Un sfert dintre cei peste 40 de ani au fibrilație atrială. Ce înseamnă și cum se tratează
De fibrilație atrială suferă sau vor suferi aproximativ 25% din persoanele peste 40 de ani. Fiind, așadar, o afecțiune destul de frecventă și care poate duce la complicații severe, e bine să știm să o recunoaștem la timp și să o tratăm corect.
Dr. Irina Macovei Dorobanțu, medic specialist cardiolog, ne-a explicat cum se manifestă fibrilația atrială și ce avem de făcut în cazul în care suferim de această afecțiune. Fibrilația atrială este extrem de rar întâlnită la copii, cu excepția situațiilor în care copiii au fost supuși unor intervenții chirurgicale pe inimă.
1. Este cea mai frecventă aritmie cardiacă
Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie cardiacă din lume. Ea reprezintă un ritm neregulat și, de cele mai multe ori, rapid al inimii. În timpul fibrilației, atriile (cele 2 cămăruțe situate în partea superioara a inimii) se contractă haotic și neregulat și asincron cu ventriculii (cele 2 cămăruțe situate în partea inferioară a inimii), explică dr. Irina Macovei Dorobanțu.
Află mai multe despre ce înseamnă un ritm cardiac normal
2. EKG este metoda de diagnostic
Diagnosticul de fibrilație atrială se stabilește pe baza unui traseu EKG (electrocardiogramă FOTO). Aceasta este o metodă simplă, ieftina și ușor de realizat în orice cabinet medical care este dotat cu un aparat de ECG. Alte metode de diagnosticarea a fibrilatiei atriale includ, potrivit cardiologului:
- monitorizare Holter ECG (înregistrare continua 24/48/72 ore sau mai mult) a ritmului inimii;
- înregistrare trasee efectuate de smart watch;
- înregistrare efectuata cu loop recorder (aparat de mici dimensiuni implantat subcutan pentru monitorizarea pe termen lung a activitatii electrice a inimii).
Ciește aici despre cum arată un EKG anormal și ce probleme depistează
3. Ce sunt fibrilațiile și cum se simt
Cel mai frecvent simptom care însoțesc apariția fibrilatiei atriale sunt palpitațiile (senzația de bătăi puternice ale inimii). Alte simptome pot fi, conform medicului:
- durerea toracică anterioară,
- amețeli,
- oboseală,
- senzația de „cap tulbure”,
- scăderea pragului de toleranță la efort,
- respirația grea,
- senzația de “slăbiciune”.
Există mai multe tipuri de fibrilație atrială
- Fibrilație atrială paroxistică: episoade intermitente, de durată variabilă, dar sub 7 zile, care pot ceda brusc (de obicei în primele 24 de ore), fără tratament;
- Fibrilație atrială persistentă: durează mai mult de 7 zile, necesită de obicei tratament;
- Fibrilație atrială permanentă (cronică): fibrilația atrială cu durata de peste un an.
- Fibrilația atrială este o boală progresivă, de aceea, în peste 50% din cazuri pacienții cu fibrilație atrială paroxistică vor prezenta fibrilație atrială persistentă și ulterior permanentă.
„Există și situații în care fibrilația atrială este asimptomatică, fiind descoperită întâmplător la o înregistrare ECG.”
Dr. Irina Macovei Dorobanțu
Citește aici despre cauzele posibile ale durerilor în capul pieptului
4. Ce boli pot duce la fibrilații
De cele mai multe ori, modificările structurale ale inimii duc la apariția fibrilației atriale. Dr. Irina Macovei Dorobanțu precizează care sunt cele mai frecvente cauze care duc la aceste modificări includ:
- hipertensiunea arterială,
- boala coronariană ischemică,
- valvulopatii (probleme la nivelul valvelor inimii),
- bolile pulmonare,
- antecedente de chirurgie cardiacă,
- prezența sindromului de apnee in somn,
- probleme ale tiroidei (în special hipertiroidismul – creșterea patologică a activității glandei tiroide),
- infecțiile virale,
- consumul excesiv de alcool, tutun sau cafea,
- prezența obezității.
Există și cazuri rare de existență a fibrilației atriale moștenită pe fondul unor mutații genetice.
5. Cafeaua și fibrilația atrială nu au legătură
„Nu a fost stabilită o relație directă între consumul de cafea și apariția fibrilației atriale. Studiile au arătat că băuturile care conțin cafeină (cafea, ceai negru, ceai verde, Coca-Cola, băuturile energizante), daca sunt consumate cu moderație (de exemplu, să nu se depășească 5 cești de cafea pe zi) nu sunt legate de apariția fibrilației atriale.”
Dr. Irina Macovei Dorobanțu
Medicul menționează că unele băuturi conțin mai multă cafeină decât celelalte, cum este cazul băuturilor energizante, care pot contine între 100 și 500 de mg de cafeina per produs, caz în care se recomandă evitarea lor, mai ales de către persoanele cu istoric de fibrilație atrială. De asemenea, consumul de cafeină este descurajat în cazul persoanelor care resimt palpitații sau aritmii, fiind recomandate băuturile decofeinizate.
6. Fibrilație atrială, tratament cu anticoagulante obligatoriu
Tratamentul fibrilației atriale depinde de simptomatologia pacientului, de prezența bolilor asociate, de riscul de apariție a cheagurilor de sânge în interiorul inimii.
Se poate opta pentru un tratament de restabilire a ritmului sinusal – ritmul normal al inimii. Metodele includ, potrivit medicului cardiolog:
- tratamentul medicamentos cu clase de medicamente numite antiartmice, tratament de conversie electrică la ritm sinusal (prin aplicarea unui șoc electric extern sub sedare profundă),
- metoda ablației cu radiofrecvență/criofrecvență (metodă invazivă de izolare a circuitelor electrice care determină apariția fibrilației atriale).
În alte cazuri se recomandă tratament pentru controlul frecvenței cardiace (adică a pulsului) cu medicamente care scad pulsul, fără a se încerca restabilirea ritmului sinusal, dacă medicul consideră că pacientul nu va beneficia de pe urma tentativei de oprire a fibrilației atriale.
„Un aspect important al tratamentului fibrilației atriale, indiferent de strategia de control a ritmului sau frecvenței aleasa, o reprezintă inițierea tratamentului anticoagulant (de subțiere a sângelui), prezența fibrilației crește riscul de apariție a cheagurilor de sânge în interiorul inimii, care pot migra până la nivel cerebral și să ducă la apariția unui accident vascular cerebral.”
Dr. Irina Macovei Dorobanțu
Inițierea tratamentului anticoagulant se face luând în calcul aumite caracteristici ale pacienților, precum vârsta, sexul, prezența diabetului zaharat sau a istoricului de infarct miocardic.
7. Faptul că fibrilația atrială se vindecă e doar un mit
„Un tratament curativ pentru fibrilație atrială nu există, momentan, însă metodele utilizate în cardiologie, selecționate în funcție de caracteristicile pacientului și patologiile asociate, cresc foarte mult șansele de reușită a menținerii ritmului sinusal și prevenția recidivei fibrilației atriale.”
Dr. Irina Macovei Dorobanțu
De asemenea, alegerea unei strategii pentru controlul frecventei cardiace (adică acceptarea de către pacient și de către medic a prezenței fibrilației atriale) nu înseamnă o speranță de viață mai mică, atât timp cât sunt corect controlate simptomele fibrilației atriale.
8. Nu apelați la ceaiuri pentru fibrilație atrială! Nu au efecte dovedite
„Până în momentul de față, nu există studii care să recomande folosirea de tratamente naturise sau ceaiuri, în cazul pacienților cu fibrilație atrială. Pacienții sunt încurajați să evite folosirea de suplimente alimentare care conțin plante în combinație cu tratamentele medicamentoase prescrise datorită riscului mare de interacțiuni medicamentoase și a reacțiilor adverse nestudiate.”
Dr. Irina Macovei Dorobanțu
Deoarece fibrilația atrială afectează un număr mare de persoane, în întreaga lume, există numeroase studii în desfășurare care încearcă să ducă la o mai bună înțelegere a mecanismelor apariției, cât și pentru stabilirea celor mai eficiente metode de tratament.
9. Poate duce la accident vascular cerebral
Medicul cardiolog atrage atenția că deși fibrilația atrială, în sine, nu este o patologie fatală, complicațiile ei pot duce la moarte prematură și la scăderea calității vieții. Dintre complicațiile fibrilației atriale medicul precizează:
- accicentul vascular cerebral (fibrilația atrială fără tratament anticoagulant este a doua cea mai frecventă cauză de producere a unui accident vascular cerebral), insuficiența cardiacă (scăderea forței mușchiului cardiac de a pompa sânge către restul organelor),
- apariția demenței senile,
- apariția de cheaguri de sânge în interioul inimii,
- infarct miocardic.
Află cum recunoști semnele unui accident vascular cerebral
10. Fibrilatie atrială și flutter, două afecțiuni cu simptome comune
Aceste două afecțiuni au simptome comune, flutterul apărând în mai puține cazuri decât fibrilația atrială. Cele mai frecvente simptome sunt senzația de leșin, oboseala cronică, palpitațiile cardiace, respirația greoaie sau stări de amețeală. Simptomele sunt de slabă intensitate la mulți dintre pacienți, în unele cazuri acestea lipsind complet. Aproximativ o treime dintre cei cu flutter suferă și de fibrilație atrială.
