Dermatita atopică poate să apară la orice vârstă. Ce tratamente sunt potrivite

    Dermatita atopică, cunoscută si ca eczemă atopică, începe de obicei în copilărie, în primele șase luni de viață ale copilului. Deși comună, este o afecțiune deseori cu manifestări severe și de lungă durată. În unele cazuri, dispare cu vârsta în cazul copiilor, deși există riscul ca aceasta să revină la vârsta adultă.

    Dermatita atopică este un răspuns al sistemului imunitar, care reacționează agresiv la una sau mai multe substanțe din corp sau substanțe cu care intrăm în contact. Rezultatul reacției sistemului imunitar la substanțele netolerate sunt inflamațiile pielii.

    Dermatita atopică este, de regulă, un „bonus” nefericit în cazul persoanelor care suferă de astm sau rinită alergică, afecțiuni care se declanșează, la fel ca dermatita atopică, pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Mai mult decât atât, predispoziția genetică la astm sau rinită alergică crește și predispoziția la dezvoltarea dermatitei atopice cu cel puțin 50%, potrivit National Eczema Association.

    De ce apare dermatita atopică?

    Dermatita atopică, o eczemă care se traduce prin iritații, cruste și piele uscată, apare de obicei la copii, pe față, brațe și picioare, însă semnele pot apărea oriunde pe corp. Afecțiunea apare, însă, și în rândul adulților.

    Deși nu se știe care este cauza exactă a dermatitei atopice, cercetările arată că genetica, precum și factorii de mediu sau predispoziția la alte afecțiuni „dictează” cine se îmbolnăvește și cine nu. 

    Potrivit National Eczema Association, predispoziția de a dezvolta dermatită atopică este mai mare pentru persoanele care au o mutație a genei responsabile de crearea filagrinei, o proteină care se găsește în stratul de protecție superior al pielii menită să funcționeze ca o barieră puternică împotriva virușilor și bacteriilor. Persoanele care au un deficit de filagrină au pielea uscată și mai sensibilă la infecții.

    Aproximativ 10% dintre oamenii din întreaga lume sunt afectați de dermatită atopică la un moment dat în viață, iar afecțiunea pare a fi mai frecventă în zonele urbane și în țările dezvoltate, unde și nivelul de poluare este mai ridicat. Vestea bună este însă că dermatita atopică nu este contagioasă. 

    Manifestările dermatitei atopice la sugari, copii și adulți

    Dermatita atopică are simptome diferite la sugari, copii și adulți, potrivit American Academy of Dermatology Association.

    Dermatita atopică la sugari

    La sugari, dermatita atopică se declanșează devreme și brusc, în primele 2-3 luni de viață ale bebelușului. Printre simptome, amintim:

    • piele uscată, roșie, cruste și mâncărimi ale pielii;
    • semnele apar pe scalp și pe față, în special pe obraji, dar pot apărea în alte zone ale corpului;
    • la sugari, dermatita atopică poate avea o evoluție agresivă;
    • crustele se pot înmuia, iar rănile pot deveni apoase;
    • sugarul poate fi agitat, apatic și poate avea probleme cu somnul;
    • bebelușul poate dezvolta infecții cutanate, comune din cauza frecării cauzate de mâncărime și din cauza zgârieturilor.

    Dermatita atopică la copii

    Când dermatita atopică apare între vârsta de doi ani și pubertate, copilul prezintă, de obicei, următoarele simptome:

    • o erupție cutanată care începe de multe ori în pliurile de piele din zona coatelor sau a genunchilor;
    • Alte locuri comune pentru apariția erupțiilor cutanate sunt gâtul, încheieturile, gleznele și picioarele;

    În timp, pielea afectată de dermatită atopică poate:

    • căpăta aspectul pielii de găină;
    • deveni aspră;
    • căpăta un aspect pătat, zonele afectate fiind mai întunecate sau, din contră, mai deschise la culoare decât zonele de piele sănătoasă;
    • cauza în permanență mâncărimi.

    Dermatita atopică la adulți

    Persoanele care au suferit de dermatită atopică în copilărie sau care au o predispoziție genetică prezintă, de obicei, simptome mai ușoare și în viața de adult. În cazul adulților, dermatita atopică se manifestă astfel:

    • eczema apare în pliurile pielii din zona coatelor și/sau a genunchilor, precum și la nivelul gâtului;
    • acoperă o mare parte a corpului;
    • poate fi deosebit de vizibilă pe gât și pe față;
    • eczema se poate manifesta mai agresiv în jurul ochilor;
    • pielea devine uscată;
    • provoacă probleme și la nivelul scalpului;
    • mâncărimi permanente, chiar și în lipsa eczemei;
    • în cazul persoanelor care au suferit de dermatită atopică perioade mari de timp, pielea se îngroașă și prezintă variații de pigmentare.

    Ce calmează sau înrăutățește simptomele dermatitei atopice? 

    Dacă încerci să identifici care sunt factorii declanșatori pentru dermatita atopică în cazul tău, ține minte că simptomele nu apar întotdeuna imediat. Deși motivele pentru care apare dermatita atopică pot varia de la o persoană la alta, cele mai frecvente sunt:

    • Pielea uscată, care poate deveni cu ușurință sensibilă, se poate crăpa și poate crește riscul de infecții cutanate;
    • Iritanții chimici, anume produse sau substanțe de uz zilnic (săpun de mâini, detergent de spălat vase, detergent de rufe, șampon, produse pentru spălarea sau îngrijirea pielii, dezinfectanți, produse de curățenie etc.) 
    • Stresul poate declanșa dermatita atopică sau poate agrava simptomele;
    • Temperatura crescută sau scăzută și transpirația la cald/rece pot duce la iritații, mâncărimi ale pielii, iar lunile de iarnă, când pielea devine mai uscată, pot deveni un fond pentru declanșarea sau agravarea dermatitei atopice;
    • Infecția cu bacterii și virușii care se găsesc, de obicei, în mediul (stafilococul, herpesul sau anumite tipuri de ciuperci);
    • Alergenii;
    • Hormonii – pot apărea erupții, mai ales la femei, când cantitățile de hormoni din organism cresc sau descresc. 

    Studiile privind stilul de viață au un mare potențial de a identifica noi obiective terapeutice care pot îmbunătăți tratamentul acestei boli cronice și recidive a pielii cu un impact semnificativ asupra calității vieții. 

    Chiar dacă cercetarea în medicină este continuă, este important să ținem cont că, folosind câteva tehnici simple, însă dovedite eficiente, bazate pe emoții pozitive, pot funcționa ca intervenții terapeutice și pot ameliora simptomele dermatitei atopice, cu atât mai mult cu cât stresul și emoțiile negative, în general, pot agrava simptomele bolii. 

    Mai multe studii au investigat impactul muzicii asupra proceselor pato-fiziologice ale pielii. Un exemplu este studiul realizat de cercetătorul Kimata H., de la Universitatea din Kyoto, Japonia, care a demonstrat că muzica clasică poate avea efecte pozitive în cazul pacienților cu alergie la latex. 

    Unul dintre numeroasele beneficii ale muzicii este distragerea atenției pacienților de la experiențele sau de la gândurile neplăcute asociate cu boala, cu un impact important asupra calității vieții. Și emoțiile pozitive declanșate de sărut, de filmele de comedie și de emisiunile de divertisment au aceleași efecte de ameliorare.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook