la pacienții cu risc la limită sau intermediar. Printre aceștia se numără:

• niveluri crescute de proteină C reactivă de înaltă sensibilitate (un marker al inflamației sistemice);
• lipoproteina (a) crescută;
• istoric familial de boală cardiovasculară timpurie;
• apartenența la grupuri etnice cu risc mai ridicat.

Ghidul include pe lista amplificatorilor de risc și tulburările inflamatorii cronice precum: artrita reumatoidă, lupusul, psoriazisul, infecția HIV și hepatita cronică, precum și markeri legați de sănătatea reproductivă, cum ar fi menopauza precoce, preeclampsia, diabetul gestațional și nașterea prematură.

De asemenea, ghidul extinde recomandările privind testarea calciului coronarian (CAC), o investigație imagistică ce depistează depunerile de calciu din artere, indicând prezența plăcilor de ateroscleroză. Un scor CAC de 1-99 corespunde unei ținte LDL sub 100 mg/dL, un scor de 100-299 indică necesitatea reducerii LDL cu cel puțin 50% și o țintă sub 70 mg/dL, iar un scor de 300 sau mai mult impune o țintă sub 55 mg/dL. Scorurile peste 1.000 sunt tratate ca echivalentul bolii cardiovasculare manifeste.

Sunt incluse, în premieră, recomandări detaliate pentru femeile însărcinate sau care alăptează, adulții de peste 75 de ani și persoanele cu diabet, boală cronică de rinichi în stadiu avansat, infecție HIV sau aflate în tratament oncologic.

Când se recomandă tratamentul cu statine

Statinele rămân baza tratamentului. Ghidul recomandă acum inițierea terapiei cu statine la pacienții cu LDL-C de 160 mg/dL sau mai mult, chiar și atunci când riscul pe 10 ani este scăzut, pentru a limita expunerea cumulativă de-a lungul vieții la niveluri ridicate de colesterol. Dar noutatea constă în folosirea terapiilor adiționale pentru cei care nu răspund suficient la statine sau care au nevoie de reduceri mai agresive.

Printre opțiunile recomandate se numără ezetimibul (care blochează absorbția intestinală a colesterolului), acidul bempedoic (un inhibitor al sintezei de colesterol care acționează pe o cale diferită de statine) și anticorpii monoclonali anti-PCSK9, administrați injectabil (cum este evolocumab, testat în VESALIUS-CV). Aceste terapii sunt indicate fie ca alternativă la pacienții care nu tolerează statinele, fie în combinație, pentru atingerea țintelor de LDL-C.

Ce nu s-a schimbat: impactul stilului de viață

Dr. Blumenthal a subliniat că principiile de bază ale sănătății cardiovasculare nu s-au schimbat: alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și susținută, renunțarea la tutun, somn suficient și menținerea unei greutăți corporale normale. Medicul a reamintit că între 80% și 90% din bolile cardiovasculare sunt atribuibile, cel puțin parțial, unor factori de risc modificabili, motiv pentru care intervențiile privind stilul de viață ar trebui să fie mereu abordarea de primă linie.

„Schimbarea paradigmei spre strategii proactive de prevenție mai devreme în viață poate modifica semnificativ traiectoria bolii cardiovasculare și poate conduce la rezultate mai bune pentru sănătatea oamenilor pe termen lung”, a subliniat dr. Seth Martin, cardiolog și membru al comitetului de redactare, director al Programului de Tulburări Lipidice Avansate și al Laboratorului de Sănătate Digitală de la Centrul Ciccarone, Johns Hopkins.