De ce apare diabetul zaharat de tip 1 inclusiv la adulți? Ce alimente sunt permise și în ce cantități

Diabet zaharat tip I, cunoscut în trecut drept diabet juvenil sau diabet insulino-dependent, este o afecțiune cronică în care pancreasul nu produce insulină sau produce, dar în cantități insuficiente. Insulina este un hormon necesar pentru ca zahărul (glucoza) să pătrundă în celule ca să producă energie.

Diferiți factori, inclusiv genetica si unele virusuri, pot contribui la apariția diabetului de tip 1. Deși diabetul de tip 1 apare, de obicei, în timpul copilăriei sau adolescenței, se poate dezvolta și la maturitate. În ultimii ani s-a dovedit că, atunci când un adult are manifestări de diabet, dar nu este supraponderal și nu are istoric familial de diabet zaharat de tip 2, el poate suferi de diabet tip 1 și are nevoie de analize specifice.

În ciuda cercetărilor continue, diabetul de tip 1 nu are leac. Tratamentul se concentrează pe gestionarea nivelului de zahăr din sânge cu insulină, dietă și stil de viață, pentru a preveni complicațiile.

Aici găsiți povestea unei tinere care trăiește cu diabet de tip 1

„Diabetul zaharat este o boală cronică care se clasifică etiologic în diabet de tip 1, diabet de tip 2, alte tipuri specifice și diabet gestațional. Cel de tip 1, care istoric se numea insulinodependent, reprezintă 5%-10% din cazurile de diabet și se caracterizează prin deficit absolut de insulină, ca urmare a distrucției celulelor beta pancreatice, cele care secretă insulina.“

Dr. Anca Hâncu, medic generalist, doctor în științe medicale, nutriție, reprezentant pentru România al Organizației Europene de medicina stilului de viață

Diabet tip 1, cauze autoimune pentru 90% din pacienți

Nu se cunoaște cauza exactă a diabetului de tip 1. De obicei, propriul sistem imunitar al organismului – care combate în mod normal bacteriile și virusurile dăunătoare – distruge, în mod eronat, celulele care produc insulină, celulele beta, care sunt grupate în pancreas în insule numite Langerhans. Alte cauze posibile includ:

  • genetica,
  • expunerea la virusuri și la alți factori de mediu.

Printre virusurile incriminate se numără, potrivit unui articol din revista de specialitate „Diabetes“:

  • enterovirusurile, ca virusul Coxsackie B și rotavirusul;
  • virusul responsabil cu oreionul;
  • citomegalovirusul.

„În 5%-10% din cazurile de diabet, componenta genetică este importantă. Cauza pentru 90% din pacienți este autoimună. Se evaluează prin markeri numiți autoanticorpi antiGAD (glutamic acid decarboxylase), anticelule beta, anti-insulină sau anti IA2 și anti IA2 beta. Restul de 10% se numește idiopatic (n.r. – de cauză necunoscută), pentru că nu există evidențe despre autoimunitate.“

Dr. Anca Hâncu, medic generalist

Ce rol are insulina

Odată ce un număr semnificativ de celule beta sunt distruse, organismul produce insulină prea puțină sau deloc.

  • Pancreasul secretă insulină în sânge.
  • Insulina circulă, permițându-i zahărului să pătrundă în celule.
  • Insulina scade cantitatea de zahăr din sânge.
  • Pe măsură ce nivelul zahărului din sânge scade, la fel scade și secreția de insulină din pancreas.

Rolul glucozei

Glucoza este o sursă esențială de energie pentru celulele care alcătuiesc mușchii și alte țesuturi.

  • Glucoza provine din două surse majore: hrană și ficat.
  • Zahărul este absorbit în fluxul sangvin, apoi intră în celule cu ajutorul insulinei.
  • Ficatul stochează glucoza sub formă de glicogen.
  • Când nivelul de glucoză este scăzut, cum se întâmplă atunci când nu ai mâncat de ceva timp, ficatul descompune glicogenul stocat în glucoză, pentru a menține nivelul de glucoză într-un interval normal.
  • În diabet zaharat de tip 1, nu există insulină care să-i permită glucozei să intre în celule, astfel încât zahărul se acumulează în fluxul sangvin. Acest lucru poate provoca complicații care pun viața în pericol.

Factori de risc pentru diabet zaharat tip I

Factorii de risc cunoscuți pentru diabetul de tip 1 includ:

  • Istoric familial. Oricine are un părinte sau un frate cu diabet de tip 1 are un risc ușor crescut de a dezvolta, la rândul său, afecțiunea.
  • Genetica. Prezența anumitor gene indică un risc crescut de a dezvolta diabet tip 1.
  • Zona geografică. Incidența diabetului de tip 1 tinde să crească pe măsură ce te îndepărtezi de Ecuator.
  • Vârsta. Deși diabetul de tip 1 poate apărea la orice vârstă, există două vârfuri vizibile. Primul vârf apare la copiii între 4 și 7 ani, iar al doilea este la copiii între 10 și 14 ani.

În caz de diabet tip 1, simptomele pot să apară brusc

Semnele și simptomele diabetului de tip 1 pot apărea relativ brusc și pot include:

  • senzație crescută de sete,
  • urinare frecventă,
  • foame extremă,
  • pierderea inexplicabilă în greutate,
  • iritabilitate și alte modificări ale dispoziției,
  • oboseală și slăbiciune,
  • vedere neclară.

„Deficitul complet de insulină va aduce de cele mai multe ori pacientul în stare de comă cetoacidozică.“

Dr. Anca Hâncu, medic generalist

Analize pentru a confirma un diabet tip 1

Potrivit medicului Anca Hâncu, diagnosticul pozitiv de diabet zaharat se face prin:

  • glicemie a jeun ≥126 mg/dl,
  • Hb A1c (hemoglobină glicozilată) ≥6,5%
  • glicemie ≥200mg/dl la testul de toleranță la glucoză.

Este necesară dozarea insulinemiei și a peptidului C (CPEP) pentru diagnosticul de diabet zaharat tip 1.

Tratamentul diabetului de tip 1 devine stil de viață

Nu există tratament care să vindece un diabet zaharat tip 1. Totuși, boala poate fi ținută sub control cu ajutorul unui tratament care trebuie urmat toată viața. Acesta devine, la un moment dat, stil de viață, așa cum a povestit aici Ines Nerina Râmbu, o tânără de 27 de ani.

Insulină injectabilă sau pompă de insulină

Pompele de insulină moderne sunt sincronizate cu senzorii de glicemie și ajustează doza de insulină în concordanță cu creșterile glicemiei, dar și cu datele introduse privind cantitatea de carbohidrați de la următoarele mese FOTO: Shutterstock

Persoanele cu diabet de tip 1 trebuie să ia insulină în fiecare zi. Există mai multe forme prin care poate fi administrată insulina, dar, de obicei, se injectează.

Atunci când glicemiile variază foarte mult, mai ales pe fond emoțional, și sunt dificil de gestionat prin injecțiile obișnuite, se poate trece la pompa de insulină. Există pompe de insulină mai performante și pompe mai puțin performante. Unele opresc dozarea de insulină dacă observă un risc de hipoglicemie, altele nu o fac. Însă, per total, toate pompele, indiferent de generație, ușurează viața persoanei cu diabet tip 1.

Cele de generație nouă sunt sincronizate cu senzorii de glicemie, simt când crește glicemia și ajustează imediat doza de insulină.

Metformină

Metformina este un tip de medicament cu administrare orală. Timp de mulți ani, a fost utilizat doar la persoanele cu diabet de tip 2. Cu toate acestea, după ce s-a observat că unele persoane cu diabet zaharat tip I pot dezvolta rezistență la insulină, metformina a devenit un tratament important și pentru acestea.

Metformina ajută la scăderea zahărului din sânge prin reducerea producției de zahăr din ficat.

Alimente permise în diabet tip 1

Pacienții cu diabet zaharat de tip 1 au nevoie de un program echilibrat de mese și gustări pentru reglarea zahărului din sânge.

Dieta ketogenică a demonstrat unele beneficii pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Dieta bogată în grăsimi și cu conținut scăzut de carbohidrați poate ajuta la gestionarea nivelului de zahăr din sânge și poate duce chiar la pierderea în greutate, un obiectiv pentru multe persoane cu diabet tip 2.

Cu toate acestea, pentru diabetul de tip 1, dieta keto nu a fost bine studiată. Până în prezent, recomandarea generală pentru acest tip de diabet este alimentația cu conținut scăzut de carbohidrați. Însă cercetătorii analizează posibilele beneficii și siguranța unei diete care restricționează și mai mult carbohidrații pentru persoanele cu diabet de tip 1.

În principiu, alimentația în diabetul tip 1 înseamnă multă disciplină. De exemplu, trebuie să știi câți carbohidrați conțin alimentele pe care vrei să le consumi.

Fructe

Iată un exemplu de porții de fructe care conțin 15 grame de carbohidrați:

  • 1 fruct mic proaspăt (o piersică, o caisă etc.);
  • 85 g de struguri;
  • 110 g de fructe de pădure;
  • 40 g de fructe uscate.

Legume

În cazul legumelor, ca să ajungi la 15 grame de carbohidrați trebuie să le consumi în cantități mari. Așadar, poți să mănânci în siguranță:

  • legume cu frunze verzi;
  • sparanghel;
  • sfeclă roșie;
  • morcovi;
  • țelină rădăcină și tulpini;
  • castraveți;
  • ceapă;
  • ardei;
  • roșii.

Legume cu amidon

O porție de legume cu amidon care conține 15 grame de carbohidrați:

  • 85 g de cartofi copți;
  • 85 g de porumb fiert;
  • 70 g de cartofi dulci;
  • 70 g de mazăre;
  • 85 g de dovleac plăcintar.

Cereale integrale

Cam jumătate din cerealele consumate zilnic ar trebui să fie integrale, inclusiv orezul ar trebui să fie brun.

Proteine și grăsimi

Deși proteinele și grăsimile nu cresc în mod direct glicemia, medicii recomandă limitarea aportului de mezeluri și produse grase și procesate din carne. Acestea conțin cantități mari de grăsimi saturate și de sodiu care pot grăbi apariția complicațiilor.

Proteine de calitate pot fi aslimilate din fasole, ouă și carne slabă. Grăsimi sănătoase se regăsesc în avocado, nuci și semințe.

Diabet zaharat tip 1 și 2: diferențe

Principala diferență între diabet zaharat tip 1 și tip 2 este că persoanele cu diabet de tip 1 nu produc insulină, iar cele cu diabet de tip 2 nu răspund la insulină așa cum ar trebui și, după ce boala evoluează, nu mai produc suficientă insulină. Ambele tipuri de diabet pot duce la niveluri crescute de zahăr în sânge.

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare
Urmărește-ne și pe Facebook