În singurătate ne reconectăm cu noi înșine. Când e necesară?

În singurătate ne reconectăm cu noi înșine. În ce momente ale vieții ne este foarte utilă?

    În timp ce studiile arată că izolarea socială și însingurarea cresc riscul bolilor de inimă, depresiei și anxietății, numeroase cercetări urmăresc și dimensiunea pozitivă a timpului petrecut în singurătate. Așadar, am putea privi singurătatea ca pe o resursă prin care să ne reconectăm la noi înșine, să devenim mai conștienți de nevoile noastre și, totodată, să căutăm moduri prin a ne îngriji de ele.

    Singurătatea introverților

    Deseori singurătatea este privită drept o trăsătură definitorie a introverților și, cum cu toții ne dorim să fim extroverți sau mult mai echilibratul „ambiverți”, fugim de ea considerând-o nesănătoasă. Totuși, introverții nu sunt oameni complet izolați social (în acest caz ne putem gândi la o tulurare de personalitate) și ei căutând și având nevoie de suport social.

    Secretul introverților constă în cultivarea abilității de a se simți bine în propria companie și de a găsi resurse pentru petrecerea timpului în mod plăcut.

    Dacă introverții par a se „cufunda” uneori în singurătate, extroverții fug de ea simțindu-se în disconfort dacă nu au oameni în jur. Comportamentul de acest tip este comparabil cu deconectarea de sine, cu distragerea atenției în exterior și evitarea lumii interioare, subiective. Orice exagerare în direcția introversiei sau extraversiei este nesănătoasă, de unde și nevoia de „ambi”.

    Ce mesaj ne transmitem fugind de singurătate

    Să ne gândim cât timp petrecem în căutarea „persoanei” potivite, partenerului care să ne ofere lucrurile de care avem nevoie, care să ne aprecieze și valorizeze, să ne vadă pe deplin cum suntem și să își dorească prezența, compania noastră. Chiar dacă sunt deziderate sănătoase, întrebarea este: De ce nu facem noi asta? Practic, căutăm pe cineva care să ne ofere ceva ce noi nu ne oferim, ba chiar fugim de a o face. Este ca și cum am transmite altuia: „aș vrea să vezi în mine ceva ce eu nu văd”. Să nu uităm, totodată, că cei din jur se vor comporta adesea cu noi așa cum îi învățăm, așa cum ne tratăm noi înșine.

    Fuga de singurătate înseamnă uneori „nu îmi place compania mea” sau „nu vreau să stau cu anumite emoții și gânduri” sau „mă plictisesc singur”. Totodată, poate însemna „singurătatea este înfricoșătoare”, drept urmare vom căuta relații constant, indiferent de calitatea lor, doar pentru a nu rămâne singuri. Este un soi de dependență de celălalt, de prezența cuiva „semnificativ” și în același timp o lipsă de semnificație a noastră. Cum ar fi să procedăm diferit?

    Citește aici articolul integral: „Atenția la propriile nevoi crește stima de sine. Exerciții practice de la psiholog”

    Când este singurătatea necesară

    Dacă învățăm să ne valorizăm în jurul ideii de cuplu, poate chiar de familie, sincopele în găsirea partenerului potrivit ne pot dezamăgi, iar fuga de singurătate devine și mai acerbă. În loc să ne oferim timp pentru a procesa o relație încheiată, pentru a ne parcurge doliul asociat acesteia și a înțelege ce nu a fost bun, dar și ce a fost bun în situația respectivă, căutăm să scurtăm traseul și să ne găsim un alt partener. Alteori, ne este dificil să acceptăm o încheiere și revenim la relația încheiată. Ajungem astfel să acceptăm relații mai puțin potrivite doar pentru a nu fi singuri.

    Într-o astfel de situație singurătatea este necesară. Timpul pe care ni-l acordăm este dedicat redescoperirii de sine, a nevoilor care poate au rămas neîmplinite în relația încheiată și modului în care le putem noi satisface, a tiparelor relaționale toxice, a așteptărilor de la un cuplu (sănătoase sau nerealiste).

    Singurătatea este recomandată și pentru a ne permite câteva experiențe menite să ne ofere informații despre noi înșine, abilitățile noastre, calitățile, chiar și limitele pe care le putem depăși. Astfel de experiențe pot fi călătorii, un hobby, expunerea (treptată) la anumite situații în care vrem să învățăm să ne descurcăm mai bine, poate fi un exercițiu de autonomie și responsabilizare. Singurătatea face parte din creșterea și dezvoltarea noastră personală.

    Citește aici articolul integral: „10 comportamente de evitat după o despărțire”

    Când este singurătatea benefică

    Pentru a ne bucura de singurătate este necesar să ne asumăm această decizie de a petrece (și) timp cu noi înșine, fără a o considera o povară. Poate nu ar fi rău să explorăm care sunt motivele pentru care singurătatea este apăsătoare. Poate fi un disconfort emoțional pe care îl simțim și pe care îl evităm, pot fi gânduri anxioase sau pur și simplu sentimentul că nu știm cu ce să ne umplem timpul.

    În loc să fugim de aceste lucruri, putem încerca să ne înțelegem emoțiile și ce stă în spatele lor, care este mesajul pe care ni-l transmit. În felul acesta învățăm să ne cunoaștem mai bine, să ne acceptăm viața interioară, să tolerăm trăirile pe care le etichetăm drept „negative” fără a ne mai speria.

    Dacă observăm gânduri anxioase putem începe să ținem un jurnal al lor, să le vedem scrise, să le găsim semnificații, să încercăm să înțelegem „oare cum ne simțim când ne vorbim astfel?” și „ce aș putea face diferit?”. Astfel, învățăm să preluăm controlul asupra lor și nu să ne lăsăm controlați de ele.

    În acest sens, tot în singurătate putem practica meditația sau exerciții de mindfulness, de prezență, de ancorare în „aici și acum”. Iar în privința resurselor de a ne petrece timpul liber, să nu uităm că din plictiseală izvorăște creativitatea, iar în singurătate, cu atenția centrată pe noi înșine, putem găsi acele lucruri pe care, poate, „mereu” ne-am dorit să le facem, dar nu am avut când/cum/de ce.

    Singurătatea rămâne utilă cât timp nu exclude relaționările pozitive (cu prieteni și persoane apropiate) sau socializarea. Singurătatea benefică nu este exclusivă, ci orientată către obiective personale, menite să contribuie la echilibrul nostru psiho-emoțional.

    Așadar, vorbim despre singurătate benefică atunci când aceasta presupune timp de calitate, împlinirea unor dorințe sau nevoi fără a depinde de o altă persoană, exersarea abilităților, relaxare și îngrijire personală.

    Citește aici articolul integral: „8 tehnici de relaxare pentru detox mental. Cele mai eficiente”

    Ieșirea din zona de confort

    Zona de confort este reprezentată de familiaritate, iar aceasta, deseori, nu este tocmai o zonă în care ne este bine ci poate fi una care ne blochează dezvoltarea sau, dacă este cazul, vindecarea. Zona de confort poate fi o relație toxică, dar familiară, pe care o tot repetăm. În acest caz singurătatea reprezintă ieșirea din această zonă, timp alocat vindecării, reconectării cu sine, în vederea schimbării unor tipare.

    Ieșirea din zona de confort înseamnă, totodată, să învățăm să facem lucruri singuri, ținând cont de ceea ce ne-am dori fără a căuta neapărat companie pentru a pune în practică acel lucru. Vorbim aici despre: a ieși singur/ă la prânz, cină sau o cafea, o excursie de unul/una singu/ă, mersul la film, la un concert sau vizitarea unui muzeu ori a unei expoziții. Sunt lucruri pe care de regulă le facem însoțiți, dar de ce să ne refuzăm experiențe doar pentru a nu merge singuri?

    „Eram cu Andrei de 2 luni, eram îndrăgostită și nu căutam decât timp petrecut împreună. Țin minte și acum că primisem cadou un bilet la concertul formației mele preferate. Aveam un singur bilet, dar acolo, cu siguranță mă întâlneam cu prieteni sau cunoscuți, fani la rândul lor. Am ales ca în seara concertului să merg cu Andrei la un film – din păcate – despre care, am aflat mai târziu, fiecare dintre noi crezuse că îi place celuilalt. Filmul mi s-a părut prost, așa s-a dovedit și combinația dintre mine și Andrei, iar alegerea de a renunța la concertul acela doar pentru a nu merge «singură» și mai proastă. Am regretat, iar doi ani mai târziu am plecat singură în Hamburg pentru a vedea formația respectivă. Și a fost minunat!”, povestește Mirela, 34 de ani, din București.

    Avantajele singurătății

    Pentru că cercetările s-au aplecat și asupra utilității timpului petrecut în singurătate, rezultatele obținute demonstrează că nu e greșit să optăm pentru ea. Spre exemplu, ea poate îmbunătăți concentrarea și memoria, care sunt diminuate atunci când suntem într-un grup, presupunând că și ceilalți își vor „aminti”. Atunci când derulăm sarcini singuri, avem un focus mai bun, exersând această concentrare a atenției din care vor rezulta o mai bună memorare și reamintire a informației.

    Singurătatea contribuie la dezvoltarea personală întrucât ne concentrăm asupra intereselor noastre învățând astfel ca nevoile noastre să devină prioritare. Avem ocazia să facem alegeri creative ținând cont de ceea ce ne dorim, fără a ne focusa pe ceilalți și ce gândesc aceștia. Este utilă mai ales când avem tendința de a ne comporta precum „people-pleasers”, punându-i mereu pe alții mai presus de noi.

    Citește aici articolul integral: „10 cărți de dezvoltare personală recomandate de psihologi”

    Un studiu din 2009 arată că în timp ce un brainstorming este util pentru a genera idei noi, oamenii sunt mai eficienți în a rezolva probleme dificile atunci când lucrează individual, fiind astfel încurajată gândirea inovatoare fără presiune socială.

    Singurătatea ne îmbunătățește și relațiile, întrucât învățăm să avem grijă de noi înșine, lucru necesar în orice relație. Practic, ieșim din gândirea tip „caut pe cineva care să aibă grijă de mine” și învățăm să facem noi acest lucru, rolul partenerului fiind de a completa, nu de a susține integral. Totodată, timpul petrecut departe de prieteni sau iubit, lasă loc dorului, cunoscut drept un „afrodisiac” relațional.

    Iar dacă vreți un impuls în direcția singurătății, cu câțiva ani în urmă, în British Journal of Psychology a fost publicat un studiu care a concluzionat că oamenii foarte inteligenți devin mai puțin satisfăcuți (mai nefericiți) dacă petrec prea mult timp socializând cu prietenii. Totodată, pauzele ne ajută să apreciem și mai mult conexiunile pe care le avem cu ceilalți.

    Tot în singurătate ne crește și empatia, un studiu demonstrând că adolescenții care au petrecut 5 zile fără contact cu tehnologia (social media, etc) și-au îmbunătățit abilitatea de a citi și înțelege expresiile faciale și emoțiile. Important de reținut faptul că dacă timpul în singurătate îl petrecem stând conectați la diverse gadget-uri îl petrecem, practic, tot deconectați de noi înșine. De ales, așadar, activități în care focusul poate rămâne asupra noastră, iar stimulările pot fi educative sau creative (precum cititul).

    Pentru a înțelege cât de tare ne poate speria singurătatea, un studiu interesant publicat în 2014 a descoperit că participanții au preferat să se angajeze în sarcini plictisitoare sau chiar să își administreze șocuri electrice decât să petreacă între 6 și 15 minute în singurătate, într-o cameră în care nu aveau nimic altceva de făcut.

    În concluzie, este necesar să învățăm să valorizăm singurătatea, mai ales când trăim vremuri în care mai mereu suntem conectați (în special la internet) și este important să nu uităm să ne dăm timp pe care să îl petrecem atenți la gândurile și emoțiile noastre. Mai ales pentru a nu ajunge să alegem orice, numai pe noi înșine nu.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare