Dr. Simona Cozma, cardiolog: „Grăsimile periculoase se găsesc în margarină, frișca multor prăjituri și în fast-food” Care sunt grăsimile sănătoase

Grăsimile din alimentație au căpătat o reputație proastă în unele decenii, dar nu toate sunt nesănătoase. Organismul nostru nu poate funcționa fără grăsimi, dar contează cantitatea și calitatea lor. Care sunt sursele de grăsimi sănătoase și cele de grăsimi periculoase aflăm de la medicul cardiolog Simona Cozma.

Nu cu multă vreme în urmă, toate grăsimile erau considerate periculoase pentru sănătatea noastră, cu precădere pentru cea cardiovasculară. Consumul de alimente degresate devenise o modă în jurul anilor 2000, dar ea s-a dovedit a fi la fel de nesănătoasă.

Nu toate grăsimile sunt „rele” pentru organism. Există și grăsimi sănătoase, considerate „bune”, dar și unele la granița dintre cele două, am aflat din interviul cu dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Monza-Ares Cluj-Napoca.

Cu o dietă bazată pe alimente degresate, scoatem din alimentație nu doar grăsimile „rele”, ci și pe cele „bune”, fără de care nu este posibilă absorbția unor vitamine și minerale foarte importante, producerea unor hormoni sau buna funcționare a celulelor nervoase. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să renunțăm complet la grăsimi în alimentație, ci să le înlocuim cu grăsimi sănătoase.

Importante sunt echilibrul și moderația. Pentru a ne menține sănătatea, pe cea cardiovasculară în special, ar trebui să știm ce grăsimi să evităm, pe care să le limităm și cu ce grăsimi sănătoase să le înlocuim. Medicul cardiolog Simona Cozma ne explică în continuare cum facem distincția dintre ele, în ce alimente le găsim și în ce cantitate sunt benefice pentru inimă și vase.

Smart Living: Ce tipuri de grăsimi există în alimente? Cum le-am putea clasifica?

Dr. Simona Cozma: În mare, vorbim despre trei tipuri pe care oamenii ar trebui să le cunoască. O clasificare foarte generală împarte grăsimile sau acizii grași în saturate, nesaturate și trans, despre care se vorbește tot mai mult în ultima vreme. Acestea din urmă se găsesc și în mod natural în unele alimente, cum sunt carnea și lactatele de la animale rumegătoare, dar pot fi obținute și artificial, prin hidrogenarea unor uleiuri vegetale, precum cel de floarea-soarelui, de măsline sau de soia.

Procesul de hidrogenare presupune adăugarea unor molecule de hidrogen în aceste uleiuri pentru a le modifica consistența, stabilitatea și durata de valabilitate. Aceste uleiuri obținute capătă o consistență mai solidă și sunt folosite intens în industria alimentară.

Smart Living: Acestea sunt cele mai nocive dintre toate?

Dr. Simona Cozma: Da, efectul negativ al acestor grăsimi trans asupra sănătății a fost foarte clar dovedit. Ele au fost studiate intens odată ce au început să fie foarte utilizate în industria alimentară și s-a dovedit că un consum excesiv duce la creșterea nivelurilor de colesterol LDL, așa-numitul colesterol „rău”, cum este cunoscut popular.

Nivelul acestui colesterol a fost corelat fără echivoc cu un risc cardiovascular crescut, adică riscul de a suferi evenimente precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și alte boli ischemice care pot duce la deces.

Smart Living: În ce alimente găsim aceste grăsimi trans?

Dr. Simona Cozma: Ele erau folosite foarte mult în patiserie, în margarină, în industria fast-food-ului. În general, tot ce înseamnă mâncare procesată și semipreparată poate conține grăsimi trans. La noi, în România, margarina este foarte populară. Frișca multor prăjituri este obținută încă din grăsimi trans.

Chiar de la 1 aprilie 2021, a intrat în vigoare în Uniunea Europeană o directivă care obligă producătorii de alimente să scadă cantitatea de grăsimi trans din compoziție. Cerințele europene impun ca alimentele să nu conțină mai mult de 2 grame de grăsimi trans la 100 de grame de produs. Aceasta este limita maxim admisă, iar producătorii vor fi sancționați dacă nu o respectă, inclusiv în România.

Smart Living: Dar grăsimile saturate? Intră în aceeași categorie periculoasă?

Dr. Simona Cozma: Consumul de grăsimi saturate nu este descurajat total, așa cum se întâmplă cu cele trans, dar există niște recomandări și în privința lor. În alimentația noastră zilnică, fiecare principiul alimentar – adică lipidele (grăsimile), glucidele și proteinele – trebuie să reprezinte un procent anume, ideal, pentru menținerea unei sănătăți optime.

Smart Living: Grăsimile cât ar trebui să reprezinte din ceea ce mâncăm într-o zi?

Dr. Simona Cozma: În total, ar trebui să constituie circa 30% din alimentația zilnică. Din acest procent, grăsimile saturate nu ar trebui să depășească 10%. Celelalte 20% ar trebui să fie grăsimi sănătoase, nesaturate.

Dacă vorbim despre persoane care au deja un nivel crescut de colesterol și au și un risc cardiovascular crescut, atunci, grăsimile saturate ar trebui să se limiteze la mai puțin de 7% din alimentația zilnică. Aceasta este recomandarea Societății Europene de Cardiologie, care are un ghid dedicat dislipidemiilor.

Smart Living: Așadar, grăsimile saturate nu trebuie eliminate complet din alimentație.

Dr. Simona Cozma: Nu. Contează, însă, echilibrul și moderația. De fapt, din grăsimi avem nevoie de acizii grași esențiali. Ei fac parte din categoria grăsimilor nesaturate, pe care le considerăm grăsimi sănătoase, „bune”. Se numesc esențiali pentru că intră în componența diferitelor structuri ale celulei și ale organelor noastre. Corpul nostru nu este capabil să-i sintetizeze. Acestea sunt grăsimile de care nu ne putem lipsi în alimentație. De grăsimi saturate nu există neapărat o nevoie în organism.

Citat:

„Consumul redus de grăsimi nu este încurajat. Pentru cei fără probleme de sănătate, el trebuie să reprezinte 30% din alimentație. Contează doar calitatea acelor grăsimi”.

Dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Monza-Ares Cluj-Napoca

Smart Living: Grăsimile saturate sunt exclusiv de origine animală? Care sunt sursele?

Dr. Simona Cozma: Nu sunt exclusiv de origine animală, așa cum am fi tentați să credem. Există grăsimi de origine vegetală care, prin procesare termică, devin saturate și ies din categoria grăsimilor sănătoase. Deși sunt vegetale, uleiuri exotice cum sunt cele de cocos și de palmier intră în categoria uleiurilor saturate după ce sunt procesate termic. Ele au fost foarte utilizate și recomandate până nu demult, dar s-a dovedit că, de fapt, se transformă în grăsimi saturate la temperaturi relativ mici.

Smart Living: Iar acizii grași esențiali în ce alimente îi găsim?

Dr. Simona Cozma: Acizii grași esențiali sunt de două tipuri: Omega 3 și Omega 6. Denumirile sunt date de structura lor chimică. Primii ar avea un efect mai benefic pentru sănătate.

Cele mai bune surse de Omega 3 sunt peștele, fructele de mare, nucile și semințele, anumite uleiuri vegetale precum cel de rapiță, ouăle și iaurtul. Dintre toate, peștele – cel gras în special (somon, macro, păstrav, sardine și ton) – este sursa cea mai importantă de Omega 3. Somonul are cea mai mare concentrație, dar și aici sunt diferențe. Se pare că somonul sălbatic este mult mai bogat în Omega 3 decât somonul de cultură.

Pe lângă cele două tipuri de acizi grași, există și un altul, Omega 9, dar care este considerat neesențial. Organismul nostru îi poate produce din alte tipuri de acizi grași.

Smart Living: Ce fac acești acizi grași esențiali în organism și cum ajută sistemul cardiovascular?

Dr. Simona Cozma: Dacă vorbim despre sistemul cardiovascular, consumul acestor grăsimi sănătoase poate să contribuie la menținerea unor niveluri sănătoase de HDL colesterol, cunoscut drept colesterol „bun”. Scăderea nivelului HDL colesterolului duce la creșterea riscului cardiovascular, care poate implica evenimente severe, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Smart Living: Un nivel crescut de LDL poate fi scăzut cu acizi grași esențiali, cu Omega 3 în special?

Dr. Simona Cozma: Da, este una dintre măsurile pe care le putem lua în cazul unui LDL crescut, dar nu este singura. Aici trebuie să discutăm nuanțat, pentru că ținta la care vrem să ajungem cu nivelul de LDL colesterol este stabilită și în funcție de riscul cardiovascular al fiecărui pacient în parte.

Dacă vorbim despre măsuri generale, care sunt valabile la toate clasele de risc cardiovascular, avem ca obiectiv schimbarea stilului de viață. Aceasta presupune, în primul rând, o alimentație sănătoasă care implică un aport mai scăzut de grăsimi saturate și un aport sărac în glucide simple și rafinate. Acestea se găsesc în pâinea albă, pastele din făină care nu este integrală, orezul alb, dulciuri cu zahăr alb, băuturi răcoritoare cu adaos de zahăr și orice altceva conține zahăr.

Glucidele simple și cele rafinate ar trebui înlocuite cu glucide complexe, care mențin constant nivelul glicemiei, și nu duc la o creștere rapidă a ei, așa cum o fac glucidele simple și cele rafinate. Glucidele complexe vin din cereale integrale și alimente care conțin astfel de cereale, din fructe proaspete, legume fără amidon, nuci, alune.

„Consumul de Omega 3 scade ușor nivelul LDL colesterolului și pe cel al trigliceridelor, îl crește pe cel al HDL colesterolului, dar trebuie corelat și cu modificarea stilului de viață”.

Dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului Monza-Ares Cluj-Napoca

Alte măsuri benefice pentru sistemul cardiovascular sunt mișcarea zilnică, descurajarea consumului de alcool și scăderea treptată și susținută în greutate. Acestea sunt măsurile general valabile pentru niveluri optime de LDL colesterol.

Dacă pacientul are niveluri foarte crescute de LDL colesterol sau are un risc cardiovascular, atunci se intervine și terapeutic cu medicamente din diferite clase. Cele de primă elecție sunt statinele.

Smart Living: Cum putem face această evaluare a riscului cardiovascular?

Dr. Simona Cozma: La un pacient care nu are deja o problemă cardiovasculară cunoscută, evaluarea riscului include consultul clinic, în care discutăm despre statusul de fumător/nefumător, tensiunea arterială și nivelul colesterolului. Aceste informații ne ajută să ne facem o imagine de ansamblu și, ulterior, discutăm despre alte simptome. Dacă găsim simptome, recomandăm investigații suplimentare și pacientul intră într-o clasă superioară de risc. Ecografia cardiacă nu este recomandată atâta vreme cât nu există niciun simptom.

Smart Living: Colesterolul este cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare?

Dr. Simona Cozma: Nu există o clasificare a factorilor de risc. Fiecare este la fel de important. De fapt, este un cumul de factori de risc ce pot duce către un eveniment cardiac. Nu există unul mai important decât altul și nu contează pe care dintre ei îi ai, ci suma lor. Cu cât sunt mai mulți factori de risc, cu cât suma este mai mare, cu atât crește probabilitatea statistică de a suferi un eveniment. Nu se poate spune că un profil de factor de risc este mai rău sau mai bun decât altul.

Putem clasifica însă acești factori de risc în factori pe care-i putem controla și factori pe care nu-i putem controla – modificabili sau nemodificabili. Nu vom putea controla sexul pacientului, vârsta și istoricul său familial, dar putem controla nivelul de colesterol, fumatul, alcoolul și, într-o oarecare măsură, stresul, deși la modul practic nu îl putem controla nici pe acesta.

Smart Living: Alimentația noastră modernă a schimbat aportul de grăsimi sănătoase versus nesănătoase?

Dr. Simona Cozma: În mod cert, consumăm cu mult mai multe alimente procesate și, implicit, mai multe grăsimi „rele” și glucide rafinate, procesate. S-au schimbat foarte mult proporțiile de principii alimentare. De multe ori, alimentația de tip fast-food sau cea semipreparată conține cantități mari de grăsimi saturate și de glucide simple sau rafinate. Ea are un efect nociv asupra raportului dintre diferitele fracțiuni lipidice din sânge.

Smart Living: De la ce vârstă ar trebui să ne monitorizăm nivelul colesterolului și cât de des?

Dr. Simona Cozma: Există recomandări foarte clare în această privință. La bărbați, este indicată monitorizarea nivelului de colesterol după vârsta de 40 de ani, iar la femei, după 50 de ani sau după instalarea menopauzei, cu mențiunea că monitorizarea se începe mai devreme de atât la persoanele care deja se știu cu anumite probleme de sănătate, cum ar fi: hipercolesterolemia familială, diabetul zaharat sau boala renală cronică. Mai departe, medicul va face urmărirea și întocmirea unui plan de acțiune.

Cât despre frecvența monitorizărilor, din nou trebuie să vorbim nuanțat, pentru că depinde foarte mult de nivelul inițial al colesterolului, de măsurile pe care le-am luat și de factorii de risc asociați. Contează, de fapt, multe variabile în ecuație și toate recomandările se individualizează.

Este foarte bine ca oamenii să fie informați și să se monitorizeze, dar monitorizarea nu trebuie condusă de pacient, ci de către medic – cel de familie care face recomandarea de analize, diabetolog dacă pacientul are diabet ș.a.m.d.

Smart Living: Profilul lipidic include și trigliceridele, și VLDL. Ce sunt aceste grăsimi și cât de importante sunt și ele?

Dr. Simona Cozma: Fracțiunile lipidice VLDL și trigliceridele sunt doar o altă formă de transport al grăsimilor în corpul nostru și fiecare are anumite roluri. Prezența acestor particule într-o cantitate mare în corp s-a dovedit că duce la așa-numita dislipidemie aterogenă.

Trigliceridele sunt compontente din VLDL, iar creșterea nivelului lor duce la o depunere accentuată a grăsimilor în vasele de sânge. Aceasta este, de fapt, baza problemelor cardiovasculare. Evenimentele cardiovasculare pornesc de la depunerea unor grăsimi în vasele de sânge care, în timp, formează placa de aterom, iar aceasta crește și, într-o zi, se poate destabiliza sau poate crește atât de mult, încât ajunge să îngusteze un vas de sânge.

Smart Living: Există un raport pe care îl putem calcula? Cum interpretați toate aceste valori?

Dr. Simona Cozma: În practica zilnică nu folosim un raport, ci ne referim la ținte: la cât trebuie să ajungă nivelul LDL colesterolului, la cât vrem să ajungă HDL colesterolul și la cât vrem să ajungă trigliceridele. Principala noastră țintă în tratament și în abordarea unui pacient o reprezintă LDL colesterolul. Ulterior, dacă am ajuns cu el la o țintă, ne uităm la trigliceridele. Dacă am ajuns la o țintă și cu ele, ne uităm la așa-numitul colesterol non-HDL. Valoarea lui se obține prin scăderea HDL colesterolului din nivelul total de colesterolul.

În abordarea noastră contează foarte mult și istoricul pacientului. Dacă avem un pacient care este cu LDL colesterolul la țintă, dar a suferit un eveniment advers chiar și în aceste condiții, urmărim și celelalte fracțiuni lipidice din sânge și intervenim mai serios terapeutic, inclusiv cu terapii moderne, cum sunt inhibitorii de PCSK9.

În concluzie, nu folosesc un raport în practica zilnică. Vorbim despre ținte terapeutice: unde ne-am dori să fie valorile colesterolului în funcție de riscul cardiovascular al pacientului.